Video Ar putea deveni Neptun Deep o țintă pentru Rusia? Analist: Bucureștiul trebuie să fie pregătit

Trei dintre marinari au fost internaţi în stare gravă. Au arsuri pe 40% din suprafaţa corpului şi plăgi multiple. Ministerul Apărării Naţionale investighează incidentul, în timp ce preşedintele Nicuşor Dan spune că e o consecinţă a războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Noi am analizat întreaga situaţie alături de Laurenţiu Pleşca, coordonator de programe la German Marshall Fund şi cercetător la Centrul Român de Studii Ruse, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte.

Sunt câteva întrebări fără răspuns, momentan. Una dintre întrebări este dacă dronele au fost aeriene sau marine? Oficial, MApN spune că nu a detectat drone aeriene. O altă întrebare este dacă atacul a fost deliberat dinspre Rusia ori un efect al bruiajului. De asemenea, ne-ar interesa în ce măsură s-au coordonat de această dată autorităţile din România cu cele ucrainene după ce, ca urmare a incidentului grav anterior din Portul Constanţa, atât Nicuşor Dan, cât şi ministrul Apărării, Radu Miruţă, anunţau că au o linie de comunicare mult mai directă cu Kievul, care şi observă aparatele fără pilot trimise de ruşi şi are şi evidenţa propriilor drone dacă se întâmplă vreun accident sau vreo deviere ca urmare a acţiunilor Moscovei. 

Ministrul Apărării a punctat pe Facebook că, într-un astfel de context, investiţiile în înzestrarea şi organizarea Armatei Române nu sunt un moft şi nici o opţiune, ci o obligaţie faţă de siguranţa cetăţenilor. Mai devreme, MApN trimisese un avertisment navelor să evite zona respectivă. 

Sindicatul Liber al Navigatorilor afirmă că nava a fost atacată de două rachete. Deşi terminologia e puţin improbabilă, o luăm cu un dram de scepticism, dar important e apelul - cere măsuri pentru protejarea navigaţiei civile, pentru că marinarii nu fac parte din război ci tin lumea în mişcare. 

Altminteri, Kievul şi Moscova sunt în plină ofensivă în Marea Neagră de peste o săptămână, dar este primul caz de acest gen înregistrat atât de aproape de apele noastre teritoriale. 

Specialiştii din domeniul energetic susţin că e momentul ca autorităţile să ia măsuri urgente. Războiul de la graniţă s-a mutat pe mare, în consecinţă e cazul să ne protejăm foarte bine infrastructura energetică offshore. Platforma Neptun Deep, care abia a fost finalizată, este în pericol să devină o ţintă. Producţia urmează să înceapă în 2027, moment în care avem şansele să devenim un jucător foarte important pe piaţa energetică. În consecinţă, ar trebui protejată militar cât mai curând posibil.

Un alt semnal de alarmă vine de la ministrul polonez al Apărării, care a avertizat că Rusia ar putea folosi drone ucrainene capturate pentru a organiza provocări împotriva statelor de pe flancul estic al NATO, inclusiv în ţara noastră.

Şi, o informaţie de ultimă oră, tot din războiul de la graniţă. În urma protestelor de amploare în care societatea civilă îl susţinea pe fostul ministru al Apărării, artizanul tehnologizării armatei, în conflictul său cu şeful Statului Major, Volodimir Zelenski a decis să îl demită şi pe acesta din urmă.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Laurenţiu Pleşca, coordonator de programe la German Marshall Fund şi cercetător la Centrul Român de Studii Ruse, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Domnule Pleşca, imediat vorbim și despre navă, subiectul pentru care v-am invitat, dar am nevoie de un comentariu întâi legat de această informație, concedierea, da, demiterea șefului Statului Major din Ucraina. După tot acest scandal, cum iese Volodimir Zelenski? Întărit sau slăbit? Și la ce ne putem aștepta în continuare? 

- Da, în primul rând nu vorbim despre o remaniere tehnică, ci despre o gravă criză de la vârful conducerii militare ucrainene. Totul a pornit, de fapt, de la demiterea ministrului Apărării, Fedorov, un ministru devenit extrem de popular în doar șase luni de mandat. Și, practic, societatea civilă, populația, a declanșat acele proteste pe care le-am văzut în marile orașe.

Vedem această înlocuire cu o persoană foarte populară în rândul armatei ucrainene, Drapatîi, care este un cunoscut în rândul inclusiv al populației, este foarte carismatic, a fost comandantul forțelor care au eliberat inclusiv Hersonul, deci un reprezentant inclusiv al tinerii generații de comandanți. Are o relație foarte bună cu tehnologia modernă de luptă și pot să spun că și-a dobândit experiența foarte mare doar în războiul cu Federația Rusă, dar aș spune că Zelenski cumva iese din această încurcătură, pentru că au existat polemici foarte aprinse între mai mulți reprezentanți ai armatei.

Cred că protestele cumva se vor liniști, adică, practic, mărul discordiei, și anume, Sîrski, fostul comandant, a fost eliberat din funcție, ceea ce va calma cumva spiritele și se va putea face o modernizare și mai bună în cadrul armatei Ucrainei, pentru că este foarte important în momentul de față să existe o coeziune în rândul tuturor păturilor militare.

Interviu acordat de Laurenţiu Pleşca lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

- Asta înseamnă că revine Fedorov la Ministerul Apărării? 

- Da, așa se vehiculează, dar cred că nu este neapărat cel mai important cine revine, adică dacă ar fi sigur Fedorov sau nu. Mai important este faptul că în toată această perioadă să se găsească un consens, pentru că am văzut că președintele ucrainian, Zelenski, nu a răspuns, de fapt, la ultimatumul comandantului Sîrski, deci vedem că cumva se restabilește relația între toate păturile care sunt în armată și cred că se depășește inclusiv această problemă de imagine a armatei Ucrainei, pentru că am văzut foarte multe speculații pe Telegramurile rusești și nu este foarte bine când se speculează pe chestiuni, adică se face foarte multă zarvă de la ceva care de fapt este un conflict pe tehnicalități, pe, poate, relații personale, dar nu pe, nu știu, acte de corupție sau alte chestiuni grave. 

- Ce vă arată, revenind la incidentul cu nava din zona economică exclusivă a României, ce vă arată acest moment? 

- În primul rând văd o reacție poate ceva mai promptă din partea României, cu toate că, iarăși, așa cum s-a întâmplat la Galați, acel incident din mai, am văzut o demonstrație a limitelor inclusiv a autorităților, pentru că, ok, de această dată s-a reacționat prompt, două nave ARSVOM au ajuns rapid la fața locului, tot echipajul a fost evacuat în siguranță, dar vedem o reacție din nou reactivă și nu preventivă, ceea ce, chiar dacă e departe de apele românești, dar totuși este o chestiune foarte serioasă și pot să explic de ce se întâmplă atât de frecvent aceste atacuri, pentru că, în momentul de față, așa cum ați menționat și dumneavoastră în reportaj, există o escaladare cumva ceva mai mare în războiul din Ucraina și, de fapt, ucrainenii lovesc foarte multe nave fantomă din flota fantomă prin care Federația Rusă ocolește sancțiunile.

În schimb, vedem represalii din partea Federației Ruse și iarăși aceasta lovește în infrastructură civilă, pentru că aici vorbim despre o navă care este, cumva, alimentează sau merge spre Portul Reni, dar are la bord combustibil, nu este o navă militară. Deci vedem o escaladare și faptul că, de fapt, România nu este neapărat o țintă directă a acestor atacuri, dar România este prinsă geografic exact pe linia de fricțiune din aceste atacuri.

Aș mai spune aici că, de fapt, marea întrebare pentru toată lumea în momentul de față este capacitatea de reacție și de prevenire a României pentru a apăra infrastructura offshore a proiectului Neptun Deep. Aici, de fapt, vedem faptul că nu există încă o legislație reală, deci nu avem un cadru legal clar pentru apărarea infrastructurii noastre critice din Marea Neagră, inclusiv a acestor platforme de gaze, iar asta devine foarte urgent, cu operationalizarea și exploatarea acestor resurse, pentru că România își dorește să devină unul dintre principalii producători de gaze din Uniunea Europeană, însă se confruntă cu faptul că vedem un model de acțiune al Federației Ruse, de exemplu, la Marea Baltică, acolo vedem un model de sabotaj rusesc care este deja foarte bine documentat.

Sunt cel puțin 10 acte de sabotaj asupra unor cabluri și conducte submarine. Deci s-a avariat inclusiv conducta de la ei, Baltic Connector, și un alt cablu electric dintre Finlanda și Estonia, deci practic vedem că Federația Rusă are potențialul de a provoca daune infrastructurii strategice a României. Pentru asta Bucureștiul trebuie să fie pregătit pentru astfel de incidente.