Video Jurnalist Le Figaro: Macron a fost mereu elegant cu Trump şi în schimb a primit multă bătaie de joc

În plus, Parisul a anunţat cât se poate de clar că nu este interesat să facă parte din Consiliul pentru Pace prezidat pe viaţă de Donald Trump. Cu atât mai mult să plătească un miliard de dolari ca să fie membru al unui organism care să înlocuiască Organizaţia Naţiunilor Unite. Donald Trump a vorbit indelung în discursul său despre Emmanuel Macron: a spus că a încercat să  facă pe durul şi i-a ironizat ochelarii de soare care ascund o afecţiune medicală oculară. Ce naiba s-a întâmplat acolo, s-a întrebat Donald Trump. A minimizat importanţa lui Emmanuel Macron în deciziile luate la nivel european, l-a ameninţat cu tarife de 200 la sută pe vinuri şi şampanie şi dezvăluise mesaje pe care Emmanuel Macron i le-a trimis invitându-l la cină şi la un summit G7 la Paris.

Mai mult, Donald Trump, în discursul de la Davos care trebuia să fie despre starea lumii, a vorbit îndelung despre un episod in care l-a sunat pe Emmanuel Macron să-i spună să crească preţul la anumite medicamente care erau mult sub valoarea sub care se vindeau în SUA. Asta, sigur, pentru că ţările europene ar fi profitat de SUA  iar americanii trebuia să plăteasca diferenţa. O poveste elucubrantă, pe care contul oficial al Palatului Elysee a sancţionat-o cu un clip cu Donald Trump pe faţa căruia au montat cuvintele FAKE NEWS - ŞTIRE FALSA.

Am analizat întreaga situaţie alături de Paul Cozighian, jurnalist Le Figaro

Marius Pancu: Până la războiul dintre cei doi președinți, vreau să ne uităm un pic la informația asta că s-ar fi ajuns la un acord cu partenerii NATO pentru Groenlanda, nu mai ocupă militar Donald Trump, renunță și la tarife. De ce a fost nevoie, Paul Cozighian? Ce câștigă la nivel de imagine publică, imagine mondială? De ce a fost necesar tot spectacolul ăsta din ultimele săptămâni? 

Paul Cozighian: Da, ca să vă răspund la reacția dumneavoastră apropo de ultima știre. Să știți că Franța încă nu a reacționat la această știre și toată presa nu vede încă cu ochi foarte buni ce s-a întâmplat. Așteaptă să vadă dacă, într-adevăr, se va implementa acest lucru. Mai ales că această știre vine înainte de întâlnirea de joi de la Bruxelles, care este o întâlnire atât a șefilor de state, cât și a șefilor militari din țările NATO la Bruxelles. Este o întâlnire extrem de importantă și care va fi, bineînțeles, va trebui să țină cont de ce s-a întâmplat, această turnură pe care au luat-o lucrurile. În ultimul moment, chiar nimeni nu se mai aștepta.

De ce a fost nevoie de lucrul ăsta? Păi, de fapt, această animozitate între președinții Statelor Unite și Franței este mai veche, pentru că, trebuie să aducem aminte că Emmanuel Macron a fost vârful de lance în a încerca să-l convingă pe Vladimir Putin să renunțe la invadarea Ucrainei și foarte multă vreme el era practic singurul care îl suna pe Vladimir Putin, s-a dus să vorbească cu el și, cumva, americanii erau puțin mai în spate la începutul războiului. De altfel, inclusiv noi în România l-am criticat, adică voi, jurnaliștii l-ați criticat și politicienii l-au criticat mult pe Emmanuel Macron. 

Marius Pancu: Ne uităm la faptul că Emmanuel Macron alege să discute, să-i acorde prea mult credit lui Vladimir Putin. Ne aducem aminte de momentele respective, făcând, practic, ce face Donald Trump acum, la patru ani distanță aproape. 

Paul Cozighian: Exact. Și de fiecare dată când Donald Trump, acum luând hățurile, pentru că s-a reîntors la putere, de fapt, de un an de zile, și s-a tot lăudat că dacă ar fi fost el în locul lui Biden,  acest război nu ar fi avut loc.

Deci, a antamat aceste discuții cu președintele Putin, l-a și primit în Alaska, ceea ce pentru comunitatea europeană și pentru comunitatea internațională a țărilor normale, ca să spunem, unde democrația domină, a  fost șocată de primirea pe care i-a organizat-o președintele american lui Vladimir Putin în Alaska. Și, imediat, Macron a fost cel care a reacționat și care a mobilizat trupele, în spate lui, trupele între ghilimele, adică trupele politice, colegii politici din Germania, din Anglia.

Practic, au dat buzna în Biroul Oval, împreună și cu italienii și cu finlandezii, să stea de vorbă cu Donald Trump, să-l convingă, să mai aștepte, să aducem, totuși, lumea la niște negocieri clare. Să nu uităm în luna februarie, imediat după ce Zelenski a fost foarte rău primit în Biroul Oval, iarăși Europa a reacționat timid, dar a reacționat până la urmă. 

Acum, lucrurile însă au luat o turnură extrem de gravă, după arestarea lui Maduro în Venezuela. Donald Trump a prins acest curaj și a profitat de aura asta, care i-a fost adusă prin acest succes cu care a intervenit în Venezuela și a continuat să solicite obținerea unui, nu știu cum i-a spus, să aibă un document de proprietate pe Groenlanda. 

Discursul lui Donald Trump a fost surprinzător de calm până la urmă, deși, asta vă spun acum privit din afară, privit dintr-o țară cum este România sau cum ar fi Anglia, privit din Franța însă, în seara asta, francezii sunt la fel de supărați cum erau și cu 24 de ore în urmă, pentru că Europa este arătată cu degetul și în primul rând, în continuare, Emmanuel Macron. 

Deci, culmea este că Macron, trebuie să aducem aminte când Donald Trump a câștigat prima oară mandatul de președinte al Statelor Unite, toată lumea își bătea joc de el. Comunitatea internațională nu-l considera un om viabil. Singurul președinte care i-a întins mâna din start a fost Emmanuel Macron. Prima vizită oficială a cuplului prezidențial american a fost la Paris, cu ocazia primului mandat. Cred că l-a invitat și la defilarea de 14 iulie.  

Marius Pancu: Da, da, da, de acolo i-a și venit ideea lui Donald Trump de a organiza propria paradă militară, fascinat de ce a văzut pe 14 iulie în Franța. 

Paul Cozighian: I-a plăcut și de Arcul de Triumf. Acum știți că vrea să construiască un arc de triumf în America. Să nu uităm că cu ocazia inaugurării Notre-Dame-ului, după incendiu și după ce s-a reparat, după ce s-a renovat catedrala de la Notre-Dame, invitatul principal a fost din nou Donald Trump. Deci Emmanuel Macron a fost foarte elegant întotdeauna cu Donald Trump și ce a primit în schimb? Cam multă bătaie de joc în ultimul timp. S-a legat și de ochelari, s-a legat de niște tratative legate de prețurile medicamentelor și îl consideră în continuare pe Trump un mic vector neimportant și acuzând și Uniunea Europeană, care o duce foarte rău. Bineînțeles, n-a spus-o cu subiect și predicat, dar se referea bineînțeles la imigranți și clar de fapt era un mesaj către Franța în primul rând.

Marius Pancu: Paul Cozighian, vreau să te întreab și să mă întorc la ce spuneați la început despre reticența presei din Franța de a se uita la subiectul ăsta cu acordul pe Groenlanda, pentru că e tema la zi și vreau să vă întreb de unde reticența, de ce, care sunt argumentele care duc la reticența asta? 

Paul Cozighian: Pentru că Donald Trump i-a cam obișnuit pe europeni să se tot schimbe, să fie, ba să zică așa, ba să zică așa, și de fapt ce s-a întâmplat este în urma unei discuții pe care a avut-o cu Mark Rutte. Bineînțeles că Mark Rutte, șeful NATO, n-a avut o carte albă, era clar că avea în spate tot grupul țărilor importante, țărilor care contează și care pot interveni militar în apărarea Europei și în apărarea Groenlandei, dar cu toate astea, până când nu se va semna ceva foarte clar, să fie ceva pe hârtie, vorbele astea în vânt, cam, Emmanuel Macron și Franța s-au cam săturat și s-au cam lămurit.  

Și iată că de fapt, de fapt, Donald Trump n-a știut să reacționeze sau nu știe să reacționeze decât când cumva în față simte că este o putere eventual la fel de egală cu el, nu? Și pentru că de data asta, ați spus și dumneavoastră mai devreme, ați văzut că bursa imediat a luat-o în sus, dar bursa americană a luat-o în sus chiar din timpul discursului lui Donald Trump la Davos, când a spus că nu va utiliza forța.

Este foarte clar că el a avut niște mesaje încă de când a aterizat la Davos, a stat cam jumătate de oră în avion până a ieșit, e foarte clar că i s-a făcut un briefing acolo, pentru că într-adevăr discursul lui a fost neașteptat de calm. Nu am văzut săgeţi, nu au fost niște provocări foarte importante acolo, în afară de câteva săgeţi, bineînțeles către Emmanuel Macron, dar francezii sunt, diplomația franceză este extrem de unsă cu toate alifiile și nu vor mai răspunde în niciun fel acestor provocări. Cum bine ați adus aminte, Macron a spus că refuză legea celui mai puternic, a mai spus un lucru interesant la Davos. A spus că preferă respectul, nu brutalitatea. 

Marius Pancu: Dacă ne uităm un pic la felul în care războiul ăsta dintre Donald Trump și Emmanuel Macron se reflectă în societate, care e reacția oamenilor? Pentru că Emmanuel Macron, trebuie să recunoaștem, intern nu e cel mai popular lider. I-a scăzut mult popularitatea după o serie de măsuri care au indignat populația.  

Paul Cozighian: Da, eu cred că el acum este undeva pe la un 30% sau ceva, 34%. În Statele Unite, și dacă tot vorbim de sondaje, am înțeles că 75% dintre americani nu își doresc o intervenție militară în Groenlanda și de altfel Donald Trump, în afară de amenințările cu taxele vamale, era și el convins că nu o va face, pentru că are împotriva lui, trebuie să dea socoteală în fața Parlamentului și urmează alegerile la jumătatea mandatului și știe foarte clar că în cazul unei gafe de asemenea proporții, să intervină peste o țară membră NATO, ar periclita foarte mult ultimii doi ani de mandat. 

Marius Pancu: Eu mă gândeam, Paul Cozighian, la popularitatea sau antipatia din Franța pentru Donald Trump și pentru Emmanuel Macron, acum că sunt în războiul ăsta, dacă e un rally 'round the flag, cum se spune, adică se strâng în jurul steagului francezii.

Paul Cozighian: Istoricește vorbind, există o antipatie în Franța față de americani încă de pe vremea lui De Gaulle. Trebuie să subliniem, poate nu toată lumea știe, că trupe americane nu există pe teritoriul Franței încă din 1962. Sunt o sută de mii de soldați staționați în diverse țări din Uniunea Europeană, nu și în Franța. Cei mai mulți cred că sunt în Germania actualmente. 

Deci, francezii întotdeauna, bun, ei au acest aer de superioritate, cumva, pe care îl mai avem și noi. Să știți că și noi întotdeauna ne lăudăm, că la noi totul e cel mai frumos, avem cele mai frumoase vinuri, cel mai frumos litoral.

Francezii întotdeauna s-au văzut, cum să spun, în fața tuturor și pe americani îi consideră, cumva, că ei îi copiază pe francezi, deși ce am constatat eu în aceștia 25 de ani de stat în Franța este că tot ce se întâmplă în America este, de fapt, copiat de francezi. 

Mă uitam până când și la acest canal de YouTube. Știți că și francezii au un canal, care se numește Daily Motion și revenind la treaba asta, francezii totuși au dovedit prin ce au făcut, prin ultimele acțiuni pe care le-au avut în ultimul timp, că sunt puși pe a-i bloca, în a obliga Uniunea Europeană să activeze acest instrument anticoercitiv împotriva Statelor Unite în cazul în care ei și-ar duce la bun sfârșit această idee de a anexa Groenlanda.

Cred că nu mai putem vorbi de asta în acest moment și cred că lucrurile s-au calmat și cred că vom mai avea alte surprize plăcute, atât la Davos, cât și la Bruxelles.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰