Există riscul raționalizării energiei? Expert, despre scenariul luat în calcul dacă situația se agravează

• PSD depune un proiect de lege pe care l-a respins în 2022
• Cumpărăm energie electrică din Ucraina 
• Nu avem capacităţi de stocare suficiente 
• Interviu acordat de Daniela Dărăban lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

În orice caz, dacă măsurile luate până acum nu vor da rezultate, consumatorii industriali vor putea fi deconectaţi pentru anumite perioade de la electricitate. Deocamdată, ca soluţie de avarie, o termocentrală pe cărbune din Valea Jiului, veche de şapte decenii, este repusă în funcţiune şi va funcţiona cel puţin o săptămână.

PSD depune un proiect de lege pe care l-a respins în 2022

PSD îi cere premierului să renegocieze jalonul din PNRR şi să nu mai închidă nicio centrală pe cărbune până la finalul lunii, aşa cum agrease cu executivul european, chiar dacă asta ne va costa încă un miliard de euro, pe lângă cele aproape 800 de milioane de euro pe care cel mai probabil nu le obţinem pentru că nu terminăm legea salarizării.

Şeful social-democraţilor a declarat chiar că depune în Parlament un proiect de lege prin care nicio capacitate de producere a energiei nu va fi închisă înainte să punem alta în loc, deşi tocmai PSD respinsese o astfel de iniţiativă similară în 2022, care însă atunci venea de la USR, prin Radu Miruţă.

Cumpărăm energie electrică din Ucraina 

În plus, Nuclearelectrica a început să cumpere energie electrică din Ucraina, cu sprijinul companiei de stat Energocom din Republica Moldova. Singura realizare notabilă este faptul că autorităţile din România au reuşit, după zeci de ani, să detoneze, ce-i drept, din a doua încercare, stânca Pârjoala. Misiunea a fost îndeplinită de scafandrii români, care au folosit 180 de kilograme de dinamită.

Apele Române spun că, pentru moment, Dunărea nu mai scade, ca urmare a acestei intervenţii, şi pregătesc, la rândul lor, o altă operaţiune: blocarea parţială a braţului Bala pentru a creşte nivelul Dunării.

Nu avem capacităţi de stocare suficiente 

Meteorologii anunţă că urmează săptămâni bune fără ploaie. Companiile din domeniul energiei spun că au avertizat de cel puţin patru ani autorităţile că nu avem capacităţi de stocare suficiente ale energiei verzi cât să ne treacă peste o eventuală criză de tipul celei pe care o traversăm acum.

Interviu acordat de Daniela Dărăban lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

Am analizat întreaga atenţie alături de Daniela Dărăban, directoarea executivă a Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, care a oferit un interviu în exclusivitate pentru Observatorul de Noapte.

Marius Pancu: Doamna Dărăban, o să încep direct cu întrebarea care îi afectează cel mai mult pe telespectatori. Cum se va resimți toată această criză, dacă se va resimți în prețul din facturi?

Daniela Dărăban: Cred că, în momentul de față, nu avem elemente care să ducă spre o evaluare exactă a impactului pe prețul final la consumator. Fiecare consumator cred că își cunoaște perioada pe care are contract vizavi de un preț ferm. Majoritatea clienților, cel puțin clienții casnici, au un contract cu un preț ferm pe o perioadă de 12 luni. Şi, în principiu, nu ar trebui să vedem o problemă pe partea de preț final. Acum, un impact în prețul final va fi generat, bineînțeles, de creșterea costului cu achiziția energiei, care, să spunem, într-o medie, în factura noastră, a consumatorului casnic, prețul furnizorului cu achiziția energiei este în jur de 50% din factură. Dacă această perioadă de situație de criză sau alertă timpurie va duce la o creștere de preț pe o perioadă de timp mai lungă, aici spun o lună de zile, mai mult de o lună de zile, atunci este posibil ca, în ofertele următoare ale furnizorilor către clienți, să vedem, posibil, niște majorări de preț, astfel încât să se reflecte creșterea prețului cu achiziția. Dar nu este încă, cred că, momentul să vorbim efectiv de o creștere a prețului. Cred că ceea ce îngrijorează în momentul de față este disponibilitatea resursei, accesul la sursa de energie și nu neapărat prețul.

Marius Pancu: Și există riscul acesta să ajungem în punctul în care să fim nevoiți să raționalizăm inclusiv pentru consumatorii casnici?

Daniela Dărăban: Acest scenariu va fi, să spunem așa, ultimul în planul de escaladare. Cred că, în momentul de față, suntem într-o alertă operațională, cel puțin au început discuțiile între operatori, între ministere, între consumatorii mari, ceea ce este foarte normal într-o perioadă ca cea pe care o traversăm. Este absolut normal să existe acest dialog, să existe aceste discuții și să existe aceste întâlniri. Dar suntem în faza în care recomandările sunt efectiv de tip voluntar, iar consumatorii care fac obiectul, să spunem așa, al acestor recomandări sunt consumatorii mari, cei care sunt dispecerizabili, cei al căror consum, mutarea, să spunem, a fluxurilor de producție de pe vârful care face în momentul de față presiune în sistemul energetic național, vorbim de perioada între orele 7 și 11 seara. Aceasta este perioada critică în care, într-adevăr, există, în scenariul cel mai pesimist, riscul ca producția să nu, adică sursa disponibilă să nu se poată întâlni cu consumul, pentru că este într-adevăr o caracteristică a sistemului energetic național. Întotdeauna producția trebuie să fie egală. Ceea ce intră în sistem trebuie să și iasă din sistem. Firele de transport, ca să spun foarte simplu, sau cele de distribuție nu pot fi tratate ca niște baterii. Ele, pentru siguranța sistemului, trebuie să asigure tranzitul și acest echilibru este, în momentul de față, îngrijorarea statului român. Să poată asigura buna funcționare.

Marius Pancu: E interesant că vorbiți de scenarii și e foarte util, pentru că e nevoie de predictibilitate, atât pentru companii, cât și pentru cetățeni. Și atunci vă întreb, din punctul ăsta în care ne aflăm acum, care sunt scenariile intermediare și care e ulterior scenariul cel mai negru? Cum arată ele, cum arată măsurile pentru fiecare?

Daniela Dărăban: Dacă noi vom reuși să reducem, prin măsuri voluntare, dacă ulterior se va impune, dacă vom vedea, într-o perioadă de timp, în următoarele zile, companiile care au făcut astfel de ajustări pe fluxul de producție, astfel încât să-și mute vârful, vârfurile de consum de la orele critice, dacă autoritățile vor monitoriza și vor vedea o ajustare a acestei curbe de consum, cred că situația devine mai gestionabilă. Dacă situația nu se îmbunătățește și autoritățile consideră că riscul se menține și nu se poate ajusta, adică reduce acest risc prin măsuri voluntare, probabil că autoritățile vor trece la măsuri mai ferme. În sensul în care, în orice plan de intervenții în situație de urgență, există o listă a companiilor care pot fi deconectate manual. Nu este de dorit, dar să înțelegem că este singura soluție prin care se va putea menține, în momentul respectiv, sistemul energetic într-o stare de siguranță. Se poate ajunge acolo. Nu suntem, în momentul de față, acolo, dar, din înțelegerea mea, autoritățile vor monitoriza și vor avea discuții regulate cu operatorii și responsabilii din piață.

Marius Pancu: A fost festival de populism, dezinformare și persiflare, după anumite declarații în spațiul public. Întotdeauna le combat aici, la emisiune, cu cifre și de asta vă întreb direct cât ajută, de exemplu, în procente, ca cei de acasă, consumatorii, persoane fizice, să-și reducă voluntar consumul, așa cum a recomandat premierul, cât ajută ca anumiți primari, de pildă, să oprească iluminatul stradal sau iluminatul clădirilor și cât ajută, în procente, iată, deconectarea marilor consumatori? Am văzut deja Ford și Dacia că au luat această inițiativă.

Daniela Dărăban: Din înțelegerea mea, să știți că cei de la Ford și Dacia aveau cumva aceste concedii, această perioadă...

Marius Pancu: Revizia e mutată puțin mai devreme, da.

Daniela Dărăban: Da, exact. Acum, eu o să dau câteva cifre, în sensul în care, fără a avea pretenția că sunt 100% accurate, că le mai rotunjim puțin pentru înțelegerea publicului. Deci consumul, deci pentru consumatorul non-casnic, deci companiile care vor face în prima fază și fac în momentul de față această activitate voluntară de mutare a fluxurilor de producție, consumul non-casnic în, să spunem, în grila națională de consum este undeva la 60%. Consumatorul casnic este undeva la 20 și ceva la sută. Nu am cifrele exacte, pentru că nu le-am găsit, dar, din evaluările europene, undeva, instituțiile publice, la nivel european, au undeva un consum între 5 și 10% din total consum. Deci, dacă ne uităm pe cifre, într-adevăr cel mai ușor este ca să controlezi această situație strict de pe partea de consum, este ceea ce poate face consumatorul. Între timp, statul își va căuta și alte posibilități de ajustare a producției, dar strict la consumator ne referim acum, cred că este foarte corect și este bine planificată discuția aceasta cu consumatorii non-casnici, prima dată cu consumatorii mari industriali. După care, bineînțeles, o măsură ușor de controlat este cea a instituțiilor publice, pentru că este ușor, adică poți, prin măsuri administrative, să dispui. În ceea ce privește comportamentul consumatorului casnic, cred că este o campanie de conștientizare utilă. Oricum, eficiența energetică este un subiect care ar trebui să ne preocupe pe toți și faptul că ni se cere să ne programăm anumite activități consumatoare de energie în altă perioadă de timp, eu nu o văd ca o măsură de raționalizare a energiei. O văd efectiv ca un apel către populație de a fi parte din acest demers. Dar nu cred că siguranța sistemului, acum foarte onest și fără a duce, cumva, a minimiza impactul, eu cred că este corect acest apel al autorităților, dar siguranța sistemului va fi întreținută prin măsurile care vor duce la controlul curbei de consum pe partea de consumatori non-casnici și instituții publice. Consumatorul casnic este foarte bine să fie parte din acest demers, dar nu cred că sistemul energetic național se poate baza strict pe aceste acțiuni.

Marius Pancu: Cum e măsura asta cerută politic și chiar implementată într-un anumit caz de redeschidere a centralelor pe cărbune ca soluție de avarie?

Daniela Dărăban: Pentru siguranța sistemului este, dacă statul nu are alte surse de acces, din nefericire, acele centrale de producție de energie electrică pe gaze tot întârzie, cele pe care trebuie să le pună în funcție statul român, și sunt cele mai facil de a fi pornite și oprite rapid, deci sunt foarte mult mai bune decât cele pe cărbune pentru siguranța sistemului, nu ai ce să faci. Deci este o măsură pe care trebuie să o ai și chiar și planurile europene de intervenție în astfel de situații dispun să îți găsești sursele necesare pentru a menține siguranța sistemului. Dar să nu uităm că, dacă tot am început cu impactul de preț, să știți că cea mai scumpă sursă este sursa de energie electrică din cărbune. În momentul în care piața se închide la prețul pe care îl dau centralele pe cărbune, prețul este de așteptat să fie mai mare. Dar pentru siguranța sistemului este o măsură pe care statul român trebuie să o aibă pe teren.

Marius Pancu: Dacă ne uităm pe site-ul Bursei de Energie, la orele prânzului, azi, România a exportat spre Ungaria aproape de maximul de capacitate al rețelei. E eterna problemă a lipsei de capacități de stocare. De ce? Pe de o parte vă întreb și, pe de altă parte, dar vă las să-mi răspundeți întâi, ca să nu pun două întrebări într-una singură.

Daniela Dărăban: De ce? Este o întrebare pe care cred că ne-o punem cu toții și, din nefericire, sectorul energetic național a fost de cele mai multe ori victima unor decizii nepotrivite, pentru că efectele nu se văd imediat, se văd în timp, efectele deciziilor nepotrivite.

Marius Pancu: Când au început? Haideți să le spunem cu nume și prenume, cu toate vorbele în propoziție, cum ar veni. Când au început deciziile astea nepotrivite și de ce suntem aici?

Daniela Dărăban: În momentul în care investești foarte mult în producția de fotovoltaic, spre exemplu, tu trebuie să te asiguri că beneficiul acelei producții, care este limitat, deci se produce într-o anumită perioadă de timp și dependent de soare, dar beneficiul, și atunci într-adevăr se produce foarte mult, dar nu se consumă atunci foarte mult, este momentul în care se consumă mai puțin, deci beneficiul, acest beneficiu, dacă vrei să-l maximizezi, să-l monetizezi, mai ales că ai pus la dispoziție foarte multe fonduri publice, nu contează că sunt de la bugetul de stat sau din fonduri europene, sunt bani publici, tu trebuia să mergi în paralel cu capacități de stocare.

Marius Pancu: Dar atunci vă întreb și invers. Companiile de energie, care au primit aceste fonduri pentru dezvoltarea de fotovoltaice, și fonduri naționale, și fonduri din banii europeni, de ce n-au tras de mânecuță autoritățile și au spus „veniți cu un sistem de facilitare a investițiilor și în stocare”?

Daniela Dărăban: Știu că nu ajută pe nimeni, dar să știți că cel puțin organizația pe care o reprezint și membrii pe care eu îi reprezint au atras atenția de cel puțin patru ani de zile.

Marius Pancu: Că nu există capacități de stocare?

Daniela Dărăban: Că trebuie investit în stocare în paralel cu investițiile făcute în fotovoltaic și că volumul asumat pe proiectele de fotovoltaic, deși ne lăudam, pentru că ne lăudam și continuăm să ne lăudăm cu aceste capacități, degeaba spui sute de megawaţi, dacă tu îi poți folosi într-o perioadă limitată de timp și nu poți să monetizezi acest beneficiu și la orele de vârf când, de fapt și de drept, energia este mai scumpă. Adică trebuie să poți translata beneficiul cât mai mult în timp și către clientul final. Noi, cu părere de rău, în general eu nu spun "noi am spus", dar suntem în situația în care de cele mai multe ori, în sectorul energetic, deciziile nepotrivite se văd ca efect în 4-5 ani și mai sunt, să știți. Adică acum noi trecem o perioadă de crize. Nu este o perioadă neobișnuită, adică neobișnuită în ce sens? Al scenariilor pe care sectorul le ia în calcul, adică seceta este un scenariu pe care sectorul îl ia în calcul și se știe că, în condiții de secetă, ai probleme cu reactoarele și cu producția hidro. Este o problemă că noi nu ne pregătim, nu înțelegem niciodată că trebuie să facem altfel diferite lucruri.

Marius Pancu: Mai avem 30 de secunde. Cât ar dura dacă, din momentul ăsta, se întâmplă minunea să investește în capacități de stocare până să avem capacități de stocare care să ne ferească de un astfel de nou episod?

Daniela Dărăban: Eu zic că situația se va îmbunătăți undeva în 2026-2027, dar, din punctul nostru de vedere, nu la necesarul pe care l-ar impune producția de fotovoltaic. Din punctul nostru de vedere, trebuie accelerată investiția în stocare și cuplată cu investițiile în rețele, bineînțeles.

Marius Pancu: Cât durează de la investiție până la rezultat? Asta mă interesează, în momentul în care se decide investiția în stocare.

Daniela Dărăban: Înțeleg, dintr-un motiv care îmi scapă, că la noi procedurile administrative sunt un pic mai complicate, de exemplu, decât în Bulgaria, unde vedem că ei au aceste beneficii deja. Cred că 3 ani, 2-3 ani.