Video Ce valoare are raportul american care acuză Comisia Europeană că a intervenit în alegerile din România
Un raport intermediar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanţilor susţine că instituţiile blocului comunitar, preponderent Comisia Europeană, au construit - în ultimul deceniu - un mecanism de presiune asupra marilor platforme online care a interferat cu alegerile din mai multe state membre, pentru că a cenzurat vocile conservatoare. Noi am analizat întreaga situaţie alături de Rufin Zamfir, expert în comunicare strategică şi combaterea dezinformării, Global Focus Centre.
Administraţia MAGA actuală e una conservatoare-naţionalistă, când se autodefineşte, deci spune despre sine asta, dar este caracterizată, însă, drept populist-fascistoidă, chiar de extremă dreapta, de către critici. Potrivit documentului amintit, prin diferitele metode de intervenţie asupra reţelelor sociale pe care le are la îndemână, inclusiv Digital Service Act, Bruxelles-ul ar fi aplicat cele mai mari presiuni asupra TikTok.
Documentul aduce în mod expres atenţia asupra episodului alegerilor din România. Spune că cele mai grave măsuri de cenzură au fost luate în 2024, în România, după ce cel care acum e inculpat oficial pentru tentativă de lovitură de stat, Călin Georgescu, a câştigat alegerile prezidenţiale. Sigur, anulate, ulterior, de Curtea Constituţională. Anularea a venit în urma unor acuzaţii ale serviciilor de informaţii, care au descoperit că respectivul candidat a fost promovat printr-o campanie coordonată pe respectiva platformă.
Americanii susţin că TikTok nu a gasit probleme. TikTok, în aprilie anul trecut, explica şi ce probleme a găsit - erau 27 de conturi false care încercau să posteze comentarii în masă la postări despre candidatul Georgescu şi AUR. Asta se întâmpla pentru a genera viralizare şi impresia unei opinii de masă favorabile. Mai mult, o investigaţie Financial Times identifica firma Adnow la sursa mesajelor pro AUR şi Georgescu, o agenţie înfiinţată la Moscova şi care preaslăvea vaccinul Sputnik rusesc în perioada pandemiei. Oficialii din Bruxelles au ales să nu dedice timp respectivului raport, pe care l-au declarat "nonsens, pur absurd, o prostie pură".
Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, prin intermediul Facebook, faptul că ţara noastră nu este subiectul respectivului raport, iar referirile la România sunt doar contextuale, parte a unei dezbateri mai ample despre libertatea de exprimare. AUR cere, însă, alegeri anticipate şi acuză lipsa de legitimitate a preşedintelui. La fel şi Călin Georgescu. Acesta vrea alegeri atât pentru Parlament, cât şi pentru preşedinte.
Noi am analizat întreaga situaţie alături de Rufin Zamfir, expert în comunicare strategică şi combaterea dezinformării, Global Focus Centre. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:
- Vreau să vă întreb întâi ce fel de greutate are un astfel de document, acest raport intermediar al Comisiei Juridice din SUA?
- Mă bucură foarte tare întrebarea dumneavoastră, pentru că ne permite să contextualizăm momentul în care raportul ăsta a fost făcut public și ne permite, de asemenea, să subliniem sau să-l punem în lumina relațiilor externe pe care SUA încearcă să le redefinească sub Trump 2.0. Este de subliniat că acest document este unul interimar, așa cum ați spus un pic mai devreme, și că este un document care nu are nici măcar într-o fază eventuală ulterioară, când el va fi un raport final, el nu are greutate de transpunere în lege.
Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților este un organism foarte puternic, un organism care este condus de unul dintre probabil cei mai proeminenți politicieni din Partidul Republican, Jim Jordan, dar este un organism care nu propune legi, ci doar face audit, face acest tip de cercetare, care furnizează apoi o eventuală bază pentru propuneri legislative. În acest context este clar că documentul produs nu are o greutate în afara granițelor Statelor Unite. N-ar fi trebuit să aibă, pentru că vedem că nu doar în România, ci și în Republica Moldova, ci și în celelalte state menționate în raport, vedem o oarecare agitație pe marginea lui.
Documentul este, însă, unul care servește în primul și în primul rând un scop intern, în interiorul luptelor politice care se duc la Washington. Să amintim că Statele Unite au în față, în viitorul imediat, midterms elections, alegerile acestea de la jumătatea mandatului, unde Partidul Republican, cel care domină această Comisie Juridică, nu stă deloc bine, situaţie dată de majoritatea sondajelor.
În majoritatea covârșitoare a sondajelor, Partidul Republican este dat ca perdant în aceste midterms elections. Iar documentul pe care au decis să-l facă public este unul care trebuie să le servească în fața propriului electorat, trebuie să ascută și mai tare acest tip de manipulare servită electoratului american, în primul rând, care indică adversari imaginari, care indică acțiuni de cabală și de grupuri conspiraționiste ascunse, care ar vrea, iată, să submineze libertatea de opinie și de exprimare, și în special pe cea exprimată de partidele sau politicienii conservatori și de dreapta către extremă dreapta. În acest context trebuie analizat raportul.
- Iar dincolo de miza internă, în raport cu războiul pe care, mă rog, administrația Trump îl duce cu Comisia Europeană pe Digital Service Act, cum privim documentul ăsta?
- Din nou, acest document este doar unul din episoadele acestui conflict pe care administrația Trump a decis să îl deschidă organismelor europene, Uniunii Europene, ca corp politic și economic. Este încă unul din fronturile pe care administrația Trump le-a deschis, alături de acest război al tarifelor, care este intrat acum într-o fază mai puțin dinamică, însă el este de așteptat să se activeze îndată ce Donald Trump va simți nevoia să dinamizeze, să răscolească lucrurile și mai tare.
Este evident că acest raport interimar care, din nou, alimentează conflictul cu Uniunea Europeană, inclusiv pe tărâmul libertății de exprimare, este evident că el trebuie citit și în contextul în care, în interiorul Uniunii Europene, atât la nivel de Bruxelles, dar și la nivelul unor state membre relevante, foarte puternice, există deja în derulare acțiuni de audit a activității marilor platforme de social media, în modul în care decid să furnizeze un anume set de mesaje publicului. Este în special vorba, aici, despre X, platforma prietenului domnului Trump, Elon Musk, care nu este menționată în acest raport interimar, dar este în mod categoric unul din câștigătorii, să zicem așa, cu ghilimelele de rigoare, al războiului, al poziționării establishment-ului republican împotriva Digital Service Act, împotriva tuturor celorlalte acte normative care sunt avute în vedere sau reglementări care sunt avute în vedere pentru a delimita activitățile automatizate.
Repet, chestia asta este un lucru din nou de subliniat. Nici Digital Service Act și nici toate celelalte acte normative sau de reglementare care sunt avute în vedere nu sunt îndreptate împotriva libertății de exprimare, ci sunt îndreptate sau sunt adoptate pentru transparentizarea modului în care aceste platforme de social media funcționează, astfel încât cel care primește informația prin social media să știe exact de unde îi vine sau ce scop este în spatele ei.
- Acum, ca să fim onești până la capăt, în ceea ce privește raportul pe anularea alegerilor, suntem încă în expectativă. Ne tot promite Nicușor Dan, de luni bune, cel mai recent cred că a făcut-o chiar în ianuarie, că va fi la un moment dat desecretizat. Și ne tot spune, Rusia e evidentă acolo, la originea acestor rele. Între timp, până suntem noi în această expectativă, AUR joacă pe tot terenul. Și-au făcut propriul raport, au plecat în Statele Unite, l-au prezentat probabil și republicanilor pe care ulterior îi vedem elaborând documente în Comisia Juridică. Vă întreb acum, domnule Zanfir, până să comentăm reacția autorităților, dacă v-ar fi întrebat pe dumneavoastră republicanii din Comisia Juridică sau Jim Jordan, care sunt argumentele pe care mi le puteți aduce așa cum sunt pentru anularea alegerilor, care ar fi?
- Acum, dacă discuția asta ar fi purtată în afara unei cadraturi juridice, eu, nefiind de profesie jurist, aș începe prin a-i spune domnului Jordan faptul că, și este o butadă extrem de dragă americanilor, dacă merge ca o rață, arată ca o rață și măcăne ca o rață, atunci e o rață. Dacă modul în care unul din candidații în alegerile prezidențiale din România a ajuns să pătrundă în mintea atâtor oameni, urmează un tipic dezvoltat de Kremlin, implementat în alte state de Kremlin, dacă instrumentele prin care acest candidat la președinția României a ajuns să obțină acest profil public într-un interval atât de scurt, seamănă aproape la perfecție cu modul instrumentalizat de Rusia și documentat de servicii speciale europene, modul în care Rusia a promovat astfel de candidați în alte state, dacă această instrumentalizare a unor zone gri din modul în care platformele de social media
funcționează este exploatată în cazul candidatului din România exact la fel cum Rusia a făcut inclusiv în Statele Unite ale Americii, atunci opinia mea, repet, ar fi ...
- Argumentul ăsta nu cred că i-ar ferici foarte tare, cu inclusiv în Statele Unite ale Americii, că rămâne în continuare nodul gordian, problema cea mai spinoasă pe care o tot invocă Donald Trump.
- În mod categoric nu i-ar ferici, însă cred că, așa cum le place să se autodefinească drept pragmatici, pragmatismul ar trebui să le indice privitul problemei în față și acceptarea ei așa cum este. Este drept că, vedeți, terenul ăsta al demonstrării în interiorul cadraturii juridice, că acest tip de influență vine direct de la Kremlin, este un teren unde probabil că mai este nevoie de minți luminate care să se pună de acord și să redefinească modul în care ne raportăm la problemă. Este greu să avem, din nou, împrumutând din Statele Unite, the smoking gun.
Este greu să avem un pistol care fumegă, să-l vedem acolo, să vedem ceva atât de evident încât să spunem cu certitudine și fără putință de tăgadă că Rusia este singurul actor care a intervenit în alegerile prezidențiale din România din noiembrie anul 2024. Ce vreau să mai adaug este doar faptul că raportul pe care astăzi îl dezbatem aici este în mod evident, pentru mine, cineva care lucrează în domeniul ăsta al combaterii dezinformării, este în mod evident un caz școală, dacă vreți, de pus căruța în fața boilor. Confirmation bias.
Dar nu am un termen în limba română pentru asta. Ce înseamnă? Înseamnă că cei care au redactat acest raport au pornit la redactarea lui știind deja concluzia la care vor să ajungă. Nu au făcut decât să aleagă acele bucăți din raportările TikTok, acele analize alternative, acele articole de presă care le-au indicat lor că, iată, Uniunea Europeană se amestecă în treburile interne ale unor state membre și nu doar membre, în special atunci când vine vorba de alegeri. Subliniez asta pentru că e bine de știut că, din punct de vedere al cercetării, tipul ăsta de demers este absolut nul, nu are absolut niciun fel de valoare. Oricine dintre noi putem să demonstrăm în felul ăsta orice.
- Dar ca valoare simbolică, vă întreb, pentru că vin alegeri importante, chiar și în România, peste ceva vreme, dar vin alegeri în Ungaria, vin alegeri în Franța, ce fel de impact va avea în disponibilitatea autorităților din aceste diferite state de a mai implementa măsurile pe care Comisia Europeană le pune la dispoziție și le girează?
- Eu sper să avem parte de actori responsabili în Europa și să înțeleagă că acest tip de instrument, să-l numim așa cum este, raportul ăsta interimar, nu ar trebui să aibă niciun fel de relevanță în aplicarea legilor democratice deja votate la nivelul Uniunii Europene. Eu sper să nu avem parte de actori care se ascund după această fustă a parteneriatelor strategice sau mai știu și eu a căror promisiuni economice pentru un viitor mai scurt sau mai puțin scurt. Eu sper, din nou, să avem state care își asumă angajamentele pe care le-au luat și care își păstrează populațiile pe un drum democratic.
- Asta a făcut România prin cele două voci? Premierul Ilie Bolojan și Nicușor Dan s-au ascuns după fusta parteneriatului strategic cu Statele Unite? Reacțiile pe care le-au avut?
- Mie mi se pare că poziția amândurora a fost una foarte slabă. Dacă tot au decis să iasă public cu acest comentariu, repet, pe un document care privește relațiile interne în interiorul establishment-ului politic american, dacă tot au decis să iasă cu declarații pe acest raport și, mai ales, în cazul domnului Dan, știind că încă are o datorie față de opinia publică din România, dacă tot au decis să iasă, măcar ar fi trebuit să sublinieze pentru societatea românească că acesta nu este în niciun caz un act cu greutate juridică, să sublinieze că acesta este un act care privește electoratul american, să sublinieze că acesta este, probabil, încă un instrument prin care Trump încearcă să șantajeze Uniunea Europeană, să slăbească normele în care platformele sociale, conduse de prietenii domniei sale, activează în Europa.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰