Video Armand Goşu, despre summitul istoric din R. Moldova şi războiul Rusia - Ucraina: Utilizarea armelor nucleare nu-i rezolvă lui Putin problemele

Liderii politici importanţi din întreaga Europă au participat, în cursul zilei de joi, la un summit extrem de important ce a avut loc în Republica Moldova. Printre participanţi s-au aflat Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, şi Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, dar şi Klaus Iohannis, preşedintele României, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Viktor Orban, premierul Ungariei, Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, Pedro Sanchez, premierul Spaniei, sau Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei.

S-au luat decizii importante la summitul din Republica Moldova, iar liderii politici au transmis mesaje de susţinere pentru Republica Moldova şi, mai ales, pentru Ucraina, ţări extrem de încercate de atacurile venite din partea Rusiei.

Armand Goşu, istoric şi specialist în spaţiul ex-sovietic, a analizat, în exclusivitate pentru Observator, impactul evenimentului din Republica Moldova.

Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii făcute de Armand Goşu:

- Rostul summitului a fost să se formuleze public, la cel mai înalt nivel, o poziţie de susţinere pentru estul Europei, că aici nu e vorba doar de Republica Moldova, chiar dacă summitul a avut loc în Republica Moldova. Este vorba şi de alte ţări din fostul spaţiu sovietic şi în primul rând de Ucraina. 

- Am văzut că, alături de Maia Sandu, figura centrală a acestui summit a fost preşedintele Ucrainei, Zelenski. 

- Suntem într-o zonă de război propagandistic, război psihologic. Poate că putem interpreta afirmaţiile lui Alexander Bortnikov, şeful FSB-ului, care vorbea de anumite tentative ale Occidentului de a trage Moldova în războiul din Ucraina. Pot fi aceste afirmaţii o poziţie semioficială a Moscovei. Observăm că în ultimele 15 luni Moscova, dacă iniţial a avut o retorică mai belicoasă, a fost ceva mai agresivă faţă de Chişinău, cel puţin în ultimele 2-3 luni vedem că Moscova şi-a tocit dinţii şi, mai degrabă, declaraţiile Moscovei, chiar şi atunci când încearcă să fie dură, încep să pară ridicole.

- Eu nu cred că, în acest moment, Moscova mai are instrumentele ca să influenţeze decisiv evoluţiile politice de la Chişinău. Moldova este un stat care rezistă de 30 de ani, are nişte structuri de forţă, are un serviciu secret, are o poliţie, are nişte trupe speciale ale Ministerului de Interne şi reuşeşte să gestioneze o relaţie foarte complicată cu autorităţile separatiste de la Tiraspol. 

- Să spui Republicii Moldova că nu face parte din NATO, nu ne interesează şi nu vă putem ajuta, nu este o declaraţie tocmai fericită a preşedintelui Klaus Iohannis. Mai ales când ai acolo un milion de cetăţeni. Mi se pare o declaraţie cel puţin discutabilă, ca să nu spun mai mult. 

- Sper să nu fie cazul, dar în cazul în care Republica Moldova va avea nevoie de ajutorul României, eu sper că România o să ajute Republica Moldova şi că nu o să urmeze scenariul indicat de preşedintele Iohannis, respectiv o să ridicăm graţios din umeri şi nu o să facem nimic. 

- Ucraina nu îşi asumă operaţiunile militare din Rusia. În unele cazuri putem să bănuim că sunt clar operaţiuni ale armatei ucrainene. Eu cred că, de fapt, asistăm la pregătirea marii contraofensive ucrainene care stă să înceapă de câteva săptămâni. În rest, ce vedem nu este foarte clar. Vedem Moscova atacată cu drone. Nu este foarte clare ale cui erau acele drone. Că sunt atacate aeroporturi, că sunt atacate rafinării de petrol, eu cred că toate aceste operaţiuni, toate aceste atacuri, toate aceste explozii nu fac decât să pregătească, să testeze armata rusă, să testeze unităţile de intervenţie ale Rusiei şi să pregătească viitoarea ofensivă ucraineană. 

- Atacurile cu dronă împotriva Moscovei obligă Rusia să menţină zona Capitalei, chiar dacă este foarte departe, la 700 de kilometri de linia frontului, obligă să menţină nişte tunuri antiaeriene foarte eficiente. Rusia trebuie să ţină aceste tunuri acolo, ca să apere Capitala rusă, şi nu poate să le ducă pe front. De asemenea, ai nevoie de militarii ruşi, artileriştii ruşi de înaltă performanţă. Trebuie să îi laşi în Rusia. 

- Armata ucraineană, spre deosebire de cea rusă, din punct de vedere tactic este mult mai modernă. Are o manevrabilitate mult mai mare. Are maşini de război occidentale, cu care se poate deplasa mult mai uşor pe cei 1.200 de kilometri de front. În această seară, armata Ucrainei poate să încerce o lovitură în zona nordului, în nordul Donbassului, pentru ca mâine dimineaţă armata Ucrainei să fie la câteva sute de kilometri mai jos şi să încerce o lovitură spre Mariupol.

- Ameninţarea cu utilizarea armelor nucleare ţine mai degrabă de războiul psihologic pe care Putin îl duce împotriva Occidentului. Noi suntem în plin război psihologic pe care atât ruşii, cât şi ucrainenii îl duc unii împotriva celorlalţi. În legătură cu utilizarea armelor tactice nucleare, asta înseamnă o bombă de genul celor folosite la Hiroshima sau Nagasaki, o bombă care ar distruge un oraş, să spunem. Ar fi foarte mult. Am vorbi de pierderi de zeci şi zeci de mii de oameni. Rusiei i s-a atras atenţia, de către occidentali şi, în primul rând, de către americani, să nu se gândească să folosească, pentru că consecinţele pe care Rusia le-ar suporta vor fi foarte dure. Cred că Putin a înţeles mesajul şi cred că înţelege că utilizarea armelor atomice nu-i rezolvă lui problemele. 

- Să nu vă gândiţi că dacă poimâine Putin loveşte Ucraina cu armă tactică nucleară, răspoimâine Ucraina se predă. Nici vorbă. Este exclus să se întâmple lucrul acesta. Când foloseşti o armă de tipul acesta, tu trebuie să ai un obiectiv strategic foarte clar. În acest moment, Putin nu îşi poate atinge obiectivul strategic utilizând armament nuclear. Cred că Putin încearcă, mai degrabă, să prelungească războiul, să îngheţe conflictul. Putin aşteaptă alegerile din SUA şi din diverse state europene. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰