Video Cât de aproape e România să o ia pe urmele Greciei? Economist: Scenariul de bază e recesiunea

Una peste alta, sindicatele au explodat, însă premierul afirmă că este deschis la discuţii, dar liderii bugetarilor nu trebuie să se aştepte la vreo soluţie miraculoasă. Doar că sindicatele nu se limitează la a ameninţa cu greva generală. Liderii angajaţilor la stat solicită sesizarea Curţii Constituţionale, pe motiv că - în timp ce reduce salariile din administraţie - Executivul alocă peste 1 miliard 300 de milioane de lei partidelor. 

Când vine vorba despre primele de pensionare ale judecătorilor de la CCR, Ilie Bolojan spune ca sunt imorale, dar legale, atât timp cât instituţia are destui bani la buget să le achite.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Adrian Codîrlaşu, analist economic. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Care va fi impactul, din punctul dumneavoastră de vedere, al acestor măsuri anunţate? Şi în special mă uit la cota de TVA.

- Cred că impactul va fi în inflaţie şi în creşterea economică, care mai degrabă s-ar transforma în recesiune. Dacă ne uităm la inflaţie, avem o cotă de TVA crescută, ca şi cotă generală, de la 19% la 21%, dar vedem că şi cotele reduse au crescut către 11%. Deci cred că ar putea veni din TVA undeva la 3 sau poate 4 puncte de inflaţie. 

- Deci sunteţi mult mai pesimist decât domnul vicepremier Anastasiu, care ne spunea că se uită la o creştere a inflaţiei cu 1%. 

- Mă rog, cu TVA-ul rămas la undeva la 19%, eu mă uitam la o inflaţie de 8% sau o cifră care oricum începe cu 8, deci poate chiar 8 şi ceva. Având în vedere că se deplafonează şi energia şi, de asemenea, având în vedere că se măresc şi accizele pentru combustibili, deci de aici mă uitam la o inflaţie de 8 sau peste 8%. Dar dacă creşte şi cota generală şi avem şi semnalul dat către economie, semnalul de creştere de preţuri, atunci nu m-ar mira să avem o inflaţie exprimată în două cifre, deci undeva la 10% sau chiar 11%, rata inflaţiei, undeva spre final de trimestru trei, început de trimestru patru. 

- Şansele de recesiune?

- Cred că scenariul de bază este, acum, recesiunea. Având în vedere că, în primul trimestru, dacă ne uităm pe datele ajustate sezonier, faţă de trimestrul anterior, cealaltă, INS-ul 0, 0 pe date ajustate, deci s-au făcut nişte proceduri statistice, aşa că nu m-aş mira să fie cu minus şi să pornim de la ... dar şi de la 0 dacă pornim cu creşteri de taxe, ajungem în minus, dar dacă pornim de la un minus, chiar şi mic, cu creşteri de taxe, atunci ajungem sigur la un minus şi mai mare. Şi din această cauză cred că scenariul de bază este recesiunea. Recesiune uşoară, dacă rămânem cu acest rating, recesiune severă, dacă suntem downgradaţi.

- Dar haideţi să le explicăm şi din perspectiva analistului economic, pentru că am auzit deja vocile guvernamentale, cât de aproape suntem de scenariul Grecia, pe care l-au invocat Ilie Bolojan şi, iată, vice-premierul pentru reformă, aici, în platou, şi ce ar însemna asta pentru cetăţeanul de rând?

- Grecia a pornit de la un nivel mare de datorie publică în PIB. A început criza în Grecia undeva la 120% de datorie publică în PIB, deci dublu decât avem noi. E adevărat, Grecia, la momentul respectiv, era o ţară dezvoltată, acum este în curs de dezvoltare, din cauza crizei, şi avea, la fel, deficit şi deficităţi similare cu noi. E adevărat, pe de altă parte, că noi, când am intrat în criză, în 2009, am intrat cu o datorie publică în PIB undeva spre 12%, deci extrem de mică. Ceea ce ar declanşa o criză în România nu este deficitul bugetar per se, ci deficitul de cont curent, care merge către 10%. Aveam deficit de cont curent peste 10% când am intrat în criză, în 2009. Deci din deficitul de cont curent ne-am duce într-o criză cum a fost cea din Grecia. Încă nu cred că suntem acolo, dar nu suntem nici departe, mai ales dacă suntem downgradaţi, pentru că dacă suntem downgradaţi, nu vom mai găsi finanţare să ne finanţăm tocmai acest deficit foarte mare de cont curent care e declanşat de deficitul bugetar. Cum s-ar manifesta o criză? Prin depreciere puternică a monedei şi prin rate de dobândă foarte mari, care automat duc economia într-o recesiune severă.

- Sunt câteva sectoare concrete la care nu am mai apucat să ne referim în discuţia avută cu Dragoş Anastasiu şi mă gândesc, că tot aţi pomenit de criza din 2008-2009, la sectorul imobiliar, care atunci picase. Sunt premise şi acum, cu creşterea TVA la toate produsele, inclusiv la materialele de construcţii, să ajungem într-o astfel de scădere accelerată de preţuri?

- O scădere accelerată de preţuri aş vedea-o doar în cazul unei crize financiare. Sau, în cazul unei recesiuni severe am putea avea o anumită scădere a preţurilor proprietăţilor imobiliare. Într-o recesiune, să zicem, moderată sau uşoară, probabil că nu vor fi scăderi, iar în creştere economică vor fi, evident, creşteri. Însă, real-estate-ul este şi un mijloc de a ne proteja faţă de inflaţie. Protecţia nu este perfectă, dar este o protecţie, iar urmând o perioadă cu inflaţie ridicată, poate fi un activ de siguranţă. Însă, cum spuneam, atenţie că, dacă suntem într-o recesiune mai grea, putem avea şi scăderi pe piaţa imobiliară. 

- Băncile vor fi, de asemenea, supra-taxate. Cum se va traduce asta pentru fiecare dintre noi, pentru cetăţeni? 

- Automat, acest lucru se vede în ratele de dobândă. Fie rate mai mici la depozite, fie rate mai mari de dobândă la credite. Dar şi din inflaţie vom merge către rate de dobândă mai mari. Mă rog, şi la depozite şi la credite. Pentru sistemul bancar s-a venit cu acea taxă de 2% pe cifra de afaceri care urma să se facă 1% şi apoi să se elimine. Vedem că nu s-a făcut 1% ci s-a dublat. Asta apropo şi de stabilitatea fiscală. 

- Cum vi se pare raţionamentul acesta de a începe cu taxarea aceasta, en-gross, în loc să mergem la reforma statului pe care o tot promit guvernanţii?

- Mi se pare un semnal foarte negativ pentru plătitorii de taxe. În sensul că primul şoc este transferat din nou către ei. În ultimii doi ani şi jumătate am avut cinci episoade de majorări de taxe şi la fiecare asemenea episod, Guvernul din acel moment venea şi spunea "da, vom face şi reduceri de cheltuieli în sectorul public". Nu numai că nu s-au făcut reduceri de cheltuieli, dar chiar au explodat acele cheltuieli. Prin urmare, care mai este credibilitatea? Ideal ar fi fost, tocmai pentru că oamenii vor contribui cu taxe mai mari şi plătind preţuri mai mari şi pierzând puterea de cumpărare, în acelaşi pachet să se fi venit şi cu măsuri de reducere a cheltuielilor, dar au fost amânate şi acum va veni vacanţa, va fi Parlamentul în vacanţă, vor fi foarte multe autorităţi în vacanţă, probabil s-a ratat momentul.  

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰