“SULTANUL” Erdogan: Preşedintele Turciei trăieşte într-un PALAT cu 1.100 de camere, de 4 ori mai mare decât Versailles. În ce lux se lăfăie Erdogan și soția sa
Recep Tayyip Erdogan, care a obţinut, la sfârşitul săptămânii trecute, o nouă victorie în lupta sa pentru puterea absolută în Turcia, trăieşte în cel mai scump palat rezidenţial din lume, care are 1.100 de camere şi care a fost comparat cu palatul construit de Ceauşescu la Bucureşti, Palatul Parlamentului.
Recep Tayyip Erdogan, care a obţinut, la sfârşitul săptămânii trecute, o nouă victorie în lupta sa pentru puterea absolută în Turcia, trăieşte în cel mai scump palat rezidenţial din lume, care are 1.100 de camere şi care a fost comparat cu palatul construit de Ceauşescu la Bucureşti, Palatul Parlamentului.
Costul construirii Palatului Alb al lui Recep Tayyip Erdogan a fost estimat, în 2014, la aproximativ 600 de milioane de dolari.
Construit într-un teritoriu împădurit protejat de lege din Ankara, clădirea, un compromis între arhitectura otomană şi neoselgiucidă (prima dinastie turcă), este de patru ori mai mare decât Versailles, iar luxul este la fel de impresionant ca cel din palatul construit pentru Regele Ludovic al XIV-lea.
Palatal Alb ("Ak Saray", în turcă) acoperă o suprafaţă de 200.000 de metri pătraţi la sol şi are peste 1.000 de camere.
În interior, un coridor maiestuos duce la o scară impresionantă, iar stilul arhitectonic pare să fie o combinaţie de tradiţii otomane şi seljuk cu cel al unei staţii feroviare moderne din China, scrie Business Insider.
Toaletele au tapet din mătase, iar întreaga clădire este înconjurată de un parc împădurit. Sute de copaci au fost doborâţi pentru a face loc noii locuinţe a preşedintelui, care a construit, pentru precauţie, un buncăr subteran.
La momentul finalizării construcţiei, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost comparat de opoziţie cu fostul dictator român Nicolae Ceauşescu.
"Construcţia este o replică a palatului pe care Ceauşescu l-a construit la Bucureşti, dar în care nu a locuit nici măcar o singură zi. Este o replică atât în ceea ce priveşte mărimea, cât şi în privinţa mentalităţii", a declarat deputatul Izzet Cetin, membru al principalului partid de opoziţie - Partidul Republican al Poporului (CHP).
Cursa spre putere a lui Erdogan
La mai puțin de trei ani de când a devenit președinte al Turciei, Recep Tayyip Erdogan este la un pas de a-şi împlini visul de a ajunge cel mai puternic șef de stat pe care această țară l-a avut în cei 80 de ani trecuți de la moartea fondatorului ei, Mustafa Kemal Ataturk.
Născut la Istanbul în anul 1954 într-o familie modestă originară din zona muntoasă din apropierea Mării Negre, Erdogan deține și recordul longevității în funcția de premier al Turciei după anul 1950, când a fost abolit sistemul partidului unic.
În anul 1994 a devenit primar al Istanbulului, post din care a fost nevoit să demisioneze în 1998 după ce a recitat la un miting un poem considerat de justiție (pe vremea regimului militar) drept incitare la islamism și pentru care a fost condamnat la 11 luni de închisoare, din care a executat efectiv patru.
Dar activitatea sa apreciată ca edil al principalului oraș al țării a fost trambulina care l-a propulsat la conducerea guvernului în anul 2003, post din care a impulsionat privatizarea și dinamizarea economiei turce.
El a condus executivul de la Ankara timp de 11 ani (2003-2014) înainte de a ajunge președinte, dar de atunci nimeni din Turcia nu a avut vreo îndoială că din acest post — care conform competențelor prevăzute în actuala Constituție este mai degrabă reprezentativ — deține de fapt toate frâiele țării.
Erdogan este și primul șef al statului turc ales la urne (până în 2007 președintele era ales de parlament) și invocă astfel sprijinul popular de care nu au beneficiat predecesorii săi.
Pe baza acestei presupuse legitimități, Erdogan şi-a propus să creeze o 'Turcie nouă', pe care o schițează drept o putere economică mondială, bazată pe identitatea islamică și lider al lumii musulmane, o ruptură profundă față de idealurile laice ale lui Ataturk (1881-1938).
După ce electoratul i-a acceptat propunerile de reformă constituțională, Erdogan va putea să redevină membru al AKP și va prelua atribuțiile premierului, postul de prim-ministru urmând să dispară, astfel că va fi legalizată situația actuală în care președintele acționează și ca șef al executivului.
Pe plan personal, Erdogan s-a căsătorit la vârsta de 24 de ani cu Emine Gulbaran, cu un an mai mică decât el, și împreună au patru copii, doi băieți și două fete, una dintre ele căsătorindu-se cu un om de afaceri numit ministru al energiei în anul 2015.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰