42 de ani de Transfăgărăşan. Povestea celui mai frumos drum montan din lume (GALERIE FOTO INEDITĂ)

Astăzi se împlinesc 42 de ani de la inaugurarea Transfăgărăşanului, magistrală cu o lungime de 92 de kilometri, situată la altitudinea maximă de 2.040 de metri. Considerat cel mai frumos drum montan din lume, Transfăgărăşanul a fost inaugurat în 1974 de Nicolae Ceauşescu.

Odată cu darea în folosinţă din 20 septembrie 1974, s-au mai inaugurat şi două monumente ridicate în cinstea militarilor care au contribuit la construirea şoselei. La cota 1.200, pe versantul nordic se află „Poarta Geniştilor”, iar la cota 1.600 se găseşte „Poarta Întâlnirii”. A mai durat patru ani până când drumul a fost asfaltat în întregime, pentru ca, în 1980, şoseaua să fie adusă la stadiul pe care îl cunoaştem astăzi.

Catalogată o ambiţie costisitoare a fostului lider comunist, binevenită într-un context ulterior în care mai mult se dărâmă decât se construieşte, realizarea Transfăgărăşanului a avut la bază calcule militare.

Nicolae Ceauşescu trăia cu teama că România ar fi următoarea ţintă a URSS, după invazia sovieticilor în Cehoslovacia (în 1968) şi ţinea să fie pregătit strategic pentru înaintarea rapidă a trupelor militare româneşti prin nord, fiindcă până la realizarea Transfăgărăşanului, traversarea Făgăraşilor prin acea zonă nu se putea face nici măcar călare.

“Construit în anii '70, 6.000 de tone de dinamită au fost folosite pentru realizarea acestuia şi 40 de vieţi au fost pierdute. Dar de deasupra arată ca şi cum fiecare curbă a fiecărei mari piste de curse din lume a fost înnodată pentru a crea o mare fundă a perfecţiunii automobilistice”, spunea acum şapte ani Jeremy Clarkson, vedeta Top Gear aflată la volanul unui Aston Martin.

Al doilea drum din România ca înălţime

Şoseaua urcă până la o altitudine de 2.042 m în căldarea glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălţime, după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali şi ajunge până la 2145 m în pasul Urdele. Drumul începe din comuna Arefu, în judeţul Argeş, la kilometrul 61 al DN7C şi se termină în comuna Cârţişoara (Sibiu), la intersecţia cu DN1. Pe întregul traseu sunt construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Aerisirea tunelului se face natural datorită curenţilor de aer extrem de puternici. Banda de circulaţie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri lăţime şi un trotuar de un metru lungime.

În perioada anilor 1970-1974, cât a durat construcţia Transfăgărăşanului, s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au făcut 830 de lucrări transversale şi 290 000 de metri cubi de zidărie, iar pentru construcţia tunelului Capra-Bâlea au fost excavaţi peste 41 000 metri cubi de rocă. S-au folosit 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bâlea. De asemenea, au fost folosite la realizarea Transfăgărăşanului 3573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24 000 de ancore, 129 tone de plase sudate, 14 200 metri pătraţi de cofraje, 1750 metri liniari de tuburi de beton, 4100 de metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6900 metri cubi de nisip, 6000 metri cubi de pietriş, 3000 tone de cribluri şi 740 de lămpi de iluminat. Drumul construit ajunge în apropierea tunelului de lîngă Lacul Bâlea, la altitudinea de 2042 m şi trece peste 830 podeţe, 27 viaducte.

sursa: adevarul.ro

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰