Zelenski spune că e pregătit pentru alegeri dacă Occidentul garantează securitatea. Cum stă în sondaje

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să organizeze alegeri, după ce președintele american Donald Trump a susținut că Kievul "folosește războiul" pentru a le amâna.

Mandatul de cinci ani al lui Zelenski ca președinte trebuia să se încheie în mai 2024, însă alegerile au fost suspendate în Ucraina de la declararea legii marțiale după invazia Rusiei. Vorbind reporterilor după comentariile lui Trump într-un interviu amplu pentru Politico, Zelenski a spus că va solicita ca propuneri să fie întocmite pentru a putea schimba legea.

Într-un interviu pentru Politico, Zelenski a declarat că va solicita propuneri pentru modificarea legii, iar alegerile ar putea avea loc în următoarele 60 - 90 de zile, dacă securitatea votului ar fi garantată cu ajutorul SUA și al altor aliați. "Cer acum ca SUA să mă ajute, poate împreună cu aliații noștri europeni, pentru a asigura securitatea alegerilor", a spus el reporterilor.

"Problema alegerilor în Ucraina, cred eu, depinde în primul rând de poporul nostru, și aceasta este o întrebare pentru poporul Ucrainei, nu pentru oamenii altor țări. Cu tot respectul pentru partenerii noștri", a declarat Zelenski. Liderul de la Kiev a respins, de asemenea, acuzațiile potrivit cărora ar amâna încheierea războiului pentru a rămâne la putere, numindu-le "o narațiune complet nerezonabilă". "Am auzit aluzii că ne agățăm de putere sau că eu personal mă agăț de funcția de președinte și de aceea războiul nu se termină".

Zelenski a câștigat alegerile în 2019 cu peste 73% din voturi

Rusia a susținut constant că Zelenski este un lider ilegitim și a cerut noi alegeri ca condiție pentru un acord de încetare a focului, un punct de discuție care a fost reluat de Trump. "Ei vorbesc despre democrație, dar ajunge la un punct în care nu mai este democrație", a declarat președintele SUA pentru Politico.

Organizarea unor alegeri în timpul războiului se confruntă cu multiple obstacole practice: soldații aflați pe front le-ar putea fi greu să voteze, aproximativ 5,7 milioane de ucraineni trăiesc în străinătate, iar votul ar necesita măsuri de securitate complexe. Opoziția ucraineană susține că un vot ar fi corect doar dacă toți cetățenii, inclusiv cei de pe front, ar putea participa, scrie BBC. 

În ciuda presiunii externe, există puține presiuni interne pentru organizarea alegerilor, iar majoritatea politicienilor și organizațiilor civile consideră că votul sub legea marțială ar fi periculos, exact ceea ce, susțin unii oficiali, și-ar dori Rusia pentru a slăbi Ucraina din interior. "Chiar și opoziția, care este împotriva lui Zelenski și ar dori să-l vadă înlăturat, este împotriva alegerilor, pentru că înțelege pericolul de a încerca să organizeze alegeri în timpul războiului", a declarat un deputat ucrainean. 

Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) în martie a arătat că aproximativ 78% dintre oameni se opun organizării alegerilor după un armistițiu cu garanții de securitate și consideră că acestea ar putea avea loc doar după o soluționare completă. Procentul a scăzut la 63% într-un sondaj din septembrie, în timp ce 22% au spus că alegerile ar putea avea loc după un armistițiu cu garanții de securitate - o creștere de la 9% în martie.

Zelenski s-a prăbușit în sondaje, dar rămâne cel mai popular candidat

Doar 20,3% dintre ucraineni ar vota pentru președintele Volodimir Zelenski la viitoarele alegeri prezidențiale, conform unui sondaj realizat de Info Sapiens, publicat pe 9 decembrie, potrivit presei ucrainene. Cu toate acestea, el rămâne cel mai popular candidat, potrivit sondajului.

Sondajul a fost realizat între 13 și 28 noiembrie, la câteva zile după ce Ucraina a fost zguduită de un scandal de corupție la scară largă, în care aliați ai lui Zelenski și oficiali guvernamentali au fost implicați. În octombrie, cu o lună înainte de scandalul de corupție, 24,3% dintre alegători declaraseră că l-ar susține pe Zelenski.

Fostul comandant al forțelor armate, Valeri Zalujnîi, acum ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, ocupă locul doi, cu 19,1%, în creștere cu 3% față de sondajul din octombrie. Kirilo Budanov, șeful serviciilor de informații militare ale Ucrainei, s-a clasat pe locul trei, cu 5,1% susținere, conform sondajului. Aproximativ 23,6% dintre cei chestionați fie nu s-au putut decide, fie au ales să nu răspundă la întrebare. În ciuda popularității lor, nici Zalujnîi, nici Budanov nu și-au anunțat planuri de a urma o carieră politică.

Când Zelenski a venit la putere după alegerile prezidențiale și parlamentare din 2019, 80% dintre ucraineni aveau încredere în el, dar acest număr a scăzut la 37% până în februarie 2022. Nivelul de încredere a crescut brusc la 90% odată cu începerea invaziei Rusiei la scară largă.

Potrivit Constituției Ucrainei, următoarele alegeri pot avea loc doar după încetarea legii marțiale, instituită la începutul invaziei Rusiei în 2022. Zelenski a declarat în septembrie că ar putea decide să nu candideze pentru un nou mandat după încheierea războiului.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰