Zelenski, către Trump: Fie Ucraina primeşte arme nucleare, fie e acceptată în NATO

Război în Ucraina. Volodimir Zelenski a declarat joi, după ce a participat la o reuniune a Consiliului European, unde a prezentat aşa-numitul "plan de victorie" că Ucraina fie va avea arme nucleare, fie va trebui să fie invitată să adere la NATO, relatează Evropeyska Pravda. Președintele Ucrainei s-a referit la Memorandumul de la Budapesta prin care Ucraina a renunţat la armele nucleare, dar tratatul nu a reușit să protejeze ţara de invazia Rusiei.  

"Care dintre aceste țări mari, toate puteri nucleare, au suferit? Toate? Nu, doar Ucraina. Cine a renunțat la armele nucleare? Toate? Doar Ucraina. Cine luptă astăzi? Ucraina" a spus Zelenski. "Într-o conversație cu Donald Trump, i-am spus: "Asta funcționează pentru noi. Care este soluția? Ori Ucraina va avea arme nucleare, și atunci asta este protecția noastră. Sau ar trebui să avem un fel de alianță. În afară de NATO, astăzi nu știm alte alianțe eficiente", a spus șeful statului ucrainean

El a adăugat că ţările NATO nu sunt în război astăzi, motiv pentru care Ucraina alege NATO în locul armelor nucleare. "Cred că Donald Trump m-a auzit. El a spus: "Aveţi argumente corecte'", a adăugat Zelenski. El a mai spus că dacă partenerii occidentali nu îi susțin "planul de victorie", va fi un avantaj pentru Rusia și o mare greșeală. Potrivit președintelui, la summitul UE, 18 lideri au comentat "planul său de victorie" și majoritatea și-au exprimat sprijinul pentru acesta.

Zelenski vrea o Ucraină puternică în vederea negocierilor

"Ucraina este gata să facă loc cu adevărat pentru diplomaţie, dar, pentru asta, trebuie să fim puternici", le-a spus el liderilor celor 27 de state membre ale UE, înainte de a se întâlni mai târziu în cursul zilei cu cei 32 de miniştri ai apărării din NATO.

În acelaşi timp, Zelenski le-a cerut joi liderilor din UE mai mult ajutor financiar şi militar înainte de ceea ce el a numit o "iarnă periculoasă", conform dpa. "Ne-am făcut temele", a spus Zelenski, dar, în ciuda eforturilor Kievului de a se pregăti pentru lunile mai reci care urmează, Ucraina are nevoie de asistenţă suplimentară.

La mai bine de doi ani şi jumătate de la începutul invaziei ruseşti, Ucraina dă înapoi, în special pe frontul de est din Donbas. Armata rusă a revendicat joi dimineaţă cucerirea unui sat din apropierea oraşului Kurakov, situat la sud de Pokrovsk, o importantă răscruce logistică pentru armata ucraineană.

După ce şi-a apărat deja planul la Washington, Londra, Paris, Berlin şi Roma, preşedintele ucrainean a dezvăluit miercuri principalele linii ale acestuia în faţa Parlamentului de la Kiev. Ridicarea restricţiilor privind utilizarea armelor pe care Occidentul le furnizează Ucrainei şi desfăşurarea pe teritoriul ucrainean a unor arme de descurajare nenucleare sunt două cereri care nu au primit până acum sprijin din partea Aliaţilor. Planul prezentat de Zelenski recomandă, de asemenea, trimiterea unei invitaţii acum pentru Kiev de a adera la NATO, singura garanţie reală de securitate pentru ţara sa, potrivit preşedintelui ucrainean.

Dar şi aici va fi nevoie de răbdare. Joi, la fel ca şi cu o zi în urmă, Mark Rutte, noul şef al NATO, s-a limitat să reamintească natura "ireversibilă" a drumului Ucrainei către Alianţei. Statele Unite, unde vor avea loc alegere prezidenţiale pe 5 noiembrie, refuză pentru moment să meargă mai departe în această privinţă. "Ucraina va fi membră a NATO", a declarat Rutte joi dimineaţă, dar dacă "întrebarea este când, nu pot răspunde în acest moment".

În ceea ce priveşte planul ucrainean, care va fi "pe masă" la reuniunea miniştrilor din NATO de joi seară, noul secretar general al Alianţei a declarat miercuri că acesta transmite un "semnal puternic". Dar, a adăugat imediat, "asta nu înseamnă că pot spune aici că susţin întregul plan". Ţările baltice au fost mai entuziasmate, cerând partenerilor lor din NATO şi UE să sprijine planul. "Sper că acest plan nu va fi doar o bucată de hârtie şi că va fi urmat de acţiuni şi măsuri", a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur.

"Este un război existenţial. Rusia este o ameninţare existenţială pentru Europa şi sper că statele membre vor continua să sprijine Ucraina", a declarat Josep Borrell, şeful politicii externe a UE. Dar alte câteva ţări sunt mai precaute, temându-se de o escaladare cu Rusia sau, mai prozaic, invocând motive bugetare, comentează AFP. "Ezitarea noastră este cea mai bună şi cea mai directă cale spre escaladare", a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda joi la Bruxelles.

La NATO, linia oficială rămâne aceeaşi, inclusiv de la sosirea lui Mark Rutte la conducere la începutul lunii. "Lucrăm din greu pentru a ne asigura că ei (ucrainenii) câştigă", a promis el presei miercuri. Dar "există mai multe moduri de a defini victoria sau înfrângerea", susţine un oficial al Alianţei Nord-Atlantice.

Pentru unele dintre cele 32 de ţări ale acestei organizaţii, eşecurile Rusiei la începutul "operaţiunii sale speciale" din 2022 sunt deja o victorie în sine, permiţând un compromis, preferabil unui război lung şi costisitor, explică un alt diplomat al NATO.

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut miercuri "să se facă totul" pentru a preveni continuarea conflictului din Ucraina, inclusiv prin discuţii cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar în consultare cu Kievul. "Acesta este cel mai prost moment pentru a începe negocierile, deoarece Rusia se simte cea mai puternică", a avertizat Nauseda.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰