Video Analiză: Ce decizii va mai putea lua Trump și unde apar limitările, după alegerile din SUA

Donald Trump a răbufnit în timpul votului şi a acuzat din nou presa de rea voinţă, pentru că n-a înţeles nimic din ultimul său discurs dinainte de alegeri, în care cocheta cu ideea de a reboteza piscina din faţa memorialului Lincoln, pe care tocmai a scăpat-o de alge extraordinare, cu numele său. Ulterior, le-a transmis susţinătorilor săi să voteze ca şi cum el însuşi ar fi pe buletinele de vot. Ceea ce s-ar putea să nu fi fost cea mai inspirată strategie electorală, dacă ne uitam la faptul că preşedintele care a promis încheierea războaielor şi neimplicarea SUA în conflicte externe, respectiv ouă mai ieftine şi o viață mai bună din punct de vedere economic, a intrat în alegeri cu un record pe linie la preţul combustibililor raportat la oricare altă zi a alegerilor din istorie. Un record provocat de războiul pornit alături de Benjamin Netanyahu în Iran şi care n-a fost atenuat de deal-ul încheiat cu Rusia lui Putin, care a livrat SUA motorină şi a primit la schimb bani să-şi alimenteze maşinăria de război în Ucraina.

Dar, pentru că atitudinea americanilor, chiar şi a republicanilor faţă de Israel, s-a schimbat la 180 de grade de la începerea războiului din Gaza, aşa cum au arătat-o nenumarate sondaje în ultimii ani, preşedintele american a încercat să mai ciupească bunăvoinţa last-minute şi pe acest sector. Aşa că a declarat că a încheiat un acord cu Benjamin Netanyahu, potrivit căruia Washingtonul nu va mai acorda ajutor militar Israelului din 2027. E vorba de 4 miliarde de dolari. În declaraţia pentru FoxNews, Trump a susţinut că ajutorul de 4 miliarde de dolari a fost exploatat de democraţi pentru a sta mult mai bine în sondaje, în plus premierul israelian ştia de câteva luni că acesta va fi sistat. Numai că, în Israel, anunţul lui Donald Trump a fost catalogat drept o surpriză şi o lovitură grea. Oficiali din Ministerul israelian al Finanţelor au declarat, pentru Times of Israel, că au fost luaţi prin surprindere de anunţul făcut de liderul de la Casa Albă.

Democraţii însă nu pot face mare lucru cu victoria, pentru că nu pot opri războiul din Iran şi nu-i pot lua lui Trump prerogativele de şef suprem al armatei, respectiv de titular al direcţiei geopolitice a SUA.

Iar cu privire la Ucraina, deci prin ricoşeu la România, democraţii din garda nouă care sunt învigători sunt cel mult rezervaţi, dacă nu chiar prioritizează şi ei, pacea cu orice preţ, în detrimentul unei păci juste şi sigure care să nu mai lase loc de repliere Kremlinului în viitor.

Conform calculelor făcute de SkyNews, aceste alegeri la termen ar putea fi cele mai scumpe din istorie: aproape 12 miliarde de dolari. Însă cel mai mare donator individual din istoria alegerilor americane este Elon Musk, cu aproape 500 de milioane de dolari pentru republicani.

Noi am analizat întreaga situaţie din Israel alături de Aurelian Mohan, politolog, Columbia University, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

- Ce se votează? De ce se votează şi de ce e important? 

- După cum aţi menţionat şi dumneavoastră, avem în acest scrutin electoral 435 de mandate în Camera Reprezentanţilor, care este camera inferioară a Parlamentului american şi fiecare mandat de reprezentant durează doi ani, după cum aţi menţionat. Totodată, se votează şi 35 de mandate de senator din cele 100 de mandate de senator existente în total în Senatul american, care este camera superioară, dacă doriţi să o numim aşa, a Parlamentului american.

Aceştia au un mandat de câte şase ani, motiv pentru care o treime dintre aceştia sunt aleşi la fiecare doi ani. Este un sistem fragmentat, un sistem special de alegere a acestor senatori. Totodată, de aleg şi 36 de guvernatori, fiecare stat având un guvernator cu atribuţii specifice. Bineînţeles, pe lângă aceştia, din fiecare stat se aleg şi membrii Senatului şi Camerei Reprezentanţilor ai statului respectiv. Deci, avem alegeri la nivel federal, dar ştim că alegerile au o puternică componentă locală.

- Dacă se ajunge la o situaţie în care Donald Trump trebuie să coabiteze cu un Congres ostil, cu un Congres dominat de democraţi, cât de mare va deveni rolul guvernatorilor în deciziile pe care le ia fiecare stat?

- Un rol major, unu la mână. Dar guvernatorii aceştia care vor fi aleşi vor conta pentru alegerile din 2028 mai mult. De ce? Pentru că în funcţie de eficienţa şi modul în care respectivul guvernator, sa zicem, în speţă cei democraţi vor conrablansa sau vor reuşi să atace în spaţiul public măsurile administraţiei Trump, ei vor putea devenii candidaţi ai partidului, respectiv a partidului democrat în această speţă pentru alegerile prezidenţiale. Deci, vorbim atât de un impact la nivelul statului respectiv, dar şi la un potenţial impact la nivel federal în contextul în care în tabăra democrată nu s-a delimitat încă clar care ar putea să fie democraţii cu cele mai mari şanse pentru rolul de candidat la prezidenţialele din 2028.

- Mă întorc la cele două camere. Puteţi să ne creionaţi aşa, pe scurt, ce face fiecare? Adica, de ce e una camera inferioară, de ce e una camera superioară? Care sunt atribuţiile?

- Încerc să condensez cât de mult se poate. Congresul per total ca Parlament, adoptă legile, stabileşte bugetul şi controlează Executivul pentru a nu exista abuzuri. Unele puteri aparţin ambelor camere la fel cum se întâmplă şi în cazul românesc. Alte puteri aparţin doar uneia dintre ele. De exemplu, la nivelul legislativ. Practic, orice lege trebuie adoptată în forme identice de ambele camere.

În Senat, această prerogativă de adoptare a legislaţiei în practică are nevoie de 60 de voturi din cele 100. Pentru buget şi impozite legile privind veniturile fiscale, de exemplu trebuie să pornească din Camera Reprezentaţilor, din Camera Inferioară, prin tradiţie. Şi legile de alocare a fondurilor, iar orice lege bugetară trebuie aprobată de către Senat. Deci, de aici e Camera Superioară pentru că tot ce înseamnă bugete şi impozite, Senatul este camera decizională. Ca să adoptăm o terminologie specifică românească, de exemplu în sistemul politic românesc. Acea procedură de posibilă destituire a preşedintelui SUA porneşte în Camera Reprezentanţilor, se pune sub acuzare preşedintele sau înalţi oficiali. Impeachment-ul poate să fie pentru orice membru al cabinetului creat de către preşedintele Trump, iar această destituire se face cu majoritate simplă. Pe când în Senat, rolul acestuia de judecător în cadrul acestei proceduri de destituire creşte. Adică, Senatul judecă acuzaţiile, iar condamnarea şi îndepărtarea din funcţie necesită două treimi din senatori, unde la 67 de senatori din 100.

Senatul, spre deosebire de Camera Reprezentanţilor, confirmă miniştrii, membrii cabinetului preşedintelui, judecătorii federali, inclusiv pe cei de la Curtea Supremă SUA, ambasadori şi înalţi funcţionari, iar acest lucru se întâmplă cu o majoritate simplă, iar în spaţiul acesta al relaţiilor internaţionale Senatul ratifică tratatul cu două treimi din cei prezenţi. Mai avem, de exemplu, control parlamentar, unde cele două camere au roluri eminamente similare şi există anumite situaţii speciale în care nu voi intra, dar cam acestea sunt rolurile separate între cele două camere. Senatul având o putere mai mare în anumite domenii, în special bugetul şi numirile unor funcţionari cu caracter înalt. 

- Şi atunci, în raport cu Donald Trump ca să revenim pe un areal mai concret, ce poate să facă un congres dominat de democraţi de pildă. Ce fel de beţe în roate poate să îi pună lui Trump, ce fel de limitări, ce fel de frâne? Unde pot să îl agaţe pe Donald Trump?

- Dacă doriţi să intrăm în tehnicalităţi, intuiesc că există undeva la 7 mecanisme mari. O să încerc să prezint două sau trei încât să nu depăşim limita de timp. 

- Sigur, cele mai importante la care se şi pot raporta oamenii, Pentru că îl văd pe Trump încercând să invadeze Groenlanda, îl văd pe Trump intervenind în Venezuela. îl văd pe Trump redenumind oceane, deşerturi şi oraşe, îl văd pe Trump declanşând un război în Iran, îl văd pe Trump supus unor acuzaţii de corupţie în diferitele sale afilieri de anturaj sau de familie. Ce poate face Congresul de democraţi în toate aceste situaţii?

- Pentru că aţi menţionat o serie de scandaluri de corupţie, comisiile oricărei Camere pot să genereze sub conducerea democraţiilor anchete şi citaţii. Adică, se pot investiga deciziile administraţiei curente, se pot evalua cheltuielile şi sustenabilitatea acestor cheltuieli, se pot evalua acţiunile agenţilor şi agenţiilor care sunt subordinea Executivului. Se pot cere şi documente şi mărturii sub jurământ care ulterior pot fi utilizate pentru acea procedură de destituire.

Tot aşa, se poate merge pe partea de putere bugetară de care menţionam anterior, şi anume, se poate refuza fondul pentru proprietăţi ale administraţiei, se pot condiţiona acceptarea bugetului pentru că o să avem o serie de discuţii referitoare la buget în curând, în decembrie 2026 de anumite garanţii. Deci, aici un Congres cotrolat de către democraţi pot să obţină anumite concesiuni de la administraţia Trump sau se poate merge direct pe refuzul de a adopta noi legi, de noi reduceri de taxe, refuzul de a prelungi anumite politici fiscale.

- Tarifele intră la capitolul acesta? Ar putea să le anuleze, să le întoarcă, să nu le aprobe niciodată chiar dacă ele au trecut printr-o serie de decizii judecătoreşti între timp?

- Aici este mai complicat. De ce? Pentru că aici intră sub incidenţa unor legi comerciale care îi deleagă preşedintelui american o serie de puteri specifice extraordinare. Din punct de vedere al tarifelor, din păcate, nu. Întrucât chiar Curtea Constituţională a decis că da, undeva pe 20 februarie 2026 că legea privind puterile economice de urgenţă nu permite tarife, însă domnul Trump a găsit alte legi comeriale care au sporit puterile până se va decide întreg spectrul de portiţe care pot evada sau eluda regurile generale, domnul Donald Trump încă va deţine puteri sporite pe partea de tarife. 

- Iar pe politica externă, că tot menţionam aceste multiple situaţii prin care a adus Donald Trump SUA în ultima perioadă, ce poate face un congres dominat de democraţi?

- Din nefericire, cele 7 mecanisme pe care le numeam nu îi ajută pe democraţi să limiteze în mod semnificativ puterile domnului Trump, motiv pentru care eu şi împreună cu alţi experţi opinăm că în momentul în care vom avea un Congres dominat de democraţi, domnul Trump va deveni şi mai activ din punct de vedere al politicii externe. S-ar putea să vedem un preşedinte republican mai belicos decât a fost până acum. Dar nu aş merge într-atât încât să sugerez că ar putea anexa Groenlanda, de exemplu.

- Dar în ce direcţie ar putea să meargă?

- S-ar putea să devină şi mai agresiv în relaţia cu Ucraina, de exemplu. În contextul în care dacă democraţii nu sunt uniţi în Congres şi nu generază rezoluţii privind războiul sau cu o potenţială stare de urgenţă, domnul Trump ar putea să pună presiuni suplimentare prin mecanismele sale de politică externă pentru a convinge Ucraina să capituleze în faţa Rusiei, un element care nu ne-ar avantaja pe noi deloc.

- Cu dumneavoastră am discutat de nenumărate ori despre demersurile administraţiei Nicuşor Dan, plocoanele pe care le-a făcut administraţiei Donald Trump, editorialele pe care le-a făcut în presa ultra-conservatoare şi chiar conspiraţionistă pentru a ajunge la ochii şi urechile lui Donald Trump. Acum, vă întreb, în contextul în care democraţii ar câştiga Congresul, ar trebui să se schimbe ceva în felul în care abordează România relaţia trans-atlantică?

- Din punctul meu de vedere ar trebui o abordare mai puternică, mai bine gândită, o abordare care să se bazeze mai mult pe o viziune. Acum există o viziune, dar această viziune pare a fi insuficient promovată. Din punctul meu de vedere ar trebui o abordare multidimensională pentru a identitica care sunt oamenii care sprijină România în Congresul Statelor Unite şi care ar dori să ne ajute pentru a implementa acele măsuri de politică externă.

Momentam am văzut, după cum aţi menţionat că pe reprezentăm într-o serie de reviste şi publicaţii obscure republicane. Motiv pentru care cred că eforturile noastre au impact relativ redus. Vom judeca în următoarele luni dacă este adevărat sau nu, dar din punctul meu de vedere mereu mi-am dorit si am fost susţinotorul unei poziţii mai ambiţioase a României. Trebuie să avem abiţii cât mai mari pentru a avea rezultate cât mai bune. Nu să avem ambiţii minimale şi să aşteptăm ca cineva să ne ofere avantaje nemeritate.