Video Analist: Preşedintele şi PSD încă lucrează la scenariul unui puci în PNL, dar Bolojan s-a dovedit mai isteţ

Marian Neacşu, fost vicepremier PSD, a spus chiar oficial că l-ar prefera pe Sorin Grindeanu în fruntea executivului. PNL continuă să respingă ideea unui guvern tehnocrat, dacă din el fac parte personaje pretins independente, în realitatea mufate la spiritul social-democrat, şi spune că cine a dat jos coaliţia trebuie să pună ceva în loc, fără ca măcar să aştepte sprijin de la foştii parteneri în Parlament. Adică, îi pasează responsabilitatea tot lui Sorin Grindeanu. Dar nu sunt liniştiţi pe de-a întregul, pentru că Alexandru Nazare, care a demisionat din PNL când a fost numit la BNR, şi-ar fi depus din nou adeziunea când a fost numit în guvern, spun membri din partid sub protecţia anonimatului. 

Ar vrea să erijeze în independent şi să rămână în guvern dacă interesul naţional o cere. Asta în timp ce USR, curtat pentru trădarea lui Bolojan de delegaţii preşedintelui, potrivit surselor politice, dacă tot n-a ieşit puciul din PNL, a ales să adopte o poziţie mai moderată şi anunţă că va lua o decizie în funcţie de propunerea oficiala.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, consideră că ideea unui guvern tehnocrat condus de un om politic fără partid în Parlament este o invenţie a politicii româneşti, deci nocivă. Culmea este că până şi Traian Băsescu, creatorul politic al lui Eugen Tomac, spune că "nu merge cu premier surogat" şi că ar trebui ca partidele să refacă defuncta coaliţie şi să dea ori premier liberal, altul decât Ilie Bolojan, ori de la PSD. Traian Băsescu l-a atacat pe Bolojan în trecut şi a spus că "un Mesia n-ar bloca ţara" respectiv că oamenii din jurul lui Bolojan scufundă România..

Între timp, în PSD edilul disident a mai agitat un pic apele. Primarul oraşului Buzău, Constantin Toma, considerat de liderii din Bucureşti drept singurul "bolojenist" din partid, a demisionat din toate funcţiile de conducere din cadrul formaţiunii politice. Nu demisionează şi din partid, dintr-un motiv foarte simplu, după cum a precizat pentru presa locală: nu vrea să-şi piardă funcţia de edil al oraşului.

Social-democraţii au reuşit să-şi pună în cap şi organizaţiile studenţeşti din toată ţara. Asta după ce rectorul Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iaşi, care este şi senator PSD, le-a transmis social-democraţilor - pe un grup intern de WhatsApp - că 220 dintre studenţii săi s-au înscris în partid.

Dan Caşcaval a susţinut că este doar meritul său, dar, după izbucnirea scandalului, a negat, pe Facebook, faptul că ar fi făcut propagandă politică în universitate, lucru interzis de lege, sau că s-ar fi întâlnit cu vreun student pentru a-i propune să devină membru PSD. Asta nu a făcut decât să-i enerveze şi mai tare pe studenţi, care au transmis un comunicat.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România a condamnat transformarea universităților în instrumente de recrutare politică şi cer Parlamentului o lege care să declare incompatibile funcțiile de conducere din universități cu cele politice.

Una peste alta, într-un parlament divizat, toată lumea vrea şi o face cu AUR. La alianţele de conjuctură mă refer. Astfel, într-o singură zi USR a votat cu AUR proiectul pentru revenirea la două  tururi de scrutin în alegerile locale. A picat însă la Senat, pentru că au fost mai mult aleşi PNL-PSD UDMR care au votat împotrivă. USR şi PNL au votat cu AUR pentru eliminarea suprataxării la job-urile part time. Legea a trecut. În timp ce PSD şi UDMR au votat cu AUR pentru noua conducere a ICR. A câştigat o fostă vicepreşedintă a fundaţiei lui Adrian Năstase, recent lăsată fără statutul de utilitate publică de MAE, care i l-a retras. USR acuză că Raluca Încroşnatu îşi ia înţelepciunea de la ideologul lui Putin, pentru că l-a avut oaspete în Romania pe Aleksandr Dughin.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Marius Ghincea, politolog şi cercetător la Institutul Federal de Tehnologie Zurich, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Avem așa un Parlament de, nu le zic moravuri, le zic alianțe, ușoare, facile. Dar am văzut mai devreme, toată lumea a votat alături de AUR, într-o formulă sau altul. Și USR, și PNL, și PSD, deja știm, chiar și UDMR. E de bine sau de rău pentru democrație, că într-un Parlament divizat se negociază bucată cu bucată legile? 

- Într-o democrație se negociază, se fac compromisuri, dar e de rău augur pentru, așa-zisul, cordon sanitar. Pe care partidele pro-europene îl proclamau acum mai bine de un an și jumătate. Care evident a colapsat, având în vedere că toate partidele, fie că sunt Partidul Social-Democrat, fie că sunt Partidul Național-Liberal sau USR, ajung să voteze împreună cot la cot cu AUR, care de altfel este principalul beneficiar și câștigător de pe urma acestei crize politice.

- Da, acum, telespectatorii noștri care sunt mai puțin familiarizați cu procedurile legislative ar putea să zică, ok, și ce o să facem, să îi impedicăm să voteze cum? Se pot lipi așa de fiecare proiect de lege, dacă nu negociează cineva cu ei în prealabil? 

- Evident. Atunci când există votul în plen, grupurile parlamentare decid singure cum votează și deci, chiar dacă liberali sau USR nu ar dori să voteze cot la cot cu AUR, ajung, în anumite circumstanțe, să voteze împreună dacă AUR decide să se alinieze cu poziția acestor partide. 

Problematic este atunci când aceste partide ajung să și negocieze sprijin electoral pentru anumite poziții, cum sunt, spre exemplu, pozițiile pentru Institutul Cultural Român, sau pentru anumite inițiative legislative și, din punctul acesta de vedere, social-democrații au dovedit, chiar marţi dacă nu mă înșel, că au negociat cu Alianța pentru Unirea Românilor, exact un vot pentru alegerile dintr-o instituție publică, precum și sprijinul pe diferite pachete legislative.

- E un lucru pe care îl văd doar votanții partidelor tradiționale, acesta că se asociază formațiunile pe care le susțin aceștia electoral cu AUR, sau se vede și de partea cealaltă a baricadei, în sensul în care votanții anti-establishment, votanții AUR care au repudiat până acum toate partidele politice, văd și ei că stai un pic, se mută AUR spre zona asta foarte mainstream?

- Este adevărat că se vede din ambele direcții, dar cel puțin pe bază datelor din sondajele pe care le avem în acest moment, AUR pare să nu fie sancționat de propriii votanți, din cauza sau datorită acestei alinieri cu pozițiile celorlalte partide, ştiind că o parte semnificativă a votanților AUR tind să fie anti-PSD, dar până în acest moment, conform datelor din sondaje pe care le avem, nu vedem ca partidul să fie sancționat semnificativ către propriul electorat, lucru care evident se poate întâmpla în viitor.

Dar până în acest moment, se pare că electoratul AUR pare să tolereze aceste decizii strategice pe care partidul le are, în special și pentru că celorlalte partide fac suficient de multe greșeli tactice încât să amelioreze potențialele mișcări strategice pe care AUR le face. 

- Adică asta e singura explicație pe care o vedeți pentru ce citate asta dinspre partea cealaltă a eșicherului politic, dinspre votanții AUR, că urăsc atât de mult celorlalte partide, încât nu mai contează dacă există derapaje de la linia ideologică dinspre partidul lor preferat? 

- Depinde foarte mult de natura derapajelor. Până în acest moment AUR nu a făcut derapaje semnificative, cel puțin din perspectiva propriilor votanți. Măsurile legislative pe care le-a susținut împreună cu Partidul Social Democrat, spre exemplu, au fost mai degrabă favorabile, într-o anumită măsură, fiind intereselor votanților AUR, dar rămâne de văzut în viitor dacă AUR se poziționează pe teme mult mai contundente, mult mai importante, împreună cu Partidul Social Democrat. 

Este posibil ca votanții AUR să sancționeze electoral declarându-și sprijinul pentru alte partide suveraniste, precum SOS sau POT, sau poate chiar partide tradiționale, precum Partidul Național Liberal.

- Așteptam marţi, potrivit surselor noastre politice, să avem un anunț de premier. Nu a venit nici marţi, până la urmă. Suntem într-o situație diferită de acum o săptămână, două săptămâni, domnule Ghincea, sau suntem tot acolo în ecuație imposibilă? 

- Eu cred că suntem în continuare în această ecuație imposibilă, pentru că președintele cel mai probabil nu va nominaliza un premier, până nu se asigură că are o formă de majoritate în legislativ. Iar această nominalizare a unui premier bibelou, care este practic politician al unui partid, care nu a intrat în Parlament, susținut de o majoritate de conjunctură, va trebui să fie formată, găsită, și probabil întârzierea este legată de negocierile pe care diverse actori politici le au în Parlament pentru a găsi această majoritate de strânsură. 

Știm că în acest moment cel mai probabil vom avea Partidul Social-Democrat, împreună cu UDMR și minoritățile naționale. Și probabil negocierile trenează, pentru că trebuie să adune voturi din partea neafiliaților parlamentari, care erau în trecut partea POT, SOS, aceste partide suveraniste, și care acum sunt fie neafiliați, fie și-au format propriile grupuri parlamentare. Și aceștia, ca de obicei în politică românească, trebuie cumpărați. 

Doar că negocierile durează. Și probabil că până se ajunge la o concluzie legată de aceste negocieri, președintele nu se va grăbi să nominalizeze un candidat pentru poziția de premier, pentru că din momentul în care nominalizează un premier, acesta are doar câteva zile, două săptămâni, să prezinte un cabinet în fața Parlamentului pentru votul de învestitură.

- Deci pariul dumneavoastră, dacă înțeleg corect acum, e că vom avea un guvern strâns în jurul PSD, cu premieri de la PSD? 

- Nu. 

- A, aici e nuanța. 

- Pariul meu în acest moment este că cel mai probabil, ca primă variantă, e că vom avea acest premier politic, dar nu PSD, probabil domnul Tomac, probabil un alt individ, care să ofere o coaliție, un guvern compus probabil din tehnocrați, deci eu cred că acest scenariu este posibil, care să aibă sprijinul politic al Partidului Social Democrat.

- Tehnocrați la fel ca domnul Tomac? Adică tehnocrați, dar au făcut toată viața lor politică? Sau tehnocrați-tehnocrați? 

- Asta mi-e greu să spun în acest moment. 

- Şi ce-ar conveni partidelor, la asta mă refer?

- Cel mai convenabil pentru Partidul Social Democrat ar fi să există un premier care să nu vină de la Social Democraţi, să vină la nominalizarea președintelui, și care să fie format fie din miniștri politici, fie din miniștri tehnocrați, dar cu secretari de stat politici din partea Partidului Social Democrat, astfel încât PSD să controleze în continuare guvernarea, dar să nu fie la înaintare, să nu fie ținta principală a criticilor.

- Mai e loc de puci în PNL? Și mă gândesc când pun întrebarea asta, mai ales la controversa zilei de azi, că Alexandru Nazare ar vrea să mai rămână într-un eventual viitor guvern tehnocrat, chiar dacă spun anumiți membri din partid că și-ar fi semnat din nou adeziunea după ce a fost numit în guvern. Mai e loc de puci care să fie galvanizat de trădarea asta din partea domnului Nazare? 

- Până când nu avem o întâlnire a Consiliului Național, a organului suprem dintre congrese în cadrul Partidului Național Liberal, care să ofere un vot larg, o majoritate largă în sprijinul domnului Bolojan și poziției sale de retragere în opoziție... da, există în continuare posibilitatea unei lovituri de palat, ca să o numim așa în cadrul Partidului Național Liberal, în care poate tabăra Thuma - Predoiu și așa mai departe să adună un număr significativ de lideri local din teritoriu săturat de criza politică și astfel să îl înlăture de la conducerea partidului sau să îl forţeze sau să sprijine o formație sau o configurație de guvernare care se includă sau nu Partidului Național Liberal și astfel să ajungem la un alt scenariu în care liberalii fie susțin un guvern din care nu fac parte, fie se alătură unui guvern în ciuda deciziei domnului Bolojan. 

Deci acest scenariu nu este exclus și eu cred că Partidul Social Democrat și președintele încă lucrează și la acest scenariu, dar nu mai este scenariul principal pentru că domnul Bolojan s-a dovedit mult mai isteț din punctul acesta de vedere și a putut să blocheze niște inițiative din interiorul Partidului și în afară, ceea ce a forțat Partidul Social Democrat cât și pe președintele Nicuşor Dan să recurgă la scenarii secundare și terțiare.

De altfel, acest scenariu de potențial nominalizare a domnului Tomac ar putea să fie în sine partea unui scenariu care de altfel să meargă până la urmă tot către o recooptare a Partidului Național Liberal într-un arc de guvernare în care este posibil ca domnul Tomac să fie nominalizat,  să prezinte o configurație de cabinet în fața Parlamentului și Parlamentul să-l respingă iar ulterior să avem o a doua fază a acestei crize în care ținta să fie din nou Partidul Național Liberal care pentru interesul național, stabilitate și bunăstare să facă o decizie în sensul fie înlăturării domnului Bolojan, fie a forțării unei poziții pentru revenirea la guvernare și astfel să ajungăm la o soluție preferată atât de Parlamentul Cotroceni cât și de Partidul Social Democrat. 

- Deci Eugen Tomac ar fi iepurele aici. 

- Exact, dar acest scenariu nu este cel mai plauzibil în acest moment și nu este inevitabil, adică este doar un scenariu de lucru din punctul meu de vedere, este unul din multiplele direcții de acțiune pe care actori politici le au în acest moment pe masă.

Dar președintele nu poate să stea la infinit cu nominalizarea pe masă, trebuie să nominalizeze pe cineva, pentru că cu cât se extinde această criză, cu atât situația financiară, în special în relație cu creditorii internaționali și cu agențiile de scoring internațional se răutățește, și deci președintele va trebui să acționeze cumva, dar va încerca să temporizeze cât mai mult, ceea ce înseamnă că această vară va fi o vară definită de criză politică.

Deci în condițiile în care vecinii noștri, ungari și bulgari, au terminat cu crizele lor politice, noi devenim din nou o oaie neagră a Europei. 

- Adică nu mizaţi pe o soluționare foarte rapidă până intrăm în vacanța parlamentară?

- Puțin probabil, cred că mai degrabă vom avea o sesiune extraordinară care va dura cel puțin încă o lună, din punctul meu de vedere. Acesta este scenariul pe care lucrez eu în acest moment. 

- Lovitura de teatru poate să vină din USR pentru că dacă nu mă înșel vineri, ar trebui să vină decizia ANI privind incompatibilitatea șefului de partid, dacă poate să rămână în funcție de primar sau nu. 

Și atunci evident că dacă ar veni un răspuns nefavorabil, s-ar putea declanșa o noapte a cuțitelor lungi, o zi a cuțitelor lungi, depinde care moment al zilei le place mai mult celor din USR, prin care să-l înlăture pe Dominic Fritz de la conducerea partidului. Sursele vehiculate spun că poate ar fi preferat domnul Miruță la conducere. Scenariul ăsta cum e? 

- Mi-e greu să cred că USR se va ralia unei coaliții din care se facă parte Partidul Social-Democrat UDMR, fără Partidul Național-Liberal, pentru că impactul electoral ar fi imens, propriii votanți sunt profund alienați, nemulțumiți de această criză politică produsă de Partidul Social-Democrat împreună cu AUR. 

Și având în vedere procentele din sondaje pe care USR le are, nu cred că vreun lider politic al USR va acționa în direcția realăturării sau continuării în arcul guvernamental doar cu UDMR și cu PSD, pentru că ar implica un cost electoral mult prea mare pentru partid.

Iar în cazul în care Dominic Fritz ar fi eliminat în fruntea partidului, eu cred că mai degrabă facțiunea ghinistă cu Cristi Ghinea și oamenii lui sunt cei care sunt mai degrabă avantajaţi să preia conducerea partidului. Și știm deja care este relația domnului Ghinea cu președintele Nicușor Dan. Iar eliminarea domnului Fritz se aduce de fapt la o radicalizare a acestei tensiuni între USR și președinte și o posibilă raliere a USR și mai puternică în jurul domnului Bolojan.

- Tot pomeneaţi de momentul acesta sensibil în ceea ce privește situația economică a României, pentru că, sigur, orice temporizare nu dă bine pentru creditorii internaționali. Pe de altă parte avem problema de securitate majoră cu care ne-am confruntat. Da, o dronă rusească a lovit blocul din Galați, două persoane rănite și avem și un scandal la vârful armatei române. Toate acestea coroborate în ce fel de situație de vulnerabilitate, de securitate pun România?

- Probleme semnificative, pentru că scad predictibilitatea acțiunilor diplomatice și politicii externe la România și creează impresia, atât la Moscova, cât și în capitalele prietene, că România este o țară extrem de instabilă, care poate să fie ținta, acum, a unor măsuri hibride, atât interne, cât și externe, pentru continuarea destabilizării. 

Și, deci, practic, creează impresia generală, la nivel european, că nu te poți baza pe România. Ceea ce scade descurajarea oricăror acțiuni subversive pe care Federația Rusă sau alți actori externi ar putea să le întreprindă în România. Iar faptul că, în ultimul an de zile, am avut multiple incursiuni ale dronelor rusești în teritoriu național, devenind din ce în ce mai periculoase. 

Dacă înainte aveam drone care ajungeau doar în Deltă și acum ajung în mijlocul orașului, o reședință de județ, asta ne spune că România are niște probleme serioase în ceea ce primește descurajarea acestor intervenții externe.

- Și e un tip de moment pe care Rusia îl capitalizează, inclusiv temporal. Adică, uitându-se la această situație, mă întreb dacă a fost o decizie de oportunitate de moment, dacă poate să fi fost o decizie de oportunitate de moment, un eventual atac dacă a fost el deliberat cu dronă înspre România. E un tip de situație la care Rusia se uită în general și încearcă să o exploateze tocmai pentru a demonstra vulnerabilitatea? 

- Nu știm dacă incidentul din Galați a fost intenționat. Este plauzibil că el a fost. Iar dacă a fost, evident există motive pentru ca Federația Rusă să stărnească mult mai multă insecuritate,  vulnerabilitate în rândul publicului, astfel încât să creeze tensiune socială. 

Pentru că tensiunea socială contribuie la această impredictibilitate a politicii publice și îi forțează pe politicieni ca în loc să aloce atenție către problemele externe, generale, să se concentreze mai devreme către crizele interne și astfel să facă România un stat incapabil să reacționeze la orice fel de evenimente externe.