Xi Jinping și Vladimir Putin au atacat SUA și Occidentul. Cum vrea China să impună o nouă ordine mondială

Xi Jinping şi Vladimir Putin au atacat pe rând Statele Unite şi Occidentul luni, în timpul summitului de la Tianjin, în China, al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), care a adunat o serie de lideri şi are ca scop promovarea unei guvernări globale alternative într-o epocă tulbure, relatează AFP. 

Xi Jinping a denunţat o "mentalitate de Război Rece" şi "acte de intimidare" care au loc în prezent, într-o referire abia voalată la Statele Unite. Vladimir Putin a acuzat din nou Occidentul că a provocat conflictul din Ucraina. Preşedintele chinez a deschis luni dimineaţă summitul OCS în oraşul portuar nordic Tianjin, în prezenţa omologului şi aliatului său rus.

El a apărat organizaţia ca un posibil model de multilateralism într-o perioadă de tensiuni geostrategice şi comerciale. Xi a lăudat un "spirit Shanghai" într-un moment în care lumea este "în frământare şi transformare". De asemenea, el a apărat sistemul ONU şi al Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Trebuie să "ne opunem unei mentalităţi de Război Rece şi confruntării între blocuri, precum şi actelor de intimidare", a spus el, fără a menţiona Statele Unite. "Trebuie să pledăm pentru o lume multipolară dreaptă şi ordonată şi o globalizare economică incluzivă" şi "să promovăm un sistem de guvernare echitabil şi rezonabil", a adăugat Xi.

FT: Cum vrea China să impună o nouă ordine mondială

Xi Jinping marchează săptămâna aceasta 80 de ani de la înfrângerea Japoniei cu o paradă militară grandioasă. Beijingul încearcă să rescrie istoria și să-și consolideze rolul de garant al ordinii internaționale, arată Financial Times (FT). 

Alături de Vladimir Putin, Kim Jong Un și de zeci de alți lideri, inclusiv din Iran, Myanmar și Pakistan, China îşi va etala miercuri echipamente militare de ultimă generație, de la rachete hipersonice la vehicule autonome. Deși prezența acestor lideri și demonstrația de forță militară vor atrage atenția, obiectivul real al Beijingului este mai subtil, spun analiștii: Xi vrea să amplifice rolul Chinei în cel de-al Doilea Război Mondial și în pacea care a urmat, dar și să întărească pretențiile asupra Taiwanului. Xi Jinping încearcă să prezinte China ca o putere alternativă Statelor Unite în lumea în curs de dezvoltare, explică sursa citată. 

Pe fondul incertitudinii create de Donald Trump, Beijingul vede ocazia de a reinterpreta ordinea internațională și de a-și avansa ambiția unei lumi multipolare. Un prim pas pentru China este remodelarea istoriei minimalizând contribuția SUA în cel de-al Doilea Război Mondial. Beijingul susţine că totul a început cu "războiul de rezistență împotriva agresiunii japoneze" din 1931, cu un deceniu înainte ca americanii săintre în conflict. "China și Uniunea Sovietică au fost principalele teatre de război în Asia și Europa", scria Xi într-un editorial înaintea vizitei sale la Moscova din luna mai, unde a urmărit parada de Ziua Victoriei alături de Putin, pe care l-a numit "vechi prieten".

Pentru Beijing, rescrierea istoriei urmăreşte şi întărirea pretențiilor asupra Taiwanului. Dacă în 2015 Xi evita să menționeze insula, acum Partidul Comunist insistă pe ideea că a fost "stâlpul central" al rezistenței împotriva Japoniei. Beijingul își bazează revendicările pe declarațiile de la Cairo și Potsdam, care cereau ca Taiwanul să revină Chinei după război, și le corelează pentru prima dată cu decizia ONU din 1971 când a fost retrasă recunoașterii guvernului naționalist (KMT) din Taiwan ca reprezentant legitim al Chinei la ONU. Occidentul contestă această interpretare, invocând Tratatul de la San Francisco (1951), care a lăsat deschisă chestiunea suveranității Taiwanului.

Mulți istorici recunosc sacrificiile Chinei, dar atrag atenția că "în cele din urmă, războiul din Pacific dintre SUA și Japonia a fost decisiv pentru încheierea conflictului", spune istoricul Rana Mitter. Pentru Occident, însă, parada de miercuri și prezența unor lideri ca Putin, pe fundalul războiului din Ucraina, vor submina mesajul Beijingului care se vrea un promotor al stabilității și multilateralismului, susţine FT. 

"Încercările Beijingului de a profita de haosul generat de Trump pentru a-și consolida imaginea internațională sunt limitate. De data aceasta, mesajul va fi anulat de demonstrația masivă de forță militară și de alinierea cu Moscova", a explicat Amanda Hsiao, analist la Eurasia Group.

În final, însă, spun analiștii, parada și rescrierea istoriei au mai degrabă un obiectiv intern și pare îndreptat mai mult către Sudul Global, decât către SUA și aliații lor: "Este o modalitate prin care Xi arată în interior, partidului și elitei politice, că este puternic și respectat pe plan global".

Putin şi-a apărat războiul din Ucraina

La rândul său, Vladimir Putin şi-a apărat războiul din Ucraina. "Această criză nu a fost declanşată de atacul Rusiei asupra Ucrainei. Ea este rezultatul unei lovituri de stat din Ucraina, care a fost susţinută şi provocată de Occident", a declarat Putin. De asemenea, el a dat vina pe "eforturile constante ale Occidentului de a atrage Ucraina în NATO".

Alături de ţările partenere şi observatoare ale OCS, la Tianjin se întâlnesc şefi de stat şi de guvern din aproximativ douăzeci de ţări. Reprezentanţii a douăsprezece organizaţii regionale şi internaţionale participă, de asemenea, la acest summit, care îşi propune să plaseze China în centrul competiţiei strategice.

Evenimentul îi reuneşte, totodată, pe preşedintele iranian Massoud Pezeshkian, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, precum şi pe prim-miniştrii indian Narendra Modi şi pakistanez Shehbaz Sharif. Xi Jinping a schimbat saluturi politicoase la sosire cu un Putin şi un Modi zâmbitori, înainte ca liderii celor zece ţări membre ale OCS să pozeze pentru o fotografie de grup pe covorul roşu.

Summitul, primul de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, este descris ca fiind cel mai important din punct de vedere al participării de la crearea OCS în 2001. Acesta are loc pe fundalul unor multiple crize care îi afectează direct pe membrii săi: confruntarea comercială a SUA cu China şi India, războiul din Ucraina şi disputa privind problema nucleară iraniană.

Ţările OCS reprezintă aproape jumătate din populaţia lumii

Ţările OCS reprezintă aproape jumătate din populaţia lumii şi 23,5% din PIB-ul planetei. Organizaţia este adesea prezentată ca o contrapondere la NATO. Spaţiul său conţine rezerve energetice semnificative. Comunicarea oficială prezintă summitul ca un posibil model pentru relaţii internaţionale diferite.

Întâlnirea deschide o etapă în care China intenţionează să demonstreze nu doar amploarea sa diplomatică, ci şi puterea sa de atac, prezentându-se în acelaşi timp ca un far de stabilitate într-o lume divizată, comentează Reuters. Putin şi alţi câţiva lideri vor participa miercuri la o demonstraţie a capacităţilor militare ale ţării în timpul unei mari demonstraţii la Beijing pentru a sărbători cea de-a 80-a aniversare a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un va face o rară călătorie în afara ţării sale pentru această ocazie. Coreea de Nord a devenit unul dintre principalii aliaţi ai Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei. Mulţi dintre aliaţii Kievului suspectează că şi Beijingul susţine Moscova în conflict. China revendică neutralitatea şi acuză ţările occidentale că prelungesc ostilităţile prin înarmarea Ucrainei. Summitul oferă, de asemenea, oportunitatea pentru o multitudine de întâlniri bilaterale. Luni, preşedintele rus urmează să se întâlnească cu omologii săi turc şi iranian, precum şi cu prim-ministrul indian.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰