Video Analist: Dacă drona rusească ar fi explodat în Germania, ar fi fost aproape un act de război

Este vorba despre acuzaţii fără precedent, cu subiect şi predicat, ale ministrului de Interne german, că Moscova a fost în spatele acestui atac, iar Germania se află în plin război hibrid. A fost doar un episod dintr-o lungă serie de şicanări: drone, sabotaje şi incidente misterioase. Vorbim despre incidente care au vizat infrastructura critică şi obiective militare. Un alt exemplu: un survol cu şase drone care au zburat deasupra unei baze unde se repară sisteme Patriot. Mai mult, voci importante din Kremlin cer un atac direct asupra fabricilor germane.

Oricum, nu trece ziua să nu se mai întâmple ceva în Germania. Încă un sabotaj energetic a vizat o centrală electrică de lângă Koln, unde au fost deconectate de la reţeaua naţională nu mai puţin de cinci unităţi. La scurt timp, o grenadă a fost detonată în gara din Augsburg, iar doi tineri ucraineni, în vârstă de 17 şi 18 ani, au fost răniţi uşor. Momentan nu a fost stabilită o legătură directă între aceste ultime doua incidente şi Rusia şi nici dacă ele sunt interconectate. Dar şi de la agresiunea de pe aeroportul din Leipzig a trecut o lună de anchetă până când am avut, iată, o incriminare directă a Kremlinului.

Ca răspuns, ambasadorii ruşi au fost convocaţi pentru explicaţii în mai multe capitale europene, inclusiv în Bucureşti. Desigur, Vladimir Putin susţine că toate dovezile care indică implicarea Kremlinului au fost fabricate şi plantate la faţa locului. Vladimir Putin încearcă să stârnească frică şi în Marea Britanie acum. Întrebat dacă va lovi fabrici din Marea Britanie, care produc drone pentru Ucraina, Putin nu a exclus ci a replicat: "e un secret militar". Asta după ce ameninţase deja Regatul Unit cu consecinţe şi escaladare pentru că ajută Kievul. Iar pentru ca totul să devină şi mai complicat, Dmitri Medvedv a dat de înţeles că trenul care transportă lideri europeni la Kiev ar putea deveni ţinta unor atacuri ruse.

Interviu cu Laurenţiu Pleşca

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Laurenţiu Pleşca, coordonator de programe la German Marshall Fund şi cercetător la Centrul Român de Studii Ruse, care a acordat un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Domnule Pleșca, spuneți-mi, cum vine momentul ăsta, acuzații cu subiect și predicat, de la nivel oficial, că Rusia e în spatele atacului eșuat de pe aeroportul din Leipzig? Cum vine punctul ăsta în diagrama internaționalizării conflictului? Pe ce traiectorie suntem? 

- Da, până acum pot spune că oficialii occidentali evitau atribuirea directă, spunând că este de fapt un atac hibrid. Nu se menționa de fiecare dată cine este beneficiarul acestui atac sau care sunt persoanele implicate, de ce origine sunt ele, tocmai pentru ca să nu declanșeze, să spunem, obligații de tip articolul 5 al NATO sau să escaladeze cumva toată această situație. Vedem acum o premieră, aş spune eu, pentru că acuzația oficială germană rupe de fapt acest tipar.

Vedem că sunt tot mai multe voci care spun cu subiect și predicat că în spatele acestor atacuri care nu sunt, atenție, izolate și fac parte dintr-o campanie de atacuri, în spatele tuturor acestora este Federația Rusă. Am văzut chiar declarații foarte, foarte dure din partea diplomației europene care a numit incidentul un act de terorism susținut de un stat, deci practic trece foarte mult de limbajul acesta diplomatic și ne îndreptăm, din păcate, spre un limbaj de conflict.

Chiar dacă autoritățile germane în acest caz, care, mă rog, a trecut mai bine de o lună și s-au adunat aceste probe, autoritățile germane foarte interesant este că țin să menționeze pentru cetățenii germani, pentru cetățenii europeni, că nu ne aflăm în război, dar vedem mai multe nuanțe și vedem faptul că Federația Rusă, prin aceste atacuri, care sunt un șir de atacuri din ce în ce mai periculoase pentru infrastructura civilă, pentru infrastructura inclusiv militară, de exemplu Leipzig este un aeroport hub al NATO, important, tocmai pentru transportul inclusiv de marfă militară către Ucraina, deci un atac asupra unei infrastructuri de acest tip cred că verifică foarte bine și rușii verifică foarte bine prin aceste atacuri timpul de reacție, capacitatea de detecție a dronelor, dar și coordonarea între serviciile de informații din Germania, care sunt, știm cu toții, mai multe, dintre reacția statelor, cum se coordonează, și, de asemenea, vor să vadă inclusiv care sunt consecințele. Dacă, de această dată, fac un atac mult mai periculos pentru infrastructura NATO, ce se va întâmpla de această dată? Hai să văd care este de fapt atitudinea statelor NATO, pentru că până acum nu am văzut mare lucru. 

- Și acum? S-a schimbat ceva? Pentru că istoria recentă ne arată că de fiecare dată când este permis, Rusia împinge și mai mult limitele. Și mai mult, și mai mult, și mai mult. De la o invazie terestră ajunge să ocupe toată țara, să vrea să ocupe toată țara. De la un puncticel pe hartă merge mai departe cu sute și sute de kilometri. Și atunci vă întreb, preluând o întrebare din Deutsche Welle, pentru că tot ați precizat corect apelul acela pe care l-a făcut ministrul de Interne german, "cetăţenilor, să nu credeți că suntem în război". Și atunci vă întreb, când e război totuși? 

- Războiul, de fapt, este când cele două părți escaladează din ce în ce mai mult, când de fapt nu există un răspuns pentru acțiunile unui stat agresor, pentru că vedem adevăratul război în Ucraina și vedem acte războinice în statele europene, statele NATO, care din ce în ce mai mult folosesc sau încearcă să invoce folosirea articolului 4, articolului 5. Vedem că în acest caz specific, desigur că a existat un răspuns diplomatic, prin închiderea Consulatului Rus din Bonn, prin rezilierea contractului pentru Casa Rusă din Berlin, dar și acțiuni de politică externă a întregii Uniuni Europene.

Aici vorbim despre folosirea unor sancțiuni și mai puternice pentru Flota Fantomă, care este folosită de Federația Rusă pentru eludarea sancțiunilor, dar și sancțiuni sau controale mai stricte pentru cetățenii ruși. Ați spune că toate aceste măsuri de răspuns parcă nu sunt în oglindă, parcă ar fi nevoie de o acțiune mult mai dură, poate pe plan militar, totuși. Amintesc, însă, că NATO este o alianță defensivă și nu duce acțiuni ofensive îndreptate împotriva altor state. Asta este, de fapt, diferența și cred că toate aceste atacuri care se întâmplă în Polonia, în România, în Germania, arată, de fapt, că unele dintre state care susțin efortul ucrainean și cumva niște măsuri punitive, dacă vreți, pe care Putin încearcă să le transmită atât autorităților, dar mai ales populațiilor locale, că, de fapt, nu ar trebui să mai ajutăm atât de mult Ucraina, ajunge. Dar vedem că sprijinul pentru Ucraina nu se oprește la cheremul lor. 

- Care e miza specifică pentru Germania? Pentru că sunt acolo, pare că sunt mult mai multe incidente decât în oricare altă țară occidentală.

- În momentul de față, Germania are o producție care bubuie, aş spune eu, la nivel militar. Vedem foarte multe companii care produc foarte multă tehnică militară, care este cumva foarte importantă în momentul de față pentru Ucraina. Vedem că, de fapt, motorul economic al Europei, Germania, ajută inclusiv cu sprijin economic Kievul. Dacă ne amintim, de exemplu, acum câteva luni, vedeam o atenție sporită a Federației Rusie față de Marea Britanie. De ce în toată acea perioadă era Marea Britanie la toate show-urile propagandistice? De fapt, Londra era cumva arătată drept statul cel mai dușman.

Acum vedem că este Germania, poate pentru că Germania a anunțat că își crește, de fapt, alocarea Produsului Intern Brut pentru Apărare. Poate că pentru nemți, în momentul de față, vedem și un rezultat economic bun, aș spune, în ultimul trimestru. 0,3% creștere economică pentru o economie atât de mare înseamnă ceva. Și, de fapt, Germania, în momentul de față, dacă până acum era rezervată la anumite tipuri de sancțiuni, spunea să nu care cumva să mergem, să trecem vreo linie roșie, acum nu mai este vorba despre aceasta. Vedem o Germanie curajoasă, care, câteodată, împinge și celelalte state. Deci s-a schimbat total, diametral opus la ce era Germania în 2022, în ceea ce ține de atitudinea față de Moscova. Și rușii, de fapt, înțeleg foarte bine că toți acești oficiali care au fost în trecut politicieni de top la Berlin, acum unii dintre ei sunt la Moscova, încearcă cumva să ajute Kremlinul cu sfaturi, cu vulnerabilități ale Europei, dar totuși politica Germaniei s-a schimbat. Vedem o altă atitudine și un alt establishment. 

- Acum, permiteți-mi să vin cu un scenariu evenimenţial contrafactual, ca să testez cumva limitele teoriei pe care tocmai ați enunțat-o și anume că NATO e o alianță defensivă și că trebuie să opereze în acest cadru, în acest siaj, și cam astea sunt măsurile de represalii pe care poate să le ia, de răspuns pe care poate să le ia. Dacă exploda drona respectivă de la aeroportul din Leipzig, dronă care, știm acum, era a rușilor. Orchestrată, ne-au spus anchetatorii, da, a fost o întreagă operațiune elaborată în timp și foarte complexă. Dacă exploda, făcea victime, bubuia avionul. Mai putea să scoată NATO cămașa sau Germania cămașa doar cu aceste măsuri de răspuns diplomatice? Să închidă, știu eu, Casa Dunării, Casa, cum se numește, Casa Rusă din Berlin, că am avut și noi aici, de am închis-o pe litoral? 

- Cred că în situația în care existau consecințe mult mai grave și atrag atenția că se poate întâmpla oricând, chiar și mâine, chestiuni care să provoace pagube omenești, într-un număr mare, sau pagube materiale de patrimoniu, de infrastructură importantă, deci în cazul în care, de fapt, Federația Rusă ar fi provocat ceva mai serios, în cazul în care ar fi explodat, de exemplu, în acest caz, aș zice că, de fapt, ar fi aproape de un act de război, dacă vreți.

Desigur că este o linie foarte fină, desigur că este nevoie de motive întemeiate, dar, iarăși, vorbim despre invocarea articolului 5, chiar dacă a fost, de exemplu, un caz, mai la începutul războiului, în Polonia, și acolo am văzut victime, inclusiv omenești, atunci eram destul de aproape pentru a invoca articolul 5, dar aș spune că, în momentul de față, statele NATO ar trebui, desigur, să ia măsuri mult mai dinainte, pentru a preveni toate aceste lucruri.

De fapt, acțiuni mult mai hotărătoare și o protecție a infrastructurii pentru că, da, vedem în ultimele luni, de fapt, dobărârea dronelor cu avioane de luptă F-16, chestiune care nu era atât de deasă în trecut, acum vedem, de fapt, că Rusia parcă nu mai comentează la astfel de lucruri pentru că, până acum, poate ne întrebam cum ar reacționa Rusia la astfel de atacuri sau în, nu știu, s-ar întâmpla alte pagube, când dobori astfel de drone și ajung în locuri care nu sunt sigure pentru populație civilă. Aș spune că există măsuri și mai dure, nu am vrea să ajungem acolo, însă probabilitatea că mâine Federația Rusă, din greșeală sau deliberat, ar trece o nouă așa-zisă linie roșie, este foarte mare. 

- Și care ar fi măsurile, pârghiile de după ce sunt epuizate toate aceste răspunsuri diplomatice despre care am tot vorbit până acum? 

- Am văzut, de exemplu, Franța ce atitudine a avut față de Flota Fantomă. Deci a oprit, de exemplu, anumite vase care transportau petrol rusesc, care este foarte important pentru economia de război. Deci lucruri mult mai dure și nu aș vrea să vorbesc aici despre un răspuns militar pe teritoriul Federației Ruse, pentru că nu este cazul să menționez asta, dar aș zice că au fost și măsuri mult mai dure. De exemplu, în Marea Baltică, când au existat atacuri asupra cablurilor submarine. Am văzut că, de fapt, statele NATO au întărit patrula, au percheziționat foarte multe vase rusești și au, cumva, au fost mult mai dure în cel puțin politica lor de control, dar desigur că este foarte important ca aceste lucruri să nu se repete și ca Federația Rusă să înțeleagă când o să mai facă astfel de lucruri, să se aștepte, de fapt, la un răspuns pe măsură care transcede răspunsul acesta diplomatic.