Video Analist, despre "majoritatea PSD-AUR-UDMR-SOS care se coagulează": Președintele ar trebui să dea un semnal

La PNL pare că există o optică calibrată pe reuşită, de această dată. Şeful Senatului, Mircea Abrudean, din aripa Ilie Bolojan, crede că a treia nominalizare de premier va fi cu noroc. Social-democraţii se declară pregătiţi să formeze noul cabinet, cu propriile reguli şi control total asupra deciziilor pe care le vor lua. Sorin Grindeanu mizează inclusiv pe voturile din partea aripii anti-Bolojan din PNL, însă premierul demis îi ameninţă pe cei care ar susţine o astfel de variantă cu excluderea din partid. Adică la fel cum a făcut şi după votul de la Guvernul Veştea, fără ca ceva concret să se întâmple însă. 

Până atunci, preşedintele PSD, după o colaborare parlamentară la vot cu AUR, i-a lăsat pe liberali şi pe cei din USR fără funcţiile de secretari ai Camerei Deputaţilor. Şedinţa a fost cu scântei, iar - la final - PNL şi USR au părăsit sala. Liderul deputaţilor liberali a declarat că a asistat la formarea noii majorităţi din Parlament, între PSD, AUR, SOS şi UPR. Acum, cele două funcţii de secretar al Camerei Deputaţilor au trecut la AUR şi la SOS. Ce-i drept, şi PNL a reuşit să schimbe propriii membri, care au votat cot la cot cu PSD, de la şefia unor comisii, atât de la Senat, cât şi de la Camera Deputaţilor. Cea mai răsunătoare înlocuire e cea a Nicoletei Pauliuc, de la Comisia de Apărare, care militase intens pentru refacerea alianţei cu social-democraţii la voturile de învestire eşuate anterior.

Au apărut, însă, fisuri în PNL pe tema relaţiei cu USR, pentru că nu toţi liderii liberali au o părere bună despre această asociere pe termen lung, potrivit surselor noastre politice. Rămâne, însă, filonul comun. Nici PNL, nici USR nu vor vota şi nici nu vor mai face parte dintr-un guvern cu social-democraţii. USR condamnă şi UDMR pentru votul din Parlament care i-a lăsat fără o poziţie de secretar de stat. Oricum, poziţia UDMR rămâne vagă. Acceptă să facă parte dintr-o majoritate şi să dea miniştri cu o singură condiţie: în ecuaţie să nu fie prezentă şi formaţiunea lui George Simion.

Preşedintele Nicuşor Dan şi-a exprimat regretul pentru faptul că această criză politică s-a prelungit nepermis de mult, dar a evitat să sugereze măcar ceva despre persoana pe care şi-ar dori-o în fruntea viitorului Executiv. Oricine ar fi, Ilie Bolojan îi transmite să menţină investiţiile, să continue reducerea deficitului şi să găsească cele mai bune soluţii pentru a nu creşte fiscalitatea.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Răzvan Petri, politolog, care a acordat un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Domnule Răzvan Petri, avem cele două capete de segment, așa cum le identificăm din discursul lui Nicușor Dan. Defetiștii, pe de o parte, demagogii și fariseii, pe de cealaltă parte, la mijloc vine naționalismul sănătos. Ce-o fi însemnând asta? Ce înseamnă? Cum pică? 

- În pregătirea emisiunii mă gândeam de unde să încep. Sunt foarte multe lucruri greșite cu acest mijloc pe care l-a găsit președintele. Putem începe cu cele două extreme, spre exemplu, și să spunem că președintele a dat probabil cel mai curajos discurs de până acum, punând etichete pe cele două categorii sociale, pe care le consideră probabil polarizate astăzi. Probabil defetiștii sunt cei care critică acțiunea prezidențială sau inacțiunea prezidențială, care spun că nu se întâmplă reforma în ritmul în care trebuie să se întâmple. Și de cealaltă parte, desigur, demagogii or fi probabil extremiștii care folosesc, să spunem, naționalismul, dar nu așa cum ar vrea președintele, nu naționalismul bun.

Apoi revenim la naționalismul bun, la cel sănătos, cum i-a spus președintele, care, îmi pare rău, dar nu există sau nu poate să fie compatibil cu democrația și cu democrația europeană. De ce nu se poate? Pentru că naționalismul este, prin definiție, o ideologie excluzionistă, care transformă societatea sau societățile, le pune într-o ierarhie, pe o scară ierarhică, pe niște criterii de multe ori și transformă astfel societățile noastre, europene, în societăți care sunt de rang inferior sau de rang superior. Și, evident, un naționalism este societatea românească pe primul rang, lucru care nu poate să existe, desigur, într-o Uniune Europeană în care toate popoarele sunt egale, în care, așa cum spune și imnul european, toți oamenii devin frați, în care, teoretic, ar trebui să fim uniți în diversitatea noastră.

Naționalismul, în schimb, transformă din diversitate, îl transformă într-un criteriu de excluziune a unora și cu excluziunea începe, desigur, și opresarea minorităților, celor care nu gândesc la fel, celor care nu arată la fel, și așa mai departe. Deci, un discurs foarte periculos, mai ales când, în contextul românesc, este pus alături de ortodoxism. Și știm că cei care au alăturat naționalismul cu ortodoxismul au fost Mișcarea Legionară, care a inovat pe marginea fascismului, ne-a dat o nuanță de fascism românesc care a fost profund toxică pentru România și pe care, din nou, președintele, cu mai multe ocazie, a refuzat să ofere o condamnare echivocă a acestei mișcări. Deci, vedem un tipar, deja, care ne atribuie tuturor celor care au citit puțină istorie, nu numai experților, să ne ridice câteva semne foarte mari de întrebare și să aprindă niște beculeţe acolo roșii și să ne, mie cel puțin, mi-a ridicat puțin părul așa de pe mine când am auzit declarația, mai ales făcută în cea mai mare catedrală ortodoxă, nu?, din lume, până la urmă. 

- Acum o să fiu avocatul diavolului, mă rog, poate nu e cea mai bună exprimare în contextul reuniunii la care a participat Nicușor Dan, dar o să vă întreb, totuși, cum să reușească președintele să unifice cele două părți de societate, dacă nicicum nu găsim conceptul potrivit? 

- Bun, până la urmă, președintele trebuie să vină cu acest răspuns, pentru că el a candidat, el și-a dorit să unifice cele două părți, el a venit cu un proiect pentru România, se presupune că ar fi trebuit să vină cu unul. Pot spune că aceasta sigur nu este calea. De ce? Pentru că s-a mai încercat în alte societăți, în alte state, ca partide mainstream, de centru sau de centru-dreapta, centru-stânga, să încerce să adopte o retorică ultra-naționalistă de a atrage un electorat care s-a dus către extrema-dreaptă.

Și ne uităm în Germania, ne uităm în Olanda, cum centrul a încercat să-i aducă mai aproape și n-au reușit. N-au reuşit pentru că un extremist sau o persoană, că nu sunt extremiști acești oameni, și ne arată studii acest lucru, o persoană nemulțumită de status quo, care vrea schimbare, nu se va duce cu o persoană care ieri era un USR-ist, adică ce numesc foarte mulți sexomarxiști sau progresiști, și astăzi propovăduieşte naționalismul și suveranismul și așa mai departe. Este o copie nereușită, ar spune unii.

Am văzut și reacțiile unora din partidul AUR, care spuneau că dintr-o dată Nicuşor Dan a descoperit naționalismul sănătos și bun. Deci, semnal clar că această tabără nu-l crede și este foarte greu să copiem idei, pentru că întotdeauna vei prefera originalul. Cei care de la început au arătat că au credențiale antisistem, suveraniste, conservatoare, anti acest sistem clientelar care a pus stăpânire pe România. 

- Acum, sigur, dacă ne uităm pe sondaje, și mă uit la unul de anul trecut, undeva la 85% dintre cetățenii acestei țări se declarau religioși. Câţi, practic, aici e o discuție întreagă și ce înțeleg prin acest concept. Pe de altă parte, nu suntem un stat religios, da, există o Constituție care separă foarte clar lucrurile. Care e pericolul ca astfel de acțiuni prezidențiale să cioplească așa la laicitatea statului? Să erodeze? 

- O întrebare foarte bună, pentru că aici din nou intrăm într-o responsabilitate pe care o are președintele. România este un stat laic. Ce înseamnă asta? Este neutru față de religie, orice fel de religie, da, nu favorizează niciuna. Și președintele trebuie să arate acest lucru. Ori tu să spui că vrei ca valorile ortodoxe, valorile creștin ortodoxe să fie manifestate mai mult în societate, deja are, sau vedem aici, o scânteie care poate să aprindă, spre exemplu, niște nemulțumiri din partea altor culte, care au, să spunem, aceiași legitimitate și același drept să se manifeste pe teritoriul României. Și el trebuie să fie neutru față de acestea.

În al doilea rând, foarte important de spus este că tot ce face președintele transmite un semnal în societate. În momentul în care tu transmiți acest semnal în societate, te duci la o manifestare de acel gen, transmiți live pe pagina ta discursul, semn că vrei să-l audă lumea și vrei să-l vadă, tu transmiți în rândul populației semnalul că normalizezi, spre exemplu, naționalismul bun, sănătos, că normalizezi transmiterea, mărturisirea valorilor acestea pe care Nicușor Dan vrea ca oamenii să le mărturisească în afara bisericii și normalizezi un anumit tip de comportament. Lucru care, desigur, poate în timp să ducă diferiți oameni cu idei, care simpatizează cu naționalismul, cu această zonă, aș spune, radicală sau extremă, să se simtă îndreptățiți să vorbească în spațiul public cu mai multă violență, cu mai mult curaj, să excludă mai mulți oameni din discursul public, tocmai pentru că, nu-i aşa, președintele de la vârful statului le-a validat teoria, teza, argumentele, spunând aceste lucruri.

Chiar dacă președintele nu se gândește până acolo, trebuie să fii conștient că în momentul în care faci asemenea declaraţii ele au un simbolism imens care se transmite în societate foarte, foarte rapid. Este persoana cu cea mai mare vizibilitate, cel mai mediatizat politician în România, indiferent cine ocupă acea funcție, şi trebuie să fie conștient de rolul său simbolic. Teama mea este că el, tocmai pentru că este conștient de acest rol simbolic, și-a dorit să-și avanseze un proiect ideologic pe care îl are, un proiect ideologic pe care l-a ținut în frâu sau mult mai ascuns în campanie.

Pentru că în campanie nu a vorbit atât de des despre aceste valori pe care el astăzi le cere mai mult în societate, nici despre posibile scenarii pe care am văzut că până la urmă s-au scurs în România, anume că a respins legea sau a trimis înapoi la Parlament legea legionalismului, antireligionalismului, că se duce în vizite la mănăstiri, că renunță la Ziua Marinei în favoarea acestor vizite și că, desigur, astăzi vorbește despre naționalismul sănătos. Deci lucruri de care probabil mulți dintre alegătorii săi nu erau conștienți în momentul în care a pus ştampila pe numele său și care ar fi putut conta în alegerea pe care au făcut-o.

- Haideți să ne întoarcem la Parlament și ce s-a întâmplat astăzi acolo. Doi secretari ai Camerei Deputaților înlocuiți, de la PNL și USR, cu funcții care merg la AUR și SOS și cu votul PSD și al minorităților și UDMR. Ce vă arată asta? 

- Mie îmi arată clar că există o majoritate care începe să se coaguleze. Acestea se numesc măsuri de trust building, de creștere a încrederii. În sensul în care, în general, în politică, partidele nu au încredere unul în altul, mai ales că, de exemplu, PSD și AUR au avut momente care să le dovedească că nu ar trebui să aibă încredere unul în altul. Chiar recent, la votul pentru Adrian Veștea, premierul propus atunci de Nicuşor Dan. Deci trebuie să-și arate unul altuia că sunt dispuși să lucreze împreună și există chiar un credible commitment, adică un angajament credibil că vor face alianță. Și, spre exemplu, această numire, această înlocuire, pe lângă că le dă pârghii suplimentare celor din Biroul Permanent, le arată că există un vot de sprijin acolo și că sunt dispuși să-i înlocuiască pe cei din PNL și USR din poziții la care ar avea drepturi și legal acolo, în Biroul Permanent, cu membri ai AUR și SOS România.

Lucru care ne arată că este foarte posibilă și o majoritate care să se coaguleze, dacă nu acum, pentru acest premier, poate în viitor. Și ar trebui să avem un semnal și la președinte, că este în regulă sau nu este în regulă, să avem un guvern cu voturi de la două partide extremiste, unul dintre ele SOS, chiar cu o lideră care a făcut reclamă din faptul că s-a dus la Moscova și s-a întâlnit cu diverşi oameni din regimul de la Kremlin, care astăzi omoară ucrainieni în țara de lângă. 

Interviu acordat de Răzvan Petri lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

- Pentru că tot pomeneaţi de nou premier, ce se schimbă acum, de la 1 septembrie, în posibilitatea de a transforma matematica aceea imposibilă, de care tot vorbeam, într-o ecuație care să aibă în cele din urmă o soluție? Cum vedeți reașezarea de aici încolo, având în vedere toate poziționările de pe eşichierul politic? 

- Mi se pare că ne îndreptăm invariabil, aș spune, către un guvern din care ar putea să facă parte Partidul Social Democrat, probabil cu un premier tehnocrat. E posibil ca Sorin Grindeanu, în ciuda declarațiilor, s-ar putea să nu-și dorească să-și asume această funcție de premier, tocmai pentru că știe că urmează încă niște corecții destul de dure și că s-ar putea să nu fie atât de ușor să vii cu niște politici care să mulțumescă oamenii în următorii ani, dar desigur, legat de majoritate, ceea ce este din ce în ce mai clar este că o parte din PNL, puciștii, cum au fost numiți în presă de foarte multe ori, vor vota probabil orice guvern din care, pe care îl va propune președintele, orice premier pe care îl va pune președintele, sunt dispuși să voteze cu PSD-ul, la fel sunt și grupurile de minorități, la fel este şi Victor Ponta, care este dispus să voteze o nominalizare de partea președintelui, la fel sunt și o parte din AUR.

Am văzut la ultimul vot că există deputați AUR care și-ar fi dorit să voteze un guvern din dorința de a câștiga anumite lucruri. Ce se poate câștiga? Poate anumite poziții pentru apropiați, poate puncte politice, poate simplul fapt că rămân datori cei din partidul de la guvernare. Se cumpără voturi, între ghilemele, în Parlament, mai mult sau mai puțin cumpărat, dar avem datorii politice și încrengături care mai apoi pot să fie valorificate în momente în care unii sau alții au nevoie de favoruri. 

- Mai e un element. Şi PNL și-a schimbat propriii membri, practic, dar membri din tabăra Veștea de la șefia anumitor comisii, atât din Camera Deputaților, cât și de la Senat. Mă întreb, dacă PNL iese în cele din urmă de la guvernare, în urma unui astfel de moment, ce se va întâmpla cu partidul și ce se va întâmpla cu cele două tabere? Care e viitorul? 

- Aici, cred că lucrurile sunt înghețate, dar doar temporar, pentru că acum încă nu avem guvern. Ilie Bolojan are pârghiile puterii și deci există puține motive pentru poate cei care și-ar dori să trădeze sau să se desprindă din PNL să renunțe acum. Dar, desigur, dacă se reușește instaurarea unui guvern în perioada următoare, unul cât decât stabil, care să fie dispus să distribuie rente, să distribuie beneficii electorale și către cei care ar fi dispuşi să trădeze, atunci e posibil să vedem o divizare a Partidului Național Liberal.

E posibil să vedem o apropiere a lui Ilie Bolojan și a taberei din jurul său de USR, cu care pare că deja formează un pol, cel puțin prin faptul că sunt victime ale unor abuzuri din partea unei majorități în coagulare. Poate să-i apropie cel puțin pe termen scurt, cum au fost apropiaţi și în trecut, pe vremea lui Ludovic Orban, până, desigur, au apărut certurile acestea. Și o altă tabără să se îndrepte formal sau informal către PSD și să se reformeze practic un pol mainstream de partide, pentru că în momentul ăsta vorbim de lucruri. Deci blocul mainstream să rămână cu o parte a PNL-ului, cel rupt de puciști, PSD, UDMR, şi polul extremist, AUR-POT şamd ... 

- Dar în cadrul aceluiași partid sau cu formațiuni separate? 

- Eu cred că cu formațiuni separate. Cred că odată ce se ajunge la guvernare cu un alt guvern, e posibil să vedem o ruptură formală. Desigur, asta dacă simt că se pot baza că acest guvern va rămâne măcar un an, măcar o vreme la guvernare, astfel încât ei să aibă o barcă destul de sigură unde se poată merge. Și, desigur, să-şi asigure și locuri la următoarele alegeri, pentru că și asta contează. Degeaba intri acum, dacă la următoarele alegeri rămâi pe din afară sau fără nicio poziție. Deci contează și acest lucru.