Video Viitorul lui Trump după alegeri. Analist: Corupţie fără precedent, vor urma anchete importante
Nicuşor Dan a avut o întâlnire cu un lider din eşalonul doi de la Pentagon, sub secretarul de stat despre care presa de peste ocean a scris că le-a cerut ţărilor să mai îndulcească tonul cu privire la Rusia. În timp ce americanii sărbătoreau pe străzi pierderea suferită de Donald Trump, în România discutau despre prezenţa militară americană în ţara noastră, în contextul războiului de la graniţă.
Preşedintele Nicuşor Dan l-a primit, la Cotroceni, cu Elbridge Colby, numărul doi din Pentagon, artizanul doctrinei care prevede retragerea trupelor Statelor Unite din Europa. Oficialul american a avut parte de o primire neobişnuită, pentru că - înainte să se vadă cu Nicuşor Dan - a dat cu ochii de susţinătorii lui Călin Georgescu, aflaţi în faţa clădirii Administraţie Prezidenţiale.
Oricum, deşi a pierdut Congresul - Donald Trump continuă să fie comandant suprem al forțelor armate, poziţie din care poate dispune retragerea sau relocarea soldaților din bazele de la noi. Pentru România, miza cea mai mare o reprezintă securitatea Mării Negre. Sursele Observator spun că preşedintele i-ar fi propus oficialului american ca România să plătească pentru prezenţa americană în bazele militare.
Totuşi, spre deosebire de Polonia, care negociază prezenţa permanentă a 5.000 de soldaţi americani şi să plătească pentru fiecare dintre ei, la noi lucrurile stau altfel. Noi suntem dispuşi să împărţim costurile cu americanii. Nu prin transfer bancar, ci prin cheltuieli concrete, cum ar fi investiţiile în baze, combustibil si pregătire. Practic, le demonstrăm americanilor că toate costurile sunt partajate echitabil. Raportul adjunctului lui Pete Hegseth va fi încheiat în câteva zile, iar Donald Trump va lua o decizie luna viitoare. Atenţie, însă. Nu va exista un răspuns oficial. Reacția părții americane o vom constata în rezultatele procesului de revizuire a posturii de aparare.
Noi am analizat întreaga situaţie alături de Andreea Maierean, Conf. univ. dr. Departamentul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wilkes, Pennsylvania, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte
- Cum e momentul ăsta şi cu ce efecte?
- E un moment istoric, indiferent de ceea ce spune Donald Trump. Alegerile au demonstrat că votul este un instrument foarte puternic de sancţionare a corupţiei şi a abuzurilor de putere. A fost în principal un vot împotriva lui Donald Trump şi a administraţiei sale, nu neapărat un vot de încredere pentru Partidul Democrat. Şi aşa cum aţi spus şi în materiale. principala explicaţie a acestui vot pare a fi nemulţumirea americanilor faţă de costul ridicat al vieţii în condiţiile în care promisiunile lui Donald Trump de a reduce preţurile nu s-au concretizat.
- Vorbeaţi şi de corupţie. E deja configurată, evidenţiată de sondajele de după ieşirea de la urne, că a fost una dintre temele cu care americanii au votat în minte?
- Şi aceasta a fost una din temele importante. Această administraţie dă dovada unei corupţii fără precedent în istoria recentă a SUA şi vor urma probabil anchete importante la Washington.
- Noi am mai vorbit despre impeachment-urile lui Donald Trump şi în primul mandat. Ne-am uitat la efecte atunci. Mă întreb care pot fi efectele acum, dacă încep democraţii o astfel de anchetă pe care sigur, Donald Trump va avea prilejul să o numească aşa cum a mai numit-o şi în trecut, o vânătoare de vrăjitoare?
- În SUA această procedură pe care în limbă română am putea numi-o suspendare şi în engleză impeachment are două etape. Mai întâi, Camera Reprezentanţilor votează acuzaţiile. Aici este suficientă o majoritate simplă, o majoritate pe care ştim, democraţii o au deja. Apoi Senatul judecă aceste acuzaţii în etapa a doua şi pentru ca preşedintele să fie condamnat şi înlăturat din funcţie este nevoie de votul a două treimi din senatorii prezenţi. Adică, 67 din cei 100 de senatori. Este un prag foarte ridicat şi chiar şi după această victorie istorică democraţii nu sunt acolo.
Deci, fără spijinul unui număr semnifiativ de republicani, condamnarea nu ar fi posibilă. Plus, ceea ce ştim din istoria relativ recentă e că astfel de proceduri pot avea şi consecinţe imprevizibile. S-a pus sub acuzare Bill Clinton, ştim, dar asta nu i-a ajutat foarte mult pe republicani în următoarele alegeri. Au fost şi aceste proceduri împotriva lui Trump şi nu i-a ajutat neapărat pe democraţi. Deci, fără şanse reale de condamnare, o nouă procedură de suspendare ar putea fi mai curând o pierdere de timp.
- Haideţi să ne uităm la ce spuneaţi despre vocile din Partidul Republican care nu ar fi atât de multe încât să ducă la suspendare. Dar încep să apară mugurii dizidenţei? Cum arată Partidul Republican după acest rezultat dezastruos?
- Astăzi am auzit şi eu pentru prima dată câteva voci de dizidenţă în Partidul Republican. Au tăcut în ultimii 10 ani. A fost guvernatorul statului Florida, care a vorbit despre pierderea Texas-ului, acest bastion, această ancoră a Partidului Republican. A spus cât de profundă va fi această pierdere nu numai în următorii doi ani, ci prevede el în următorii 10 ani. A fost o surpriza foarte mare victoria democraţilor, nu atât în Senat, cât pierderea fotoliului de Guvernator.
Vom avea pentru prima dată o femeie de origine latino-americană la conducerea statului. Dar trebuie menţionat şi democraţii aici, democraţii după ce îşi vor reveni din euforia victoriei. Vor avea de înfruntat provocări dificile. În primul rând, reconstiturirea încrederii americanilor în instituţii şi în democraţie şi demonstrarea faptului că au totuşi şi soluţii pentru problemele economice reale. Mai ştim şi am vorbit de multe ori despre faptul că SUA sunt mai divizate ca niciodată şi se aşteaptă de la democraţi şi un fel de soluţii pentru depăşirea acestor diviziuni.
- Care sunt capacanele în care pot să cadă democraţii în următorii doi ani îmbătaţi de succesul pe care l-au avut la aceste alegeri astfel încât să se erodeze şi să ajungă iarăşi la o catastrofă, eventual la prezidenţiale?
- În primul rând trebuie să înţeleagă că a fost un vot negativ, nu neapărat un vot de susţinere. În toate sondajele de opinie americanii rămân în continuare foarte sceptici faţă de ambele partide politice, dar momentan, această fotografie de la început de noiembrie 2026, nemulţumirea este mult mai mare faţă de republicani. Democraţii trebuie să fie totuşi pro-activi în următorii ani.
Ne aşteptăm la blocaje legislative şi aceste blocaje legislative vor fi cumva în ambele direcţii. Democraţii vor bloca iniţiativele lui Trump, iar Trump poate şi el bloca legile adoptate de democraţi. Mai sunt şi aceste comisii de anchetă pe care le-am menţionat. Este un instrument foarte important pe care îl are Congresul în special în investigarea posibilelor acte de corupţie, conflictelor de interese, iar aceste audieri sunt de obicei în SUA publice, televizate.
Deci, eventualele dovezi de corupţie, abuzuri de putere vor ajunge direct în atenţia americanilor. Şi ne mai aşteptăm şi să îi blocheze lui Donald Trump numirile. Aţi menţionat în material despre faptul că multă lume se aşteapă să fie demis Pete Hegseth, secretarul apărării. Dacă îl va demite Donald Trump va avea nevoie de aprobarea Senatului pentru a numi un înlocuitor şi democraţii vor bloca această numire.
- Care este viitorul aripii MAGA în Partidul Republican în momentul ăsta, după înfrângerea asta? Mai are resurse sau e revenire la republicanii tradiţionali?
- Este întrebarea ce mai importantă. Sunt mai multe ipoteze. Mulţi cred că odată cu dispariţie de pe buletinul de vot a lui Donald Trump se va micşora şi amploarea mişcării MAGA. Mulţi comentatori aseamănă mişcarea MAGA mai curând cu un cult religios. Şi odată ce liderul nu va mai avea voie să fie pe buletinele de vot ne aşteptăm la o diminuare a amplorii.
Pe de altă parte, ei rămând totuşi un segment important al publicului american, undeva la 30%, chiar dacă ei au fost profund loviţi de noile politici ale lui Donald Trump. Şi aici Donald Trump nu maa poate da vina pe vechea moştenire, sunt politicile asociate direct cu el. Tarifele şi războiul din Iran care au dus la creşterea preţului motorinei şi asta în mod special i-a afectat foarte tare pe cei care sunt inima mişcării MAGA, votanţii din satele rurarale din SUA.
- După rezultatul ăsta măcar am eliminat ipoteza asta, ca Donald Trump să încerce să forţeze limitele constituţionale astfel încât să candideze pentru a treia oară aşa cum a tot vehiculat, ameninţat, speculat, făcut aluzie?
- Da, a fost o surpriză plăcută pentru mine să văd că a acceptat relativ repede rezultatele alegerilor. A declarat că este dispus să colaboreze cu democraţii, a declarat chiar că democraţii l-au sunat deja şi au venit chiar cu câteva propuneri. Este puţin probabil să se fi întâmplat asta, dar a avut o atitudine foarte diferită faţă de acum câteva zile. După experianţă alegerilor prezidenţiale din 2020 şi ce s-a întâmplat atunci, pe 6 ianuarie, cred că acesta este un semnal pozitiv pentru democraţia americană, faptul că el a acceptat relativ repede aceste rezultate. Ipoteza mea e că a acceptat pentru că nu este el pe buletinul de vot şi pentru că nu este atât de interesat de soarta Partidului Republican. Donald Trump e interesat doar de soarta domniei sale.
- Dar mai are vreo prerogativă în contextul ăsta prin care poate să forţeze Constituţia să fie din nou pe buletinele de vot, aşa cum a tot ameninţat, cum a tot speculat?
- Este foarte puţin probabil. Popularitatea lui este în cădere liberă, e un preşedinte foarte nepopular la acest moment şi cred că acum s-a convins şi el că sondajele sunt valide. De altfel, probabil şi sondajele lor interne, ale Partidului Republican de la Casa Albă validaseră de multă vreme faptul că este în declin şi asta face puţin probabil ideea unei noi candidaturi.
- În ce cheie aţi citit mesajul postat de J.D. Vance imediat după rezultatul alegerilor? Războiul din Iran a fost de vină? Sunt câţiva piloni la care trebuie să ne întoarcem, să încheiem războaiele, să ne ocupăm de America first şi de economie şi a arătat şi spre vinovaţi, spre ce s-a întâmplat, spre tipul de atitudine republicană care a dus la asta. E o ruptură?
- Mulţi susţin că astăzi a început deja campania pentru viitoarele alegeri prezidenţiale de peste doi ani. Şi bineînţeles că J.D. Vance e cu ochii pe acestă funcţie. Înfrângerea usturătoare cred că i-a afectat mult elenul. El este în continuare considerat printre favoriţii republicanilor, dar va fi foarte să apere această moştenire a administraţiei Trump. Am citit această declaraţie ca o încercare tardivă de detaşare, cu toate că, este adevărat, din informaţiilor pe surse, el a fost cel care s-a împotrivit intervenţiei din Iran la începutul acestui an. Dar nu mai contează acum, el este o altă faţă a acestei administraţii şi indiferent care sunt motivele el va fi asociat şi va suporta şi el costurile căderii lor în popularitate.
- Dacă spuneaţi deja că a început campania electorală pentru următorul scrutin, haideţi să ne uităm şi în tabăra democratică. Ce se profilează acolo din această baterie d enoi candidaţi care a reuşit să câştige poziţii senatoriale sau la cameră în vederea prezidenţialelor?
- Sunt deja câteva nume. Mulţi susţin că ar exista deja o oboseală faţă de democraţii care vin din California şi din acest punct de vedere Guvernatorul Statului California, cel care pentru multă vreme părea a fi favorit şi-a mai pierdut din elan. O nouă stea, aşa cum aţi spus şi în material, este John Ossoff, din statul Georgia. Un senator cu totul deosebit, carismatic, îşi scrie singur propriile discursuri, aduce aminte de Barack Obama într-un fel şi el este considerat în acest moment cel cu cele mai mari şanse, dar se mai pot schimba foarte multe în următorii doi ani şi aşa cum am spus, este doar prima zi a campaniei electorale.
- Dar a relevat acest scrutin o diviziune a taberelor inclusiv în Partidul Democrat, pentru că şi acolo sunt mai multe categorii de aleşi care merg în Congres. Cum arată diviziunea de aici şi care sunt şansele ca vocile mai marginale ale democraţilor socialişti de pildă să ajungă devină mainstream?
- În Partidul Democrat există de ceva vreme această sciziune între aripa progesistă, care mai foloseşte şi eticheta de socialistă, şi aripa democrată, mai moderată a partidului şi până la aceste alegeri părea oarecum că moderaţii au mai multă putere. Rezultatele sunt dificil de cuantificat din această pespectivă. Au mai multa vizibilitate candidaţii progresişti pentru că comunică mai eficient, sunt şi mai carismatici. Sunt foarte populari cu tinerii şi asta e important de avut în vedere. Ei sunt mai vocali.
Au şi un limbaj mai colorat şi au avut totuşi şi curajul de a-l ataca pe Donald Trump în mod mult mai direct, mult mai clar, dar rămâne de văzut ce aripă va câştiga în această bătălie. Şi mai sunt multe aspecte de luat în considerare. Primarul New York-ului până acum face o treabă bună. Interesant este că e în relaţii bune şi cu Donald Trump. Aici e un paradox, dar în principiu în Partidul Democrat discuţia rămâne deschisă. Eu privesc şi ca pe un lucru oarecum bun, faptul că nu un partid monolit, există tot felul de voci şi e până la urmă benefică pentru democraţie o variaţie a ideilor.
- Care va fi efectul asupra politicienilor de tip MAGA la nivel european dacă la mama lui acasă curentul se stinge?
- Privim cu îngrijorare din SUA desfăşurările de forţă din Europa, sunt partide de extremă-dreapta care par că au şanse reale în alegerile ce vor urma. Cumva în SUA pare că am depăşit acest moment. Deci, am fost 10 ani de zile sub dominaţia acestor tip de idei, dar pare că faptul că nu au livrat, ca şi foarte mulţi populişti nu şi-au îndeplinit promisiunile electorale, i-a convins pe americani să voteze împotriva lor. Putem spera că şi din Europa votanţii vor înţelege această lecţie, că populiştii au glasul ridicat, fac promisiuni foarte mari, dar nu le pot îndeplini şi până la urmă ne convingem că sunt promisiuni goale.
