Video Au fost justificate măsurile şi avertizările înaintea Ciclonului Barbara? Explicaţiile climatologului

Autorităţile i-au sfătuit pe oameni să nu iasă din case, decât dacă este absolut necesar, să ţină ferestrele închise şi chiar să îşi facă provizii. Colegii din presa locală de la Constanţa au surprins imagini cu rafturi goale în magazine şi spun că acestea se goliseră înainte ca acest cod roşu să intre în vigoare. 

Constanţa are zone inundabile chiar de la 30 de litri de apă pe m2 - mult sub cantităţile aşteptate astăzi, ceea ce a făcut ca numărul pompierilor să fie suplimentat atât acolo, cât şi în celelalte judeţe vizate. Şi Tulcea beneficiază de o mobilizare suplimentară, chiar dacă e doar sub cod portocaliu. Mai mult, autorităţile au decis că şcolile să fie închise în București, Ilfov, Constanța, Ialomița, Călărași și Giurgiu. 

Meteorologii spun că tot ceea ce se întâmplă este un efect al trecerii ciclonului, dar episodul nu va fi de foarte lungă durată. După ce ne va traversa ţara, fenomenul extrem va afecta Ucraina şi Republica Moldova.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Alex Trandafir, climatolog. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Întâi, niște chestiuni punctuale, Alexandru Trandafir, despre ce s-a întâmplat în ultimele ore. Când s-a atins vârful? Ce arată noile modelări pe hărți? 

- Intervalul 2-4 dimineața. Ciclonul a avut mai multe puncte de intensitate, primul fiind, de fapt, în zona Mării Egee. Sigur că, pe măsură ce s-a apropiat de noi, în special centrul acestuia, a crescut în intensitate și vântul. Și cum foarte bine ați menționat anterior, de fapt, vântul este unul din elementele care cauzează, de obicei, cele mai mari probleme în momentul în care avem astfel de fenomene extreme. De miercuri, din momentul în care, practic, părăsește zona litoralului nostru, în mod normal, lucrurile ar trebui să devină mai calme și, teoretic, de miercuri ar trebui să ne revenim la normal. 

- În care dintre județele vizate, plus Bucureștiul, s-a simţit cel mai rău? 

- Eu cred că în zona Călărași, deci în zona respectivă, din ce am văzut pe toate rulările modelelor meteoclimatice, cred că acolo a fost vârful și va fi cel mai afectat județ și pentru că foarte multe din așezările din zona respectivă sunt în zone de albie majoră a râurilor care ajung în Dunăre. De fapt, acolo e și problema. Din păcate, avem acest paradox că foarte mulți oameni din populația, de fapt, din zone mai puțin expuse, devin foarte, populația devine foarte conștientă de risc, dar, de obicei, persoanele astea care sunt cele mai expuse în zonele respective, poate zone mai izolate, mai retrase, de foarte multe ori nu sunt deloc conectate la riscul în care trăiesc. Deci zonele respective, din ce am văzut pe hărți, ar fi cele mai afectate, zona județului Călărași. 

- Ce înseamnă, cantitativ vorbind, vârfurile astea pe care le-am aşteptat? 

- S-ar putea, pe lângă cantitățile pe care le-am văzut până acum, noaptea de marţi spre miercuri, să se mai fi acumulat undeva la 100 de litri pe metrul pătrat, adică în total, pe tot episodul acesta, în zonele respective s-ar putea să avem valori totale de 200 de litri pe metrul pătrat, poate chiar 250 foarte izolat. Pentru că se produce acest fenomen de tren convectiv, care este, de obicei, și responsabil de toate inundațiile severe pe care le-am avut în ultimii ani în România. 

- Ce înseamnă asta, ca să le explicăm oamenilor? 

- Înseamnă că, de fapt, precipitațiile se regenerează în benzi continue și dacă benzile acestea, de fapt, se suprapun cu cursurile râului, de fapt cu bazinele hidrografice, se poate ca pe arealul bazinului hidrografic să avem ploaie continuă timp de 24 de ore şi în momentul în care avem astfel de ploi continue, pe astfel de durate și la intensitate atât de mare, bazinele alea nu pot să ducă, adică pur și simplu nu fac față și inundă, așa cum este și de fapt normal albia respectivă majoră de care discutam anterior, în care albii unde se mai regăsesc de fapt şi sate. 

- Iar în București, care au fost valorile? Şi mă gândesc aici nu doar la cantitățile de ploaie și sigur și asta ne interesează, dar și vântul. 

- Vântul s-ar putea să fi ajuns, undeva la ora 3-4 dimineaţa, din ce am văzut chiar anterior, undeva la 80 de kilometri pe oră şi ar fi, de fapt, pagube obișnuite pentru furtunile pe care le avem în fiecare an. Vorbind despre precipitații, în București eu, personal, nu mi-aș face foarte mari probleme, pentru că nu reprezintă, de fapt, o zonă de risc extrem de mare față de zonele de care discutam înainte. 

- Pun un bemol aici și vreau să revin imediat la ce ați spus, dar până atunci voiam să vă mai rog doar să ne dați și valorile normale, pentru că vorbeați undeva la 200 și ceva de litri pe metrul pătrat în zonele cele mai afectate. Ca să-și facă oamenii o idee, cu ce comparăm în mod normal? 

- Comparăm, de exemplu, în zona de sud-est a țării, discutăm de cantități de 450-500 de litri pe metru pătrat pe an. 

- Deci plouă într-o zi cât în jumătate de an, practic? 

- Da, este foarte posibil să avem astfel de situații, în special acolo unde avem fenomenele astea de trenuri convective. S-ar putea să avem astfel de valori per tot episodul. Deci nu vorbim doar pe noaptea asta, ci pe tot episodul care a început, de fapt, de luni. 

- Și atunci mă întorc la bemol. Spuneați că nu v-ați face probleme în București, cel puțin. 

- În București, da. 

- E justificat demersul autorităților de a fi extraprecaute, din punctul dumneavoastră de vedere? Şi e relevant punctul dumneavoastră de vedere, pentru că dinspre climatologi, dinspre meteorologi, dinspre hidrologi, merg informațiile mai departe la autorități care decid ulterior să ia aceste măsuri în esență politice. Din punctul de vedere al specialistului, e justificat? 

- Este justificat. Este justificat pentru că întotdeauna riscul este înainte la orice. Este justificat, însă cred că toate acțiunile și toate eforturile ar trebui să fie concretizate spre acele zone care sunt cele mai expuse, nu neapărat pe București. Pe București, unde populația este oricum conectată, ca să pot să spun așa, la nivel general, la tot ceea ce se întâmplă în materie de vreme, în materie de alerte, în materie de riscuri. Eforturile ar trebui să se concentreze pe aceste așezări unde probabil că și situația socioeconomică a populației nu este aceeași ca și a celor din București și unde cel mai probabil oamenii respectivi nu sunt conectați, nu știu care este riscul, în special de inundații, în care trăiesc. 

- Cât de neobișnuit e acest episod și de ce, comparativ cu alte episoade extreme din trecut? 

- Deci lunile septembrie și octombrie sunt destul de reprezentative pentru astfel de episoade de ciclogeneză în zona mediteraneană. În schimb, e bine să ne uităm la episoadele pe care le-am avut în ultimii ani și aici aduc în discuție din nou, am mai adus în intervențiile pe care le-am avut, studiul publicat în "Nature" după furtuna Boris de anul trecut. E un studiu foarte frumos argumentat care ne arată că, de fapt, deși aceste episoade, aceste cicloane sunt foarte normale, deci ciclonul în sine nu este ceva, nu este o anormalitate, ele sunt profund influențate și modificate și vreau să pun accent și pe modificate, pentru că se modifică și traiectoria lor, de către schimbările climatice și discutăm despre o influență de între 9 și 20% în medie per episod, procent referitor la intensitatea precipitațiilor și la arealul acestora. 

- Adică devin cu 10% mai grave, practic, ca să fac eu o traducere. 

- Exact.

- Exact, doar din cauza influenței schimbărilor climatice cauzate de om. Dar știți că cea mai, întrebarea pe care o aud cel mai des din partea telespectatorilor cu o predispoziție spre scepticism să-i spunem, binevenită, o gândire critică, e de ce vorbim de încălzirea globală când iată ce se întâmplă afară în luna octombrie, e rece, e frig, plouă, de unde până unde încălzirea globală, care iată, e un mit, e un fake news? Care e legătura dintre ciclonul ăsta și încălzirea globală? 

- Legătura e foarte simplă în materie de fizică atmosferică, pentru că pe măsură ce atmosfera la nivel general devine mai caldă, ea poate să rețină o cantitate mai mare de umiditate. Deci, practic, căldură în atmosferă, grade Celsius în plus, rezultă direct în umiditate și în precipitații mai intense. Și atunci, din nou, încălzirea globală, d-aia se și numește globală, pentru că este o medie pe tot globul. Asta nu înseamnă că în fiecare zi, temperaturile cresc constant. Nu, înseamnă că, la finalul anului, la finalul perioadelor climatologice, atunci când tragem linie și calculăm, de fapt, mediile, abaterile, vedem că sunt pozitive și asta se observă foarte bine, asta nu poate să fie contestat de nimeni. 

- Dar cum influențează ploaia, în mod concret, că e mai cald vara, de exemplu? 

- Cum influențează ploaia? Încălzirea asta a atmosferei, în special, cum influențează dinamica în zona Europei, există diverşi indecşi. Indecşi sunt, de fapt, niște zone de presiune scăzută și zone de presiune ridicată, care, de fapt, influențează și modelează, uite, inclusiv modul în care circulă aceste cicloane. Și în momentul în care atmosfera devine mai caldă, aceste zone de presiune se modifică și în momentul în care se modifică, ele, la rândul lor, modifică tot ceea ce se generează mai departe, inclusiv aceste cicloane. Și foarte concret, de exemplu, aceste schimbări de temperatură la nivel general cauzează, din ce observăm tot mai mult în literatura de specialitate, cauzează situații de blocaj atmosferic, blocaj atmosferic care se traduce în, vara, cupolă de foc, temperaturi extrem de ridicate, succedate de episoade foarte severe de furtuni, de instabilitate atmosferică și toate fenomenele cu care vin aceste episoade, vânt puternic, vijelie, tornade, deci, de fapt cauzează un haos în tot ceea ce înseamnă atmosferă.

De fapt, aceste temperaturi ar trebui să le vedem ca un fel de rampă, o rampă care are niște cărămizi. Și sunt fenomenele astea care sunt normale, ele au loc de când există pământul, dar care sunt amplificate. Şi pe măsură ce punem cărămizile, ele sunt tot mai intense și foarte multe din ele sunt și mai frecvente. 

- Dacă ne uităm la episodul acesta și sigur suprapunem cu hărțile pe care voi le aveți, putem să tragem niște concluzii, niște idei preliminare despre cum va arăta sezonul de iarnă? Va fi mai dur decât de obicei? 

- Pare că s-ar, adică îndrăznesc să spun că pare că ar respecta, cum să spun, climatologia veche, adică pare că revenim la niște dinamici mai vechi și s-ar putea să avem niște episoade clasice. Adică, de exemplu, dacă am fi avut exact aceeași dinamică și ar fi fost ianuarie, acum Bucureștiul ar fi fost sub nămeți, ar fi închise școlile, nu din precauție, ci că efectiv nu s-ar mai putea deplasa oamenii nicăieri. Și atunci dacă se respectă și se merge mai departe dinamica asta pe care am văzut-o și acum și săptămâna trecută cu ciclonul anterior, s-ar putea să vedem o iarnă mai clasică, ca să spun așa, față de cele pe care le-am avut în ultimii ani, care au fost extrem de călduroase și atipice din punct de vedere al dinamicii atmosferice. 

- Adică se vor întoarce zăpezile și gerul de altă dată? 

- Dacă se păstrează tendința asta, da. Deci dacă se păstrează exact aceeași dinamică, da. Și e interesant de văzut pentru că, față de anii trecuți, inclusiv cele două cicloane de acum au fost mult mai estice. Anul trecut, când am avut problemele alea cu inundațiile, alea extreme, în Galați, cu furtuna Boris, a fost o altă dinamică, au fost mult mai la vest. Acum, astea sunt specifice pentru iernile cu zăpezi. 

- Cât de dese vor fi episoadele acestea de fenomene extreme, dacă ne uităm iarăși pe ceea ce anticipează specialiștii? Cum ar trebui să se pregătească orașele, orașele mari, ca Bucureștiul, pentru așa ceva? 

- Asta e foarte greu de spus. E foarte greu de spus pentru că efectiv depinde doar de cum evoluează acei poli de depresiune. Acum, de exemplu, mă uitam, eram curios de cum o să se deruleze vremea în următoarele două săptămâni și pare că o să avem din nou o situație de blocaj și că vremea revine la vremea clasică, stabilă, cu octombrie, noiembrie, cel mai probabil foarte cețos, lipsit de precipitații. Cum ar trebui, revenind la ce m-ați întrebat, cum ar trebui să se adapteze orașele?

În primul rând, sisteme de drenaj pluvial eficiente. Toate ar trebui să fie proiectate la cantitățile de precipitații nu doar care au căzut în ultimii ani și mediile lor, ci să fie adaptate la toate scenariile meteoclimatice pentru următorii 100 de ani. Deci asta obligatoriu. Pe lângă asta, eu consider că toate orașele trebuie să facă ceva în legătură cu temperaturile extreme, ridicate. Pe lângă furtuni, asta, din punctul meu de vedere, e unul din riscurile cele mai mari, pentru că verile devin, şi am văzut și anul acesta și anul trecut, în fiecare săptămână citeam record, record, record, record și în privința asta trebuie să adaptăm orașele și să le reproiectăm astfel încât să devină, efectiv, să devină o umbrelă, o umbrelă la căldură, care să ne ferească de tot ceea ce înseamnă insulă urbană de căldură, pentru că așa cum orașele arată în momentul de față, ele nu fac decât să amplifice căldurile pe care le avem și să dea curs fenomenului de insulă urbană de căldură.

Putem merge de la, nu trebuie să reinventăm roata, putem să ne uităm la orașe care au făcut deja asta, la Paris, de exemplu, care a transformat foarte, foarte multe străzi în străzi pietonale cu arbori. Din nou o chestiune extrem de importantă, peste care se trece cu vederea, o reprezintă arborii pe care îi folosim, care, dacă sunt aleși cu grijă, pot să reziste și la furtuni și pot să ne țină și umbră vara, pot să ne dea și oxigen. Deci sunt o grămadă de lucruri care nu sunt noutăți, sunt, cum să spun, modele care deja există, sunt puse în practică, dar care au succes doar atunci când ne uităm la toate detaliile astea. Dacă le facem doar să fie făcute, atunci doar aruncăm cu bani aiurea. 

- Și coduri. 

- Exact.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰