Video Greșeala făcută de România în relația cu Trump. Analist: "Au crezut că va conduce pentru totdeauna"
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Victoria democraţilor la Camera Reprezentanţilor este un record care nu s-a mai văzut de aproape două decenii, adică din 2008 încoace. CNN proiectează că aceştia vor obţine peste 250 de mandate. Însă, la o zi după ce a pierdut lamentabil în faţa democraţilor, Donald Trump a ales să se comporte de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Preşedintele american a discutat cu presa acreditată la Casa Albă în interiorul controversatei sale săli de bal, pe care a lăudat-o încă o dată pentru frumuseţea sa viitoare. Însă, în spatele uşilor închise, situaţia este mai mult decât tensionată. Iar republicanii au început să vâneze vinovaţi şi ţapi ispăşitori.
Potrivit WSJ, aceştia îi cer lui Trump o schimbare de direcţie şi sunt de părere că este necesară o remaniere a personalului Casei Albe. Mai precis, să scape de oamenii care nu au nimic în comun cu postul pe care îl ocupă, cum ar fi Pete Hegseth, şeful Pentagonului, Kash Patel, directorul FBI sau Robert F. Kennedy, fost antiwaxer, în prezent ministru al Sănătăţii. Însă, în faţa presei, Trump a afirmat că nu are nicio intenţie să îl demită pe secretarul Apărării, despre care a spus că a făcut o treabă bună. Mai mult, dacă va dori să lanseze noi lovituri asupra Iranului, sprijinul imediat al lui Hegseth, care a fost unul dintre principalii artizani ai declansarii operatiunii militare, e esenţial.
Trump, lovit din toate părțile după eșecul republicanilor.
Democraţii nu sunt oricum de aceeaşi părere, aşa că zilele lui Pete Hegseth în fruntea Pentagonului ar putea fi numărate dacă aceştia pornesc propria lor procedura de remaniere. Donald Trump mai are o problemă: au revenit în atenţie acuzaţiile cu privire la banii daţi actriţei porno Stormy Daniels. Dar chiar echipa sa a reaprins scandalul pentru că avocaţii săi au cerut anularea condamnării pentru 34 de capete de acuzare, toate referitoare la falsificarea unor documente comerciale. Cazul a explodat în luna mai 2024, când verdictul l-a transformat pe Trump în primul fost preşedinte al Statelor Unite care a primit o condamnare penală. Plătise 130.000 de dolari unei actriţe de filme pentru adulţi, pentru a ascunde întâlnirea lor, dar sub aparenţa unor altfel de tranzacţii.
Între timp, Fox News - fostul post de televiziune favorit al Casei Albe - a dezvăluit ce se află în spatele aparentului mesaj de distanţare de Trump postat de J.D. Vance. Vicepreşedintele l-a informat pe Donald Trump înainte de a publica mesajul şi a primit binecuvântarea acestuia. Asta, ca strategie electorală de a redirecţiona electoratul nemulţumit MAGA spre o nouă facţiune păstorită de J.D.
Mesajul a fost preluat ulterior de fiul preşedintelui Don Jr., ceea ce înseamnă că l-au ştampilat cu protecţia prezidenţială. Un oficial de la Casa Albă a declarat, pentru Politico, că analiza post-electorală a lui Vance a fost făcută publică pentru a transmite un mesaj clar republicanilor care îl susţin pe Trump, dar nu sunt de acord cu politica sa externă sau se simt trădaţi de aceasta.
Nici Marco Rubio nu stă pe margine, ar putea demisiona din funcţia de secretar de stat, pentru a candida la preşedinţie, în 2028, au dezvaluit The Independent si Bloomberg.
Acum să vedem ce se întâmplă şi în Europa. Primul lucru de semnalat este că extrema dreaptă europeană s-a distanţat de Trump şi pune înfrângerea republicanilor pe seama războiului din Iran. Kremlinul s-a focalizat pe războiul din Ucraina şi nu mai consideră că Donald Trump mai poate face Kievul să accepte un acord de pace în condiţiile impuse de Moscova. În plus, două nave încărcate cu sute de mii de barili de motorină rusă care se îndreptau spre Statele Unite şi-au schimbat rutele, relatează Financial Times. Am analizat întreaga situaţie alături de Mihai Valentin Cernea, analist politic, care a oferit un interviu în exclusivitate pentru Observatorul de Noapte
Interviu cu Mihai Valentin Cernea, analist politic
Marius Pancu: Cum va arăta, domnule Cernea, coabitarea dintre Donald Trump și un congres dominat de democrați?
Mihai Valentin Cernea: Va fi o coabitare, cred, dificilă, chiar dacă, momentan, semnele par a fi bune. L-am auzit pe James Talarico spunând că este dispus să colaboreze cu Donald Trump pe imigrație, pe construcția de noi locuințe și pe legalizarea marijuanei. Și Donald Trump a spus că va încerca să lucreze cu democrații și știm foarte bine relația ciudată de amiciție care a apărut între Zohran Mamdani și Donald Trump. Donald Trump vorbește destul de des, foarte frumos, de Zohran Mamdani. Bănuiesc că va exista totuși niște pragmatism politic pentru că, până la urmă, guvernul trebuie să funcționeze. Dar sunt convins că vor apărea probleme, mai ales când va fi vorba de finanțarea războiului din Iran. Și, odată cu problemele legate de finanțarea războiului din Iran, bănuiesc că ceea ce se va întâmpla este că vom avea vestitul Government Shutdown în acel moment când guvernul american nu este bugetat în urma unor certuri din Congres, bugetul este blocat câteva luni. Bănuiesc că vom avea un astfel de caz când va fi vorba de o negociere și, de asemenea, mai bănuiesc că relația va deveni din ce în ce mai problematică pe cât alegerile prezidențiale din 2028 se apropie. Și, nu, dacă citim ceva în votul americanilor de zilele trecute, este clar că aceștia s-au săturat de corupția lui Trump și de prețurile lui Trump. Și, drept urmare, democrații vor fi motivați în continuare să continue cu strategia de atac asupra lui Donald Trump.
Dar cred că, momentan, se va încerca o formă de coabitare incomodă în perioada următoare. Însă trebuie să nu uităm că Donald Trump este în continuare președintele Statelor Unitele Americii. Asta înseamnă că este decidentul final în politica externă. Și un Trump care este constrâns de democrați acasă va fi un Trump care va avea mult mai mult timp pentru restul lumii. Și nu știu cât de mult Trump ne dorim în restul lumii. Un Trump care este frustrat de ceea ce se întâmplă pe plan intern și care își poate exprima această frustrare plenar în relația cu europenii sau în celelalte relații problematice pe care administrația Trump le are și cu aliații și cu adversarii.
Ce înseamnă un Congres controlat de democraţi pentru Ucraina şi Europa
Marius Pancu: În mod concret, la ce vă așteptați? Și v-aș aduce aici și scenariul concret, de pildă, pe palierul războiului dus de Rusia în Ucraina. Cum să fie și mai prezent Donald Trump și ce să facă?
Mihai Valentin Cernea: Depinde cum negociază de fapt democrații în Congres. Cred însă, în cazul Rusia-Ucraina, nu știu în ce măsură Rusia se mai poate baza pe administrația Trump de acum încolo și asta s-a văzut și în declarațiile lor. Mai ales că Rusia s-ar putea ca ea însăși să fie mai rece în relația cu Trump acum când vede că Congresul nu mai este la Trump și mai mult dacă ne uităm la harta victoriei vedem că și anul 2028 va fi foarte dificil pentru un republicani pentru a putea impune un președinte. Să nu uităm că cu toate încercările, cu toate înfloriturile retorice, până la urmă, și o să o spun așa direct, J.D. Vance are carisma unei frânghii de rufe față de alți candidați și nu știu în ce măsură are șanse să ajungă președinte, mai ales că până la urmă J.D. Vance este asociat cu Donald Trump și Donald Trump a fost repudiat în bună măsură de electoratul american pentru, atenție, nu doar pentru războiul din Iran, ei își spun lor înșiși că e vorba de războiul din Iran, dar când ne uităm de fapt și de drept la exit poll-urile care au măsurat de fapt motivația cu care s-au dus americanii la vot la aceste alegeri, principalele teme nu sunt războiul din Irak direct, ci sunt prețurile care au crescut și din cauza războiului din Irak, dar nu doar din cauza războiului din Irak, să nu uităm din Iran, scuze, și e vorba și de taxele vamale și, de asemenea, problema principală pe care au subliniat-o americanii în acel exit poll-ul era corupția deșențată a acestei administrații, pe care nu am mai văzut-o, într-adevăr, în istorie. Niște oameni care să practice acte de corupție atât de în văzul lumii, atât de deșanțat, vorbim de şpăgi în cripto, vorbim de mită avioane, vorbim de tot felul de fapte care, bineînțeles, că au picat foarte prost pentru americani și acestea sunt fapte de care, cu greu apropiații lui Trump se vor putea despărți în perioada următoare.
Adică, momentan, văd că republicanii își vând această poveste că votanții lor s-au simțit trădați și sunt absolut convinţi că pot fi obținuți înapoi dacă există o distanțare față de războiul din Iran și față de Israel. Atenție, și Donald Trump și J.D. Vance au subliniat o anumită distanțare față de statul Israel în declarațiile lor. Donald Trump, să ne aducem aminte, tocmai anunțase în ziua alegerilor că nu mai are de gând să mai ofere ajutor financiar militar către Israel pentru că nu au nevoie, spunea el, iar apoi J.D. Vance a simțit nevoia să menționeze în mesajul de pe Twitter de care vorbeați, iarăși despre relația cu Israel. Deci, acolo, nu știu în ce măsură, rușii îl mai văd pe Trump ca un pion util pentru câmpul lor de bătălie. Atenție, rușii nu au vrut niciodată să negocieze genuin cu Trump, mai degrabă au încercat să se folosească de deschiderile din administrația Trump pentru avantaje pe câmpul de bătălie și eventual, da, odată ce războiul poate s-ar fi încheiat în favoarea Rusiei, anumite târguri cu Statele Unite, dar să nu uităm că Rusia este o țară profund dependentă de Republica Populară Chineză și nu cred că are atât de multă libertate de acțiune pe cât își imaginează Putin ca are în momentul de față. Însă Trump are și alte ținte pe această lume.
Să nu uităm de Cuba, să nu uităm de America Latină, să nu uităm de relația cu Europa, să nu uităm de relația cu Canada, să nu uităm de intervențiile americane din Africa, care au fost, mă rog, împotriva unor organizații teroriste. Este un întreg glob pe care Donald Trump poate să acționeze în stilul caracteristic în următorii doi ani, generând și mai mult haos, de aceea nu cred că ar trebui să ne relaxăm, mai ales, repet, dacă situația internă va deveni extrem, extrem de conflictuală în perioada următoare. Depinde, bineînțeles, și de negocierile din Congres, pentru că, să nu uităm, toate aceste teme, pentru noi, sunt teme ale politicii externe americane, pentru noi, sunt teme foarte importante, mai ales conflictul ruso-ucrainean pentru noi în România, dar, în politică americană, acestea sunt tratate mai degrabă ca teme de politică internă, ca teme care țin de retorică și ca teme care vor figura în negocierile care țin de bugetul guvernamental și de locul în care se duc banii.
Foarte ușor bănuiesc că se pot găsi târguri prin care Trump, de exemplu, să nu pună veto pe anumite legislații pe care și le doresc democrații și, la schimb, să primească finanțări pentru anumite proiecte ale sale din politica externă sau chiar din politica internă. Așa că intrăm într-o perioadă de incertitudine, este ceea ce vreau să subliniez, în care există o șansă mare de blocaj al guvernului american și, dacă guvernul american este blocat, este evident că și capacitatea sa de descurajare față de adversarii săi va fi diminuată o perioadă până când situația politică se stabilizează, poate în 2028.
Cernea: România a făcut o eroare că a mizat totul pe Trump
Marius Pancu: O singură remarcă trebuie să fac, domnule Cernea, în calitate de moderator sunt obligat să mă delimitez, să dezavuez, de fapt, afirmația dumneavoastră despre carisma domnului J.D. Vance.Trebuie să ne referim la fapte, nu neapărat la carismă. Am depășit acest bemol. După care vreau să vă întreb dacă tot am pomenit de relația lui Donald Trump cu Europa.
Vreau să venim specific, aici, în România și să vă întreb ce relație trebuie să dezvolte autoritățile din România cu Statele Unite în lumina acestor evoluții din Congres. Pentru că dacă ne uităm cel puțin la aparență, ce s-a văzut public în ultimul an, nu știm ce s-a întâmplat în spatele ușilor închise, toate ouăle au fost puse în articole de lobby în presa ultra-conservatoare MAGA pentru a-i face pe plac lui Donald Trump. N-am văzut nimic altceva înspre altă direcție, bipartizan. Ce ar trebui să facă autoritățile acum? Cum să o joace?
Mihai Valentin Cernea: Ce trebuiau să facă de la început, de fapt, și anume să construiască o relație instituțională cu Guvernul Statelor Unite și cu Congresul Statelor Unite, până la urmă. Acolo trebuiau să fie duse eforturile administrației Dan. Încă din 2024, foarte multă lume, odată ce Trump a câștigat alegerile, cum le-a câştigat, nu doar în România, s-a făcut această eroare că Trump va conduce cumva pentru totdeauna Statele Unite sau că mișcarea MAGA va conduce pentru totdeauna Statele Unite și cum mișcarea MAGA este extraordinar de coruptă, după cum bine știți, s-au încercat tot felul de scheme, contracte de lobby, donații. Să ni-l aducem aminte și pe acel domn Sprânceană care a fost la un dat menționat ca o cale de a ajunge la Donald Trump prin căi non-tradiţionale, neortodoxe.
Marius Pancu: Era emisar special. Cum era, un trimis special?
Mihai Valentin Cernea: Era un trimis special. Tocmai atunci toți îl copiau pe Trump. Toată lumea uitând că democrația americană este o democrație solidă care rezistă totuși de secole deja și că până la urmă lucrurile tot timpul se schimbă în politică americană, există alternanță la putere, există aceste alegeri parțiale care de obicei sunt pierdute de partidul președintelui, nu e ceva nou ce i se întâmplă cu Donald Trump în politică americană, ceea ce este într-adevăr remarcabil este mai degrabă dimensiunea pierderilor și nu neapărat faptul că s-au pierdut aceste alegeri.
E aproape tradițional ca un președinte în exercițiu poate să spere la un congres maxim 2 ani din mandatul său. Și drept urmare, având această imagine de ansamblu a politicii americane probabil că trebuiau cultivate mult mai multe alianțe bipartizane chiar și în spațiul public. Și repet, relații instituționale, Ministerul de Externe, Secretariatul de Stat unde întâmplător e Marco Rubio care este mult mai sensibil la cauza est-europeană când vine vorba de Rusia decât restul administrației Trump. Adică chiar putea să fie o voce care să ne asculte, dar aceste relații, într-adevăr din cum s-a manifestat în public politica externă românească, pare că mai degrabă s-au încercat tot felul de alte căi decât căile instituționale care într-adevăr în contextul unei președinții foarte personaliste cum a avut Donald Trump par mult prea încete, frustrante. Trump tinde să ignore ce vine din interiorul propriului său guvern.
Înțeleg tentația, dar pe de altă parte trebuia să ne gândim și la viitor. Să nu uităm că relațiile de bună prietenie, alianța este între Republica România și Statele Unite ale Americii nu între politicianul X și politicianul Z și drept urmare evident că relația trebuia manageriată la nivel de stat și evident că trebuiau să existe negocieri permanente cu toți factorii implicați în politica americană pentru că iată nu știi niciodată cine vine la putere, cum alegerea lui Trump ne-a surprins în 2016 și și în 2024, la fel de bine putem fi surprinși de cine știe cine în 2028 sau în 2032 și tocmai de aceea trebuie cultivate relații în toate direcțiile în Statele Unite.
Știm foarte clar că politica americană fiind foarte foarte competitivă chiar și aceste eforturi se pot solda cu eșec. Să ne aducem aminte că președintele Băsescu dezvoltase o relație absolut decentă cu președintele George W. Bush. Președintele George W. Bush fusese în România și ulterior când s-au întors democrații prin Barack Obama. Barack Obama vă aduc aminte nu a făcut niciodată nicio vizită în țara noastră pe parcursul mandatelor sale.
Cernea: Nu va curge lapte și miere în relaţia cu Europa
Marius Pancu: În ceea ce privește postura de apărare a Statelor Unite vă așteptați să curgă lapte și miere de acum înainte să se întoarcă la o prezență sporită în Europa, să galvanizeze un congres dominat de democrați un astfel de demers?
Mihai Valentin Cernea: În niciun caz nu va curge lapte și miere, multe poziții exprimate de candidații democrați sunt de fapt în acord cu Donald Trump. America nu mai poate să fie polițistul global și problema reală trebuie să vă spun o problemă până la urmă bugetară. Statele Unite sunt o țară cu un deficit de 6%, sună cunoscut nu e așa, cu o datorie publică gigantică, cu un buget militar mare. Dar să nu uităm că Statele Unite dau mai mult pe dobânzi în momentul de față, pe dobânzi la datoriile pe care le au, decât dau pe armată.
Pe scurt, Statele Unite nu mai pot menține. În trecut strategia americană era să ai o armată pentru două războaie sau pentru două oceane era expresia. Încetul cu încetul, președinte cu președinte și evident cu creșterile cheltuielor sociale și cheltuielilor de mentenanța statului dacă vreți, care au venit în ultimii ani, Statele Unite par să fie în momentul de față capabile să susțină o armată, o singură armată și drept urmare e evident că investițiile europeane în apărare trebuie să continue.
Ce însă cred că putem să sperăm este că modul în care are loc această tranziție de la o America care ne protejează mai degrabă ea pe noi decât noi pe noi. Această tranziție să aibă loc în termeni mult mai prietenoși și evident să nu se mai pună problema unei dispariții a susținerii americane pentru Ucraina. Știm că Ucraina este o temă foarte populară de fapt pentru americani, vreo 67% dintre americani susține Ucraina și sunt împotriva Rusiei în conflictul de lângă noi și pentru că se apropie alegerile din 2028 și pentru că vedem acest rezultat probabil că nu vom mai vedea atât de multă ostilitate din Statele Unite și cred că și ruşii simt asta.
Bănuiesc că Vladimir Putin se simte foarte mândru de el că n-a avut atâta încredere în Donald Trump pe cât și-ar fi dorit Donald Trump pentru că și Vladimir Putin știa că va veni timpul schimbării în Statele Unite iar târgurile lui Trump, târgurile corupte ale lui Trump n-aveau cum să reziste în timp, iar drept urmare nu se putea baza pe asta.
Ce se va întâmpla cu Mişcarea MAGA
Marius Pancu: Mai avem două minute și vreau să ajung la un subiect de care știu că sunteți interesat, lumea asta a post-adevărului pe care a cultivat-o Donald Trump și prin care a reușit să creeze la nivel global în Europa și în România o mulțime de politicieni așișderea. O dată cu înfrângerea asta, vă întreb pe deoparte dacă ne apucăm să învățăm să cântăm prohodul MAGA în America și pe de altă parte dacă există vreun soi de contagiune la nivel european și chiar în România de pe urma atenuarii mișcării MAGA în Statele Unite?
Mihai Valentin Cernea: E posibil să fie o formă de contagiune în sensul în care mișcările de extremă dreaptă să învețe ceva din această situație. Nu știu în ce măsură electoratul își va modifica opțiunile. E posibil să avem cine știe, un 2028-2030 în care președintele democrat al Statelor Unite se întreabă dacă poate colabora cu regimurile de extremă dreaptă din Franța. Nu vreau să îmi imaginez această situație dar în momentul de față este plauzibilă. Dar cred că marca lui Trump asupra politicii va rămâne cu noi multă-multă vreme.
Vedem în acțiunile multor politicieni și democrați și politicieni și din Europa același stil spectaculos și foarte contencios pe care îl are Donald Trump. Am văzut-o la Magyar Petter de exemplu în Ungaria când se posta pe Twitter alături de președintele în funcție de atunci al Ungariei și sub acea poză era o suită de insulte la adresa acelui președinte. Am văzut-o și la Abdul El Sayed, noul rising star din Mișcarea Democrată care are obiceiul să fie foarte dur în exprimare, are obiceiul să se certe cu jurnaliștii și în multe-multe privințe seamănă cu modul de abordare a lui Donald Trump.
Mișcarea MAGA într-un fel sau altul va supraviețui, poate într-un alt nume. Să ne amintim că tendințele izolaționiste din Statele Unite nu au apărut de ieri de azi, ele tot reapar constant în istoria Statelor Unite până și în anii 40 era o mișcare care chiar voia ca Statele Unite să se alieze cu Germania nazistă de-a dreptul și această mișcare va rămâne, dar cred că va rămâne într-o formă mult diminuată pentru că acești oameni se exprimă într-un fel care clar nu mai este pe placul americanului de rând care își dorește totuși o politică mult mai cooperantă decât ce credeau republicanii că își doresc americanii.
Am senzația că foarte mulți republicani stau mult prea mult pe Twitter și au senzația că America e pe Twitter, dar America este reală, sunt oameni reali, cu joburi, cu grija zilei de mâine și care se luptă și ei ca noi aici în România cu prețul mărit la energie și se uită cu scepticism la corupția guvernamentală care iarăși afectează bineînțeles viețile tuturor.
Şi sper ca măcar în această direcție să avem o schimbare, politicienii să înceapă să se uită la nevoile reale ale oamenilor și să nu-și mai imagineze că fiecare cetățean este un ideolog, fie de stânga fie de dreapta, purist care își dorește neapărat politicieni care să pună în scenă aceste viziuni, ci politicieni care să genereze cooperarea necesară ca să ușureze creutățile prin care, repet, trecem cu toții, din Europa până în Statele Unite în momentul de față. Știm ce se va întâmpla această iarnă cu facturile noastre la energie.
