Video Ce înseamnă shutdown-ul federal în care au intrat Statele Unite şi care este miza blocajului

În aceste condiţii, aproximativ 750 de mii de angajaţi federali sunt în pericol să fie trimişi în concediu fără leafă, în timp ce serviciile publice vor fi grav afectate. Nu se mai face nicio plată, iar asta se simte deja şi în România. Ambasada SUA la Bucureşti a postat un mesaj prin care anunţa că în lipsa fondurilor pentru desfăşurarea activităţii, pagina de Facebook nu va mai fi actualizată. Un mesaj care desigur a stârnit ironiile ascuţite ale internauţilor români. Mai grav, Ambasada a punctat că serviciile pentru paşapoarte şi vize vor continua în măsura posibilităţilor.

Una peste alta, din cauza blocajului din Congres până şi torţa Statuii libertăţii s-ar putea stinge, nu doar la figurat, ci şi la propriu pentru că nu va mai fi nimeni plătit să se ocupe de monument. Republicanii acuză democraţii că vor să prelungească anumite aspecte din pachetul de asigurări de sănătate Obamacare şi să acorde asistenţă medicală gratuită imigranţilor ilegali. Dar sub legea americană, categoria la care fac referire republicanii lui Trump sunt consideraţi legali.

Democraţii, pe de altă parte, acuză că e doar un alt prilej ca Donald Trump şi compania să creeze un conflict artificial pe o temă MAGA care să le reneergizeze baza de susţinători şi să deschidă calea spre măsuri mai dure. Una peste alta, spre deosebire de crizele similare, preşedintele american ameninţă şi cu disponibilizări masive. Iar asta va transforma acest shudown într-un test de forţă fără precedent între administraţia Trump şi legislativ. Deja 300.000 de bugetari şi-au părăsit posturile anul acesta fie concediaţi, fie presaţi să demisioneze sau stimulaţi prin diferite bonusuri. Asta înseamnă, că în multe cazuri, angajaţii făceau oricum munca a două, trei persoane.  

Am analizat întreaga situaţie alături de Andreea Maierean, profesor asociat Ştiinţe Politice, Universitatea Wilkes, Pennsylvania

Marius Pancu: M-aș opri la shutdown în primul rând.Cum vă afectează deja acest moment? 

Andreea Maierean: Da, voi începe prin a explica pe scurt ce înseamnă acest shutdown, pentru că nu avem comparație cu ceva ce se întâmplă în România sau în Europa. Așa cum ați spus, ar putea fi tradus prin paralizia sau suspendarea activității Guvernului Federal. Deci o parte din instituțiile guvernamentale se închid temporar, pentru că nu mai au bani aprobați pentru a funcționa.

Anul fiscal începe în SUA pe 1 octombrie, de aceea până la final de septembrie Congresul trebuia să voteze noul buget. Nu s-a ajuns la o înțelegere, deci am intrat în această suspendare a activității Guvernului Federal. Ce înseamnă? În mod practic se închid parcurile naționale, ați menționat în material de Statuia Libertății, de exemplu agențiile de pașapoarte, programele de cercetare. Vor rămâne însă serviciile esențiale, deci armata, poliția, spitalele publice. Și am mai putea vorbi pe scurt și de mărimea Statului Federal. 

După cum știm în Statele Unite sunt aproximativ 335 de milioane de locuitori, numai aproximativ 2 milioane lucrează pentru Statul Federal și trebuie să adăugăm și că anul acesta foarte mulți au fost deja concediați. Ar mai fi de spus că peste asta se adaugă aproximativ 1,3 milioane de angajați în armată. Deci vorbim aproximativ de 4 milioane de angajați federal și vor rămâne în activitate o treime aproximativ. Ceilalți sunt trimiși acasă, într-un concediu forțat sau șomaj tehnic. 

Marius Pancu: Care e miza politică a acestui conflict? 

Andreea Maierean: Da, o întrebare foarte bună. Care este miza politică și cine va plăti costul politic? Sondajele care au apărut până în acest moment arată că republicanii vor fi învinovățiți mai mult, cu o marjă de 13% în total și interesant este că independenții, deci acei votanți care nu sunt nici republicani, nici democrați, îi acuză mai mult pe republicani. În cazul independenților, republicanii sunt mai vinovați cu aproximativ 17%. Deci este o discuție interesantă. În principal, democrații nu mai au nici foarte mult de pierdut în acest moment, deci pentru ei este o luptă pe principiul totul sau nimic. 

Marius Pancu: Dar de ce spuneți că independenții sunt? Care sunt argumentele lor? Independenții sunt mai înclinați să acuză republicanii? 

Andreea Maierean: Da, toate sondajele de opinie arată în ultimul timp că Trump a pierdut foarte mult din popularitate și știm că el rămâne, are procente foarte bune cu votanții lui tradiționali, cu baza lui solidă, niciodată cu democrații. Interesant este mereu ce se întâmplă cu independenții,  pentru că până la urmă el a reușit să convingă acești independenți ca să ajungă la Casă Albă. Și în ultimul timp, din ce în ce, mai mulți independenți și-au pierdut încrederea în politicile lui. 

Marius Pancu: Cum poate fi folosit momentul ăsta de Donald Trump pentru a-și duce mai departe o viziune autoritaristă? 

Andreea Maierean: Da, sunt multe de spus aici. Cred că de această dată, această suspendare a activității federale va fi diferită de ce am văzut în trecut. Eu locuiesc în Statele Unite de 20 de ani, au fost de mai multe ori astfel de situații, uneori au durat câteva zile, în ultimul caz, cel din 2018, câteva săptămâni, dar atunci a fost vorba de o activitate oprită doar parțial. De data asta, cred că situația este diferită și va îi fi greu chiar și lui Donald Trump să o întoarcă în favoarea lui. Deci, cum am spus, democrații nu mai au multe de pierdut. În 2018, de exemplu, tot sub conducerea lui Trump, democrații mai aveau încă aproximativ 10 senatori în acele state cheie, state câștigate de Donald Trump, în Indiana, în Virginia de Vest, în Montana, în Florida. În acest moment, ei au pierdut toți acești senatori. Deci, anul trecut au pierdut aceste locuri.

Nu vor mai exista așadar în Partidul Democrat voci care să îndemne la compromis și la o negociere, pentru că nu mai există acele fotolii. Au fost pierdute. Din contra. Acum, cea mai mare presiune vine din partea alegătorilor, activiștilor democrați care doresc ca Partidul să reziste ferm. 

Apoi ați prezentat și în material care este miza negocierilor dintre democrați și republicani. Sunt aceste cheltuieli medicale, pentru asigurările medicale, credite fiscale pentru Obamacare. Ori, asta este o problemă care divizează Partidul Republican, pentru că îi afectează foarte mult și pe republicanii săraci din statele roșii, care depind foarte mult de ajutoarele guvernamentale decât cei din statele democrate albastre.  

E adevărat că Donald Trump vorbește foarte mult de imigranți, de imigranții ilegali, dar până la urmă, foarte mulți din votanții lui vor fi afectați. Deci asta va face negocierea și mai dificilă. Și mai există un al treilea aspect. E o decizie a Curţii Constituţionale. 

O altă decizie decât cea pe care ați prezentat-o în material. Deci, la sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a emis o decizie care îi permite președintelui Trump să blocheze o sumă mare din ajutorul extern, deși Congresul adoptase deja o lege care cerea cheltuirea acelor bani. Deci, această hotărâre i-a dat și mai multă putere lui Donald Trump. 

Și de ce este importantă discuția asta acum? În mod normal, acest shutdown se rezolvă prin compromisuri. Democrații și republicanii își negociază priorități și au încredere că negocierea va fi respectată. Dar acum se pare că Trump poate anula, aparent, cum vrea el și când vrea el ce se discută, aceste compromisuri. 

Marius Pancu: Poate trece peste Congres, practic.

Andreea Maierean: Da, Trump ar putea pur și simplu să arunce la coș partea lor de înțelegere și atunci de ce ar mai încerca democrații să ajungă la o înțelegere, știind că Curtea i-a dat puteri și mai mare președintelui prin această decizie. 

Marius Pancu: Asta e tot acest precedent. Cât ar putea să dureze, sigur, dacă ne uităm și la exemple anterioare? 

Andreea Maierean: Da, consider că de această dată lucrurile vor fi mai complicate. Și deci dacă în ultimele situații au fost vorba de câteva zile câteva săptămâni de dată, asta e posibil ca lucrurile să dureze și mai mult. Din cele trei motive menționate. Faptul că democrații sunt mai radicalizați,  faptul că este vorba despre o chestiune care afectează și pe votanții republicani și faptul că nu mai există încredere între președinte și Partidul de Opoziție.

Marius Pancu: Vreau să vă întreb și cum s-au resimțit ecourile după acel mega congres cu generalii de rang înalt, cu ofițerii de rang înalt pe care l-au convocat Donald Trump și Pete Hegseth și în care, practic, au transmis ideile acestea că trebuie să se întoarcă armata la fermitate, la duritate, la un tip de masculinitate pe care l-a pierdut și să lupte cu dușmanul din interior. Cum a aplicat exprimarea asta și la ce poate să trimită? 

Andreea Maierean: Da, un alt subiect foarte sensibil și o afirmație cu consecințe foarte, foarte periculoase. Deci, în acea întâlnire cu generalii americani, Donald Trump a vorbit foarte mult, a vorbit 73 de minute. Inițial părea o discuție asemănătoare cu cea din campania lui electoral. A vorbit despre tot felul, despre subiecte, despre presă, tarife, faptul că nu îi s-a acordat premiul Nobel pentru pace, deși el consideră că îl merită. Dar apoi, la mijlocul discursului, el a făcut această afirmație foarte gravă. A spus că ar trebui să folosim armata în aceste orașe periculoase. Ar trebui să folosim orașele americane ca terenuri de antrenament pentru armata noastră. Este o afirmație foarte gravă. Deci, a spus că armata va fi mobilizată împotriva cetățenilor americani în orașe americane. 

Și, ca să fim foarte clar, singurul motiv pentru care este atât de pornit împotriva celor care locuiesc în oraș este faptul că acolo este predominant, orașele americane votează pentru democrați. Deci, Trump a pierdut bătălia electorală în marile orașe americane și acum le amenință cu mobilizarea armatei. Și asta e foarte, foarte periculos. 

Sunt multe voci care se tem că se va porni de la o scânteie, se va folosi un mic incident într-unul din orașele americane și se poate ajunge până la declararea legii marțiale.  

Marius Pancu: Cât a fost în reuniunea aceasta strategie militară, așa cum se lăuda înainte Pete Hegseth, și cât a fost ideologie? 

Andreea Maierean: 100% ideologie. După cum am spus, o mare parte din discurs a cuprins punct cu punct mesaje din campania electorală și până la urmă foarte puțin s-a vorbit despre lucruri care ar putea fi considerate non-ideologice. A fost un atac împotriva democrațiilor, împotriva așa-zisei ideologii woke. S-au folosit cuvinte foarte tari.

De asemenea, limbajul folosit a fost complet neobișnuit pentru astfel de întâlnire. Personal m-a mirat și faptul că această întâlnire a fost televizată și că au putut fi văzuți acești generali americani. Asta mi se pare o mare vulnerabilitate, având în vedere că multe țări consideră Statele Unite un inamic și nu cred că a fost o idee bună să fie arătați acești generali americani peste tot în lume la oră de mare audiență.

Marius Pancu: Și acum întorc la domeniul din care face și dumneavoastră parte, la domeniul universitar. Am tot vorbit despre asaltul lui Donald Trump la adresa universităților. Harvard rămăsese cumva așa ultimul bastion al rezistenței în fața lui Donald Trump și ne amintim că a transmis o scrisoare pe care eu însumi o lăudam aici, în care spunea că niciun guvern nu poate să impună programele de studiu pe cine și cum angajează, pe cine și cum înrolează, nu mai găsesc citatul exact, dar asta era ideea scrisorii respective. Acum Donald Trump spune că a ajuns la un acord cu Harvard, un acord de 500 milioane de dolari, și o promisiune sau o dorință ca Harvard să coordoneze și alte tipuri de programe profesionale mai degrabă, decât universitare cu care era obișnuită Harvard. Ce înseamnă asta pentru domeniul dumneavoastră? Pentru sectorul dumneavoastră? Și cât de departe vă așteptați să mai meargă Donald Trump? 

Andreea Maierean: Așa cum ați spus, este foarte important contextul conflictului. Deci, administrația Trump a amenințat universități de prestigiu, Harvard, Columbia, Brown, cu tăieri de finanțare federală. Și motivele invocate au fost, dacă vă amintiți, protestele pro-palestiniene, politicile de diversitate, de gen, acuzații de antisemitism. 

Deci, aceste mari universități au fost amenințate cu suspendarea a multe miliarde de dolari în granturi de cercetare. Și așa cum ați spus, deși inițial Harvard a rămas ferm pe poziții, în ultimul timp au început negocierile și acum anunțul făcut de Donald Trump, și ieri și astăzi, este că Harvard va deschide un fel de școală profesională.

Este un compromis între cele două părți, în care va încerca să promoveze domenii tehnice în căutare, să spunem. Care sunt consecințele acestei situații și acestui compromis? Deci nu trebuie să uităm că Harvard are un buget uriaș, poate suporta sau plăti sute de milioane, cele mai multe universități din Statele Unite însă trăiesc exclusiv din taxele studenților și astfel de tăiere ar putea fi fatale. 

De asemenea, Harvard are renume global, conexiuni politice, vizibilitate mediatică, asta i-a oferit o mare putere de negociere. Instituțiile mici însă nu se pot mobiliza, nu au aceeași protecție și vor fi mult mai vulnerabile la presiunile directe. Deci eu consider că acest compromis este un precedent periculos și toate universitățile devin acum mult mai expuse presiunii politice asupra deciziilor lor privind cercetarea sau libertatea de exprimare. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰