Video Analist, după ce Trump a trimis Garda Naţională în California: E bine să ne întrebăm ce urmăreşte cu adevărat

Donald Trump îşi apară decizia de a trimite Garda Naţională şi spune că protestatarii sunt insurecţionişti care vandalizează oraşul, iar autorităţile locale sunt depăşite. Ba chiar a sugerat, răspunzând afirmativ la întrebarea unui reporter, că Gavin Newsom ar trebui să fie arestat de omul său de încredere supranumit "ţarul frontierelor". Una peste alta, bilanţul protestelor arată că 150 de persoane au fost arestate, inclusiv minori. 

Cum a început totul? La finalul săptămânii trecute, Agenţia pentru Imigraţie şi Control a început să facă raiduri ample asupra imigranţilor, pentru a-i deporta, ceea ce a produs o reacţie puternică în comunităţile hispanice, preponderent în cea mexicană. Demonstranţii au blocat străzi şi au lansat cocktailuri Molotov, în timp ce poliţia din Los Angeles şi membrii Agenţiei pentru Imigraţie au ripostat cu gaze lacrimogene, grenade flash-bang şi muniţie non-letală. 

Forţele de ordine au făcut zeci de arestări şi au reţinut inclusiv ziarişti şi lideri locali ai sindicatelor. Acela a fost momentul în care Donald Trump a trimis în Los Angeles 2.000 de membri ai Gărzii Naţionale şi are 500 de puşcaşi marini activi pregătiţi să intervină. O analiză The Atlantic dezvăluie şi motivele acestei acţiuni în forţă a liderului american. Trump încearcă să-i provoace pe americani să-l înfrunte în stradă, pentru ca - ulterior - să le atace libertăţile constituţionale, adica să invoce acel Inssurection Act care-i dă puteri militarizate sporite. 

Vezi și

Este, de asemenea, o manevră de a-şi reinstaura imaginea de lider puternic, pentru că i-a fost şubrezită enorm prin eşecul negocierilor cu Vladimir Putin, dar şi de gafele şi scandalurile din cel de-al doilea mandat al său. În plus, Trump are ocazia să testeze obedienţa militară a armatei şi dă un semnal clar că este dispus să o folosească după bunul său plac. Ultima dată când un preşedinte a mobilizat Garda Naţională peste capul autorităţilor locale a fost în 1965, în timpul mişcării civile de abolire a sclaviei. Preşedintele de atunci a trimis-o în Alabama, dar în sprijinul protestatarilor pe care autorităţile rasiste din sudul profund îi reprimau violent.

Noi am analizat întreaga situaţie din Statele Unite ale Americii alături de Andreea Maierean, profesor asociat Ştiinţe Politice, Universitatea Wilkes, Pennsylvania. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de aceasta:

- Ajutaţi-ne, întâi, cu nişte informaţii de context, ca să înţelegem mai bine de aici, din România, adevărata dispută. Ce e Garda Naţională şi cum arată echilibrul acesta dintre puterile autorităţilor federale şi cele guvernamentale? Unde se încadrează mobilizarea aceasta?

- Este foarte important să explicăm diferenţele dintre cum funcţionează lucrurile într-un stat federal ca Statele Unite şi ce vedem, de exemplu, în România. În Statele Unite este extrem de neobişnuit ca preşedintele să preia comanda Gărzii Naţionale. De obicei, Garda Naţională este controlată de guvernator şi, când este trimisă undeva, se întâmplă cu consimţământul guvernatorului din acel stat, deseori la cererea guvernatorului din acel stat. Deci în sistemul federal american puterile sunt împărţite între guvernele statale şi guvernul federal. Când este vorba despre proteste violente, despre revoltă civilă, responsabilitatea principală aparţine, în primul rând, statului unde se produc acele proteste. Statul federal poate interveni, însă în anumite condiţii excepţionale. 

- Au fost întrunite acum?

- Din tot ce vedem la faţa locului, au fost proteste destul de violente. Au început vineri, au continuat sâmbătă, dar nici pe departe la fel de ample sau la fel de violente cu cele în care au fost, în trecut, mobilizate aceleaşi forţe. În statul California, de exemplu, ultima dată când s-au trimis trupe a fost la cererea guvernatorului statului California, în 1992. Protestele din acele zile au fost, însă, mult mai ample decât ce vedem acum. Vorbim de zeci de mii de oameni, zeci de morţi şi de o violenţă fără precedent. Deci atunci, în 1992, a fost ultima dată când guvernatorul californian a mobilizat Garda Naţională a Californiei. De data aceasta, răspunsul pare disproporţionat şi de asta e bine să ne întrebăm ce este în spatele acestei decizii şi ce urmăreşte cu adevărat Donald Trump.

- Evident. Şi aceasta este întrebarea de pe buzele tuturor - Care este miza acestei mişcări de forţă a lui Donald Trump? 

- Da, eu m-am gândit mult şi la ce s-a întâmplat la sfârşitul săptămânii trecute şi la disputa lui publică cu Elon Musk. Aparent sunt două evenimente foarte diferite, dar s-ar putea ca, pe de o parte, Donald Trump să se simtă acum trădat, să fie într-o situaţie vulnerabilă şi poate de aceea a apăsat acest buton mai repede decât ar fi făcut-o în trecut. Dar este foarte posibil ca această acţiune a lui să fie şi o perdea de fum sau o modalitate de a distrage atenţia de la un subiect foarte inconfortabil, de la această ceartă cu aliatul lui cel mai apropiat, până la urmă. Mai ştim, însă, şi că administraţia Trump înfloreşte pe haos şi, generând acest tip de haos, el a reuşit, în trecut, să scape de multe pericole politice şi legale.

- Până unde poate să meargă, totuşi? Pentru că vedem că autorităţile din California sunt şi ele decise să nu-l lase pe Donald Trump să scape cu această forţare a prerogativelor.

- Da, este o situaţie de care cei care locuiesc în California ... şi aici este important să menţionăm că acest stat, California, este şi unul dintre statele cele mai liberale, dar liberale în sensul cuvântului aşa cum este folosit aici, în Statele Unite, deci este unul din statele în care democraţii câştigă întotdeauna şi, de obicei, cu scor categoric. Încă din primul mandat al lui Donald Trump, locuitorii statului California se temeau de posibilitatea ca Donald Trump să intervină astfel, în forţă. Sunt acolo proteste în mod curent. Locuitorii acelui stat sunt revoltaţi de multe din măsurile ce vin de la Washington. Iată că, în primul mandat, Donald Trump nu a mers atât de departe. A vorbit, a adus în discuţie posibilitatea, dar nu a apăsat pe trăgaci, ca să spunem aşa. De data aceasta pare mult mai decis să apeleze la decizii extreme. 

- Apropo de fieful acesta democrat, vocile democraţilor au fost destul de stinse în aceste trei zile. Revolta acestora nu s-a făcut simţită la fel de vocal cum poate s-ar fi aşteptat cei care îi votează, inclusiv în California. De ce? Care este riscul politic pentru care nu îşi asumă o opoziţie mult mai virulentă la ceea ce face Donald Trump? De ce se tem?

- În principiu, de când a început această a doua administraţie a lui Donald Trump, răspunsul liderilor democraţi este foarte dezamăgitor şi este foarte, foarte fragil. Se uită şi ei, probabil, pe sondaje şi văd că, pe anumite subiecte, Donald Trump continuă să monopolizeze conversaţia, în special în ceea ce priveşte imigraţia ilegală. Cifrele lui de popularitate sunt foarte mari şi poate că în special acestei decizii ezitante este şi un joc politic. Dar ar fi important să ne amintim şi că vorbim de un standard dublu. Deci pe 6 ianuarie 2021, de exemplu, întreaga lume a privit cum capitala Statelor Unite a fost sub un atac fără precedent, dar de data aceea acea răscoală, acea insurecţie, îi era favorabilă lui Donald Trump aşa că în acel moment Donald Trump nu a crezut de cuviinţă să mobilizeze Garda Naţională. Şi ştim, între timp, că nu doar că nu a mobilizat Garda Naţională împotriva protestatarilor care atacau cartierul general al puterii politice din Statele Unite, Capitoliul, dar i-a şi graţiat pe toţi cei care au fost comandaţi pentru acea răscoală şi ştim, acum, că unii dintre cei graţiaţi cer acum inclusiv despăgubiri statului american. Deci vorbim clar despre o dublă măsură şi de un calcul politic.

- Bun, asta este interesant, această comparaţie, pentru că momentul acela, 6 ianuarie, a fost un moment în care Donald Trump a pierdut alegerile. Se apropie midterms-urile în care este posibil ca republicanii să nu obţină scorurile pe care şi le-ar dori. Cum vedeţi mobilizarea aceasta, de Gardă Naţională, pus şi în contextul unor viitoare alegeri posibil pierdute de către republicani? Cum vedeţi forţarea aceasta de autoritate?

- Da, ca în manualul multor conducători autoritari, se înceargă, puţin câte puţin, forţarea multor reguli sau crearea unor precedente care ar putea ajuta, din nou, într-o situaţie în care republicanii vor pierde alegerile. Este foarte uzual în Statele Unite ca preşedintele în funcţie şi partidul lui să piardă alegerile de la mijlocul mandatului, să piardă midterms. Dacă analizăm istoric, acesta este un lucru firesc. Se erodează popularitatea, dar iată că, până acum, niciodată nu s-a adus în discuţie sau nu a fost cazul unor astfel de măsuri extreme. Ce este foarte probabil este ca jumătatea din Statele Unite care este consternată de ceea ce face Donald Trump să se prezinte la vot la aceste alegeri şi, într-adevăr, să dea un vot de blam. Şi Partidului Republican şi lui Donald Trump. 

- Dar atunci o scânteie, provocată sau nu, poate să-l facă pe preşedinte, ca să-i facem pe oameni, pe telespectatori, să înţeleagă unde mergem cu ipotezele acestea, poate să-l facă pe preşedinte care, iată, tocmai a făcut o repetiţie, în California, în Los Angeles, să mobilizeze, tam nesam, Garda Naţională să instituie, nu, acel insurrection act, şi poate ne spuneţi dumneavoastră ce fel de prerogative îi oferă asta, şi, eventual, să şi suspende rezultatul alegerilor?

- Toate ipotezele sunt pe masă. Aceste ipoteze care, până de curând, păreau efectiv SF-uri în Statele Unite. Se poate, aşadar, pregăti terenul pentru pierderea alegerilor atât de anul viitor, cât şi poate pierderea alegerilor de peste patru ani. Legea Insurecţiei este o lege veche, federală, din 1807, care îi oferă preşedintelui posibilitatea de a desfăşura forţe militare precum trupe federale sau unităţi ale Gărzii Naţionale pe teritoriul SUA, pentru a suprima ceea ce numeşte documentul din Secolul 19 insurecţii, răscoale, revolte, violenţă internă. Poate că, în aceste zile, Donald Trump pregăteşte, într-adevăr, terenul pentru o mişcare în forţă, dacă va pierde alegerile.

- Cât a mutat acul mobilizarea aceasta a Gărzii Naţionale spre regimul acela autoritarist Donald Trump despre care tot vorbim de la începutul mandatului?

- Este un nou atac împotriva libertăţii de expresie, împotriva libertăţii de protest, lucruri care erau, până de curând, foarte importante în Statele Unite. Vorbim despre libertăţi cetăţeneşti de care nu a îndrăznit nimeni să se atingă. Am văzut în aceste luni, de când Donald Trump este preşedinte, că nu are de această dată, în acest al doilea mandat, nici adversari redutabili, care să-i critice în mod vehement pornirile, şi nu are nici limite. A câştigat, este încă popular în sondaje şi consideră că este încă un moment bun să apese pe acceleraţie. Putem, cumva, încadra această mişcare de forţă din California în acelaşi registru. Am vorbit în ultimele săptămâni de ce a făcut împotriva marilor universităţi americane, care, tot aşa, pur şi simplu îşi exercită dreptul de liberă exprimare şi poate nu sunt de acord cu unele din deciziile sale. Donald Trump îi atacă pe toţi cei care îndrăznesc să îl critice, de la firme de avocatură la universităţi la protestatari şi nu se va opri aici. 

- Şi, ca să înţelegem dacă pot să dureze aceste proteste din L.A., v-aş întreba şi care este componenţa etnică de acolo? Cât de mare este problema imigraţiei şi de ce, practic, majoritatea cetăţenilor resimt această politică anti imigraţie extrem de feroce dusă de Donald Trump ca pe ceva foarte personal?

- Da, vorbeam acum câteva minute de acele revolte din anii '90 şi este important să facem acest arc în istorie. Principala cauză a revoltelor din 1992, din Los Angeles, a fost achitarea unor poliţişti albi care l-au bătut brutal pe un cetăţean afro-american doar pentru că depăşise viteza legală. Asta a stârnit furia comunităţii afro-americane. Atunci a fost reacţia faţă de brutalitatea Poliţiei, rasismul sistemic şi inegalităţile sociale. Iată că, arc peste timp, şi în 2025 vorbim despre probleme destul de serioase. În California vedem empatie foarte mare faţă de cauza acestor imigranţi. Uneori sunt membri din comunitate, sunt colegii de la şcoală ai copiilor, sunt prieteni, sunt apropiaţi. Oamenii consideră că s-a mers prea departe cu aceste raiduri foarte agresive în care sunt arestaţi la grămadă oameni vinovaţi cu oameni nevinovaţi. Bineînţeles că există şi o componentă rasială foarte puternică acolo, pentru că în general sunt vizaţi cei din America Centrală şi America de Sud. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰