Originea NUMELOR zilelor din SĂPTĂMÂNĂ

La început, zilele nu aveau o denumire, iar timpul era divizat în luni cu multe zile

În trecut, singura diviziune a timpului era luna, formată din multe zile. Ulterior, când omul a început să construiască oraşele a avut nevoie și de o zi anume în care să se ocupe de negustorie. Uneori aceste zile de piaţă erau stabilite la fiecare a 10-a zi din lună sau la fiecare a 15-a.

Babilonienii au decis ca acea zi de negustorie să fie la fiecare a 7-a zi din lună. În această zi nu se muncea, ci se petrecea.

Mai târziu, evreii le-au urmat exemplul, dar au păstrat această a şaptea zi pentru scopuri religioase și, în acest mod, a intrat ziua de rugăciune în existenţa lor. Tot ei au dat nume diferite celor şapte zile.

Când egiptenii au adoptat săptămâna cu şapte zile, aceștia au denumit zilele după cinci plante, Soare şi Lună. Romanii au folosit numele date de egipteni zilelor: ziua Soarelui, ziua Lunii, ziua planetei Marte, ziua planetei Mercur, ziua planetei Jupiter, ziua planetei Venus şi ziua planetei Saturn.

Astfel:

• Ziua Soarelui era numită Sunnandaeg sau ziua de duminică.
• Ziua Lunii era numită Mohandaeg sau luni.
• Ziua lui Marte a devenit ziua lui Tiw - zeul războiului la ei, şi a fost denumită Tiwesdaeg sau marţi.
• Ziua lui Mercur, cea a zeului lemnului Woden a devenit miercuri.
• Ziua lui Jupiter, cel care trăzneşte, a devenit ziua lui Thor, ulterior fiind numită joi.
• Ziua lui Venus a fost denumită după Frigg, soţia regelui Odin, devenit ulterior vineri.
• Ziua lui Saturn a fost numită Saeternsdaeg - sâmbătă.

Zi după zi s-a ţinut cont de spaţiul dintre răsărit şi apus. Romanii au numărat din noapte în noapte, iar cele mai multe naţiuni folosesc acum metoda lor, informează descoperă.ro

Ca urmare, zilele lunii au primit nume şi au fost împărţite câte 7, până se termina luna calendaristică.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰