Video Analist, despre decalogul politic al PSD: Încearcă să mai rupă din votanții AUR

Social-democraţii au fixat şi un decalog politic al priorităţilor naţionale, însoţit de un set de angajamente comune, la care invită grupurile parlamentare să adere în vederea formării viitoarei majorităţi. Printre priorităţi se numără dezvoltarea energiei şi valorificarea resurselor naturale, apărarea românilor prin modernizarea industriei naţionale, reindustrializarea şi finanţarea producţiei româneşti, îmbunătăţirea colectării veniturilor înaintea introducerii unor noi taxe, munca plătită pe măsura productivităţii, îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi sănătate, hrană românească, irigaţii şi dezvoltare rurală, investiţii strategice urmărite transparent sau apărarea interesului naţional apărat în UE şi NATO, dar PSD vorbeşte şi de o nouă Lege a salarizării, un audit al statului şi autostrăzi construite prin parteneriate public-private. 

Planul prezentat de Sorin Grindeanu a fost atacat imediat de Siegfried Mureşan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcţia de premier. Europarlamentarul liberal susţine că liderul PSD a prezentat doar o agendă populistă de priorităţi, în condiţiile în care toate problemele din lista de 10 puncte au fost create exact de social-democraţi. Mai concret, toate ministerele cu responsabilitate din decalogul PSD au fost deţinute chiar de social-democraţi, în proporţie de 70%, în ultimii 10 ani, acuză liberalul. 

Şi USR şi-a anunţat priorităţile legislative. Acestea vizează comasarea județelor și a localităților mici, reforma serviciilor secrete şi eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time. Numai că USR se loveşte de o problemă în justiţie. Fosta lideră importantă a formaţiunii, Clotilde Armand, care a condus Primăria Sectorului 1, a fost condamnată la un an de închisoare, cu amânarea pedepsei sub supraveghere, pentru favorizarea anumitor persoane de la înălţimea funcţiei sale. Decizia nu e definitivă, dar PSD a profitat şi a atacat formaţiunea. Acuză USR că a devenit partidul penalilor în funcţii publice.

Una peste alta, desemnarea unui nou premier, aceasta ar putea veni până la sfârşitul săptămânii, susţin sursele Observator. Propunerea social-democraţilor, care recunosc că nu garantează cele 233 de voturi în Parlament, este Sorin Grindeanu. Nicuşor Dan l-ar dori tot pe Eugen Tomac, dar pe lista scurtă sunt, în continuare, şi Alexandru Nazare sau Radu Burnete. Nicusor Dan anunţă şi că de pe 1 septembrie ar fi programate noi consultări cu partidele, dar în programul oficial al Cotroceniului nu apare momentan nimic. 

A apărut, însă, punctul de vedere al lui Lucian Pahonţu, şeful SPP, a cărui numire e în atribuţiile preşedintelui şi pe care Nicuşor Dan spunea că l-a evaluat cu propriile simţuri şi că Lucian Pahonţu nu e în situaţia invocată de o anchetă Recorder bazată inclusiv pe declaraţii ale foştilor colegi de pluton, aceea de a fi reprimat violent manifestaţiile revoluţionare din decembrie 1989. 

În replică, Pahonţu spune că nu se afla la Intercontinental în 21-22 decembrie 1989, ci la câteva străzi mai încolo, pe Strada Academiei, iar niciun cartuş nu a fost tras, după cum au arătat verificările de la revenirea în cazarmă. Mai mult, Lucian Pahonţu susţine că îşi doreşte ca lucrurile să fie clarificate cât mai curând de CNSAS. În cadrul declaraţiilor despre guvernare, şi Sorin Grindeanu îi ceruse să clarifice aspectele legate de ancheta jurnalistică.

Una peste alta, în ultima zi în care mai puteam primi fondurile din PNRR, premierul demis a anunţat şi suma exactă pe care am pierdut-o: 770 de milioane de euro din cauza legii salarizării şi aproximativ 100 de milioane pe decarbonizare. Bloomberg avertizează asupra faptului că eşecul legii salarizării nu face decât să crească riscul ca România să fie retrogradată în categoria junk, în timp ce Financial Times critică dur politicienii români pentru că au ales să lupte pentru putere și influență, în loc să accelereze efortul de a salva fondurile din PNRR.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Aurelian Mohan, politolog, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- M-am uitat la declarațiile domnului Grindanu, la rezoluțiile adoptate de PSD, și mi-a atras atenția formularea aceasta că PSD e dispus să formeze un guvern politic construit în jurul social-democraților împreună cu acele forțe politice care sunt dispuse să participe responsabil la guvernare. Ce fel de portițe de negocieri deschide această formulare, domnule Mohan? 

- Nu cred, cel puțin din punctul meu de vedere, că schimbă în mod fundamental dinamica negocierilor care au avut loc în ultimele patru luni, dar practic reprezintă o nouă încercare a PSD de a forma o majoritate evident centrată pe Partidul Social Democrat care să suplinească sau să creeze un nou guvern, dar asta nu înseamnă că există noi portițe de a rezolva această criză de guvernabilitate.

- M-am uitat însă și la termeni. Ştiți că noi am tot vorbit, de la evoluția termenilor, de la forțe pro-europene la forțe pro-occidentale și astăzi a venit Sorin Grindeanu și ne spune că e gata să negocieze cu toate forțele democratice din România. Ce înseamnă asta? 

- Nu sunt sigur dacă domnul Grindeanu vrea să legitimeze oarecare apropiere de AUR prin acest termen, adică cumva să extindă plaja de posibili candidați cu care să formeze un guvern sau să fie doar o scăpare gramaticală. Nu cred că în acest context vorbim în mod specific de un plan mai bine concretizat decât au fost celelalte planuri, celelalte negocieri de până acum. Nu identific în spațiul politic românesc acele serii de compromisuri de care vorbeam și acum câteva luni, în așa fel încât să ajungem la un guvern solid, puternic fundamentat pe o coaliție coerentă între mai multe partide. După cum ați menționat și dumneavoastră ...  

- Adică excludeți în continuare PSD să meargă la AUR pentru majoritate? 

- ... partidul AUR îşi doreşte să meargă la alegeri anticipate. Nu exclud posibilitatea ca PSD să zică "da, haideți să facem un guvern", când e vorba de tandemul PSD-AUR, pentru că, după cum ați văzut în Parlament, ei au colaborat relativ bine pe o serie de acte normative, ci mă refer la faptul că situația aceasta, de mare incertitudine, favorizează AUR, motiv pentru care cei de la AUR cred că vor să tragă cât mai multe avantaje, să se folosască de această situație pentru a-și solidifica acest electorat pe care deja îl conturează prin indiciul că, "uitați, partidele politice tradiționale, cele mainstream, nu sunt capabile să rezolve o criză politică, iar noi dorim să implementăm ceea ce am spus de la început, și anume să reprezentăm o alternativă serioasă la partidele mainstream". Din punctul meu de vedere, AUR încearcă să mențină această criză cât mai mult, pentru a-și crește exponențial șansele și capitalul politic.

- Și cum e, dacă tot am ajuns la AUR, deși nu erau neapărat actorii zilei, cum e asocierea asta George Simion - Prințesa Dunării, ca strategie politică? 

- Mi-e greu să generez o evaluare foarte perfectă acum, pe moment. Cred că timpul ne va spune cam care vor fi rezultatele acestei asocieri. 

- Au plecat, ca să le spunem telespectatorilor care poate n-au fost atenți, au plecat toți cei din AUR să redescopere, să elibereze România, spun ei, de ce şi de cine n-am înțeles exact, pe o ambarcaţiune anumită Prințesa Dunării. Și acolo s-a și votat, înțeleg, această rezoluție de a merge în unanimitate pentru alegeri anticipate. 

- Da, vedeți dumneavoastră, în anumite contexte aceste partide încearcă să creeze o anumită simbolistică, încearcă să utilizeze anumite elemente pentru a genera sub oarecare formă o serie de mesaje cu mai multă sau mai puțină relevanță. Consider că, în acest context, nu este cea mai salutară, cea mai bună mișcare de PR politic. Consider că e mai mult, frizează penibilul decât să genereze o oarecare susținere sau capital politic. 

Interviu acordat de Aurelian Mohan lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

- Bun, mă întorc la Sorin Grindeanu și la ce spunea acesta. Există, în momentul de față, din ce spune Sorin Grindeanu, pe de-o parte, şi din ceea ce ne spun sursele noastre politice, pe de alta parte, mai multe variante. Sorin Grindeanu premier ar fi una dintre ele, dar nu apare numele său în aceste documente de la Sinaia. Asta e vreun indiciu pentru ceva, pentru vreun spațiu mai larg de negocieri? 

- Presupun că da, pentru că au ieșit o serie de alți lideri politici din conducerea PSD și au spus că noi nu excludem posibilitatea unui alt prim-ministru, unei alte desemnări, evident în afara domnului Siegfried Mureşan, motiv pentru care se sugerează că PSD-ul este foarte flexibil în ceea ce privește această posibilitate de a ocupa sau de a nu ocupa fotoliul de la Palatul Victoria și menține valoarea pe care am menționat-o și acum câteva luni, tot la dumneavoastră în emisiune, și anume faptul că domnul Grindeanu cred că ar dori să evite această poziție ingrată în contextul în care urmează, din estimarea mea și din estimarea altor analişti, o serie de luni și ani chiar foarte grei pentru România, din punct de vedere economic, social, din punct de vedere al unor reforme care trebuie făcute și probabil, din câte am văzut, noi operăm mai mult cu logica aceasta de policymaking reactiv, nu policymaking predictiv. Și atunci trecerea de la o abordare reactivă la una proactivă necesită foarte multe resurse, foarte mult timp investit și un know-how pe care presupun că cei de la PSD în momentul actual nu îl dețin. 

- Și atunci apar celelalte variante, dacă Sorin Grindeanu e flexibil și nu și-ar dori neapărat să preia guvernarea, premierii aceștia, pretins independenți, semi-independenți, mai mult sau mai puțin afiliați politic, Eugen Tomac, de exemplu, apare din nou în cărți. Cum ar fi asta, să fie din nou desemnat Eugen Tomac? 

- Dacă ar fi din nou desemnat domnul Eugen Tomac, practic vedem ceea ce în literatura de specialitate se numește un activism prezidențial. Adică, cu alte cuvinte, domnul președinte Nicușor Dan încearcă cumva să introducă un mecanism de creere de consens prin introducerea acestui actor așa-zis independent, cumva din afara spectrului politic de mare anvergură, încercând cumva să elimine această problemă dintr-un regim semi-prezidențial, cum este cel românesc, şi anume când există prea mulți actori cu drept de veto reciproc, cum există în momentul actual.

La ce mă refer prin acest lucru? Avem PSD-ul care nu ar vrea să guverneze cu anumite entități, să zicem cu AUR-ul, la nivel declarativ. Avem AUR-ul care nu ar vrea să intre deloc la guvernare, avem USR-ul și PNL-ul care nu vor să guverneze cu PSD-ul și așa mai departe. Aceste incompatibilități la nivel ideologic și la nivel retoric pot fi cumva corectate prin introducerea unui astfel de actor, în speță domnul Tomac, care cumva ar trebui să acționeze ca un liant, care să genereze consensul. Dar nu cred că acesta este răspunsul pe care atât domnul Nicuşor Dan, cât și partidele politice îl caută, pentru că am văzut, el nu ar fi avut șanse să genereze un guvern, motiv pentru care el și-a depus mandatul. Cel puțin aceasta este estimarea mea. 

- Bun, și dacă nu a avut șanse atunci, care ar putea fi verigile noi, care ar putea fi actorii noi care să-i dea șanse, de data asta, să obțină cele 233 de voturi? De unde să vină? 

- E posibil ca, de această dată, domnul Nicușor Dan să fi jucat o carte mai bună decât prima dată, în ceea ce privește negocierile. E posibil ca domnul Nicuşor Dan să fi generat o serie de compromisuri la nivelul acestor partide politice. Dar nu cred că e vorba de introducerea unor noi actori, nu cred că e vorba că s-au schimbat anumite poziționări, ci este doar o încercare nouă, bazată pe o speranță, din punctul meu de vedere, deșartă. Și anume, nu consider că avem fundamentul necesar pentru un nou guvern în acest context, pentru că elementele de fundament nu s-au schimbat în mod radical. Și nu cred că vor fi actori politici, să zicem din PNL sau chiar din USR, care să facă compromisuri majore la momentul actual. 

- Și atunci, care e varianta pe care mizați? Că mi se pare că iar ne-am întors de unde am plecat, practic, acum patru luni. Adică blocaj total. Nu merge nici domnul Grindeanu, nu iese nici cu domnul Tomac. 

- Dacă e să ne uităm, cam așa este. Nu identific un spectru total diferit de oportunități, dar presupun că la un moment dat se vor stabili pe această variantă, cea menţionată la Sinaia, de către Partidul Social Democrat, și anume un așa-zis premier independent cu miniștri politici. Eminamente sau cu majoritatea lor, evident, de la PSD. Cam astea cred că vor fi compromisurile până la urmă. E greu să nominalizezi pe cineva în mod clasic, pentru că nu-mi dau seama cine ar putea să fie acel prim-ministru considerat independent. Dar în contextul în care există deja miniștri politici, acel prim-ministru nu mai poate fi considerat independent, dacă înțelegeți la ce mă refer. 

- Categoric, dar dacă îl trec prin această evaluare, prin acest test al desemnării, pe Sorin Grindeanu și Sorin Grindeanu nu reușește să facă majoritatea, ce se alege de domnia sa? 

- Presupun că acesta este testul care îl va păstra sau îl va demite pe domnul Grindeanu de la șefia PSD-ului. Dacă el reușește, dacă este desemnat și reușește să strângă voturile, primește o șansă în plus să-și arate capacitatea și abilitățile din postura de prim-ministru. În contextul în care el eșuează, evident că vor fi alte grupuri de putere din interiorul Partidului Social-Democrat care vor încerca să-l descăuneze, să-l schimbe din postura de președinte al partidului, în mod clar. 

- Care e pronosticul dumneavoastră? Cât mai durează până avem premier? Se liniştesc lucrurile până pe 15 septembrie, așa cum spunea domnul Grindeanu? 

- Îmi place că mereu îmi puneți cele mai grele întrebări. De data aceasta, pentru dumneavoastră, mă avânt și o să spun că o să treacă mai mult de o lună până reușim să ajungem la stabilitate, chiar mai mult de două luni, dar nu vreau să vin eu cu scenariul pesimist, dar nu identific o schimbare majoră care să recentreze anumiţi centri de putere și de influență din spațiul politic românesc în așa fel încât să ne trezim cum ar veni peste noapte dacă e o dată cu finalizarea verii și să ne trezim cu un guvern stabil.

Nu cred că lucrurile vor sta așa, pentru că, v-am zis, avem acest pluralism polarizat dat de prezența partidului AUR cu multe mandate în Parlament şi de faptul că avem foarte mulți centri, actori cu drept de veto reciproc, care practic se anulează unul pe celălalt. Iar, din nefericire, domnul președinte pare a fi lipsit de idei inovatoare. A-l propune din nou pe Eugen Tomac, repet, nu reprezintă o soluție la această criză. Iar dacă domnul Grindeanu continuă să fie evaziv, s-ar putea ca această criză să dureze mai mult de încă o lună, două luni și așa mai departe. Totul depinde de cum negociază și cum ajung la un compromis acești actori politici. Iar decalogul prezentat de PSD nu pare să ajute, nu cred că va ajuta la rezolvarea crizei, ci reprezintă mai mult o mișcare de PR politic cu elemente populiste, așa cum aţi văzut că avem acolo hrana românească și alte elemente care par să încerce să mai rupă din votanții AUR și să-i readucă aproape de PSD. Element pe care eu îl consider futil și lipsit de succes.

- Dacă tot ați pomenit de decalog și de declarațiile domnului Grindeanu, spune așa un alt aliniat care mi-a atras atenția. PSD propune tuturor partidelor democratice din România asumarea unui principiu simplu. Nici o dispută politică internă nu trebuie externalizată la nivel european într-o manieră care poate să prejudicieze interesele economice, financiare sau strategice ale României. Una peste alta, spune domnul Grindeanu, să mai trecem sub preș disputele interne și să vorbim pe o voce în România, pe o altă voce la Bruxelles, eventual. Ce fel de efecte poate să aibă asta? Ce înseamnă asta? 

- Presupun că este un mesaj către partidele politice care cumva s-au folosit de apartenența lor la un grup politic european pentru a identifica anumite derapaje democratice pe care România le are și evident o referință directă la situația cu domnul președinte Fritz, știți, cu adoptarea legii respective care a dus la anularea mandatului. Și avem Renew și alte partide la nivel european care au trimis o scrisoare președintului Comisiei Europene în legătură cu situația din România.

- Dar ca principiu democratic mă gândesc, dincolo de toate cazurile astea concrete. Cum e asta? "Stați un pic, nu mai spuneți mai departe ce facem noi în țară. Hai să ne potolim"?.

- Nici nu trebuie să mergem atât de departe. În primul rând, nu este eficace din punct de vedere al comunicării. Este evident că cei de la Bruxelles știu exact ce se întâmplă în România, chiar dacă noi încercăm să ascundem. Nu putem, în era globalizării și în contextul în care Comisia Europeană urmărește România îndeaproape, să încercăm să prezentăm o situație de criză ca o situație favorabilă partenerilor noștri de la Bruxelles. Cu alte cuvinte, încercăm să-i mințim, dar ei oricum ne prind cu minciuna.

Și în al doilea punct de vedere, aveți dreptate. Nu este un element care să genereze încredere în instituțiile statului sau în statul român per se, dacă politicienii noștri zic "ok, avem o criză internă, dar să nu ne spălăm rufele în public". În contextul în care, după cum știți, Varieties of Democracy și alte institute declară România într-un proces de autocratizare. Este bine că atunci când avem probleme, chiar și o criză politică, să apelăm la know-how de afară sau la oameni care ne pot ajuta, inclusiv la experții Comisiei Europene. Deci, din punctul meu de vedere, consider că această abordare este antidemocratică și ineficientă. Pe o palieră întreagă de dimensiuni, evident.