Video Cine sunt protestatarii AUR care au manifestat în weekend în Capitală - interviu cu sociologul Bogdan Iancu

George Simion, preşedintele AUR, anunţă continuarea protestelor, el arătând că formaţiunea cere sesiune extraordinară în Parlament. Liderul AUR precizează că pe parcursul săptămânii vor fi proteste faţă de Ordonanţa "trenuleţ" şi pentru alegeri libere. La ora 14.00, în fiecare judeţ se va protesta în faţa Prefecturii.

Proteste vor avea loc şi pe 24 ianuarie, atunci când este Ziua Unirii Principatelor, la Iaşi şi la Focşani. Simion spune că va avea o serie de deplasări externe în Bruxelles, Belgrad şi Washington, după delegaţiile de la Roma şi Varşovia. 

Noi am analizat situaţia şi evoluţia protestelor alături de Bogdan Iancu, sociolog şi antropolog. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

Vezi și

- Vreau să încercăm să disecăm protestul din weekend. Cum v-au arătat protestatarii? Care este profilul lor? Aceştia au avut o nemulţumire instrumentată de partid, vizibil, sau nemulţumirea acestora a fost una societală, spontană, fără să fie instrumentalizată în vreun fel de forţe externe, într-un mod mult prea pronunţat?

- Cred că este un protest cum poate am mai văzut şi cu altă ocazie în România recentă. Poate că şi protestele conduse de domnul Dragnea, într-un fel sau altul, ne amintesc de ceea ce vedem aici. Sigur că, de această dată, publicul acesta care protestează este de altă parte a baricadei dar, cu siguranţă, lucrul acesta se datorează şi faptului că PSD are o istorie de guvernare recentă cu PNL care nu mai este un USL, aşa cum a fost pe vremuri, şi înţelegerea publicului este destul de limitată în legătură cu posibilitatea ca acest lucru să se întâmple ani la rând. Ceea ce vreau să spun cu asta este că eu cred că o parte din acel public este o parte care a migrat dintr-o zonă a PSD şi, de fapt, hemoragia asta o vedem şi la alegerile parlamentare, unde poate PSD a avut nişte scoruri mult mai bune în trecutul recent. Pe de altă parte, da, sunt şi nişte nemulţumiri recente, care sunt de după alegeri, nu sunt toate nişte nemulţumiri care preced alegerile. Sunt nişte nemulţumiri care se articulează pe zona de alegeri, de după alegeri. Unii oameni au avut nişte nemulţumiri care n-au fost cristalizate înainte şi care au căpătat cu timpul, cu ajutorul acestor sloganuri şi cu ajutorul acestor instrumente de impact, cum a fost, de această dată, TikTok, pentru că foarte multă lume a făcut live-uri performante de la aceste proteste, deci mulţi dintre protestatari s-au comportat ca nişte antene care reproduceau ceea ce se întâmpla, era un fel de proces performativ care se ducea şi în altă parte a ţării sau chiar şi în afara ţării, către ceilalţi, către o comunitate absentă, care nu putea participa.

E un cocktail de participanţi acolo. Sunt, cu siguranţă, nişte persoane care trec prin nişte perioade economice cu impact dramatic asupra lor. Vedem că numai pentru sărăcie energetică avem un public care se apropie de 20%. Să nu uităm de protestele fermierilor, de la începutul anului trecut. Eu sunt absolut convins că, din acele proteste masive, vedem aduşi aici o parte din acei oameni care au protestat acolo. Deci e o combinaţie de oameni precari cu oameni care au trecut prin bunăstare, care au beneficiat de fonduri europene şi aşa mai departe şi care, odată ce au ajuns în criza provocată de războiul din Ucraina, cu siguranţă nu au găsit în politicile guvernului nişte răspunsuri adecvate. Unii dintre ei au fost în aceşti ani ca nişte copii răsfăţaţi ai posttranziţiei şi, dintr-o dată, s-au văzut cu mai puţine instrumente la îndemână. Sigur este un public foarte, foarte eterogen. Este la îndemână să credem că putem crea un profil foarte rapid, dar trebuie să ne gândim de mai multe ori. Vedem cât de puţin l-am văzut pe domnul Georgescu, l-am anticipat, ca să putem să creăm un profil al celor care l-au votat. E foarte important, în momentul acesta, să înţelegem pe ce gen de tensiuni sociale se articulează acest public care a venit aici. Dar pare un public care a fost convocat, mai ales după felul în care s-a comportat.

- Din Ordonanţa 13, de exemplu, că aici voiam să vă întreb, dacă acelea au fost cele mai mari proteste din ultimul deceniu, cred că cel de duminică nu l-a depăşit, totuşi, nu a depăşit protestele care au fost faţă de Ordonanţa de Urgenţă 13 din epoca Dragnea. Deci împotriva domnului Liviu Dragnea. Şi asta voiam să vă întreb, dacă ar fi să faceţi o comparaţie între tensiunea izbucnită social, atunci, şi ce am văzut la mitingul acesta, care ar fi ea?

- Poate că acolo am avut mai degrabă un public urban, middle class, o clasă de mijloc, nu? cu conştiinţă civică, care deja îşi exercitase mobilizarea. Ne amintim cu toţii de perioada protestelor de la Roşia Montana, dar şi cele împotriva preşedintelui Băsescu, cu incidentul Arafat, dacă ne mai amintim de acele momente. Deci a fost o serie care a culminat acolo, dar totul s-a întâmplat în Piaţa Victoriei. Să ne amintim imaginile cu luminiţele telefoanelor, acea mare de oameni, poate au fost 100.000 de oameni, din câte s-au spus. Poate chiar mai mult. Dar acei oameni au stat, au venit spontan acolo, pe când aici, în mod evident, am avut foarte mulţi, pentru că s-a văzut destul de bine, am avut o coregrafie foarte bine pusă la punct, am avut nişte personaje care au condus şi au gestionat situaţia, până la urmă. Chiar cadrele informativ ale acestui protest, citim în unele materiale că li s-a spus să nu spună, să nu fie evident partidul care ... deşi e evident, e clar ce partid a convocat acest protest. E un public căruia i se cere să scape percepţiilor care ne-ar putea face să facem sociologie cu el. De ce? Pentru că atunci ar fi controlabil şi asta e foarte interesant la strategia aceasta politică. Dar ştim că este un public mobilizat de AUR şi, într-o mică măsură, de POT.

- Am văzut utilizarea în mod excesiv şi ostentativ a icoanelor, simbolurilor religioase, a apelurilor la martirilor brâncoveni, care s-au sacrificat pentru stat, şi a diferitelor figuri împrumutate dintr-o dogmă ortodoxă nu ştiu cât de bine utilizată în conformitate cu ea. Vreau să vă întreb, însă, de ce şi cum calificaţi această suprapunere între religie şi nişte solicitări cât se poate de laice referitoare la democraţie, stat de drept şi aşa mai departe?

- Vedeţi, în realitate genul acesta de separare nu a existat niciodată în statul nostru şi nici nu cred ca o să existe vreodată un stat laic, în care lucrurile astea să stea foarte bine separate. Biserica Ortodoxă, şi nu doar Biserica Ortodoxă Română, la fel ca toate bisericile mai mari, europene, nu poate să nu aglutineze, cumva, mişcările astea uşor informale, uşor laterale faţă de ceea ce predică şi ceea ce e mainstream-ul ei. Pentru o mare parte dintre persoane este un moment de criză şi un moment de criză identitară care s-a produs peste tot în Europa. Pentru că vedem că această criză are loc în mai multe state, nu are loc numai aici. Avem un val de conservatorism puternic.

- Da, de fapt chiar asta este întrebarea. Vi se pare un val de conservatorism autentic sau vi se pare un val instrumentalizat tocmai cu scopul de a manipula pe cei care, nu ştiu, se uită pe TikTok şi spun da, uite, are şi dimensiunea asta religioasă, când de fapt este, în esenţă, tot un tertip politic?

- La nivelul solului valul este foarte autentic şi are nişte porniri vernaculare care sunt creative, la fel cum a fost pe partea cealaltă middle class-ul ăla care încerca, pe vremea protestelor împotriva sistemului Dragnea, să spunem aşa, să fie creativ într-un sens mai degrabă laic. Însă ele sunt mai puţin autentice când vine vorba de zona asta de reprezentare instituţională sau prin actori politici cum este domnul Georgescu, domnul Simion sau doamna Şoşoacă. Suveranismul lor este complet dependent de relaţia lor cu Statele Unite ale Americii sau cu Rusia şi atunci este şi unul pândit şi va fi destul de uşor şi de fragil şi de vizibil că e un suveranism de import, că nu are nimic autentic. E un cocktail de idei şi de influenţe destul de vizibile. Dacă va surprinde pe cineva un interviu cu Elon Musk al domnului Georgescu, ceea ce aşteaptă foarte multă lume, ne-ar pune direct în faţă ideea asta, că nu există niciun fel de autenticitate în toată povestea asta. Toate reţetele acestea, despre cum să faci America mare, din nou, cum să faci România mare, prin trecut, practic nimeni de acolo nu se îmbracă în Anghel Saligny, toată lumea se îmbracă în daci şi romani sau personaje istorice, iar asta este o reţetă de filme de Sergiu Nicolaescu şi ideea asta, în felul ei, este foarte puţin autentică, pentru că se bazează pe nişte reproduceri mecanice de figuri care au fost populare în cinematografie. 

- Deci nu avem un mesaj omogen, avem diferite profile de protestatari, par convocaţi. Sigur, acum am şi văzut bannere, autocare şi pare mai puţin autentic mesajul religios. Cât potenţial de amplificare are, până în mai, mişcarea aceasta socială?

- Eu cred că are un potenţial de amplificare în perioada următoare, când există posibilitatea să se şi încălzească vremea. Cred că strategia de a împinge alegerile până în mai ar putea fi câştigătoare, pentru că, dacă ne amintim, aproape toate mişcările de stradă de genul acesta s-au erodat în timp. Mişcările de stradă, atenţie. Ceea ce înseamnă că masa politică ce se cristalizează în jurul acestor mişcări va dispărea. E foarte important ce fac partidele din mainstream. Dacă ele vor continua să nu înţeleagă ce se întâmplă, dacă vor continua să ignore mesajele şi aşteptările oamenilor, mai ales legate de eveniment, de evenimentul fondator al acestor mişcări, alegerile anulate. Trebuie să ştim ce s-a întâmplat acolo şi trebuie să ştim ce trebuie să învăţăm din acel moment. Fără limpezirea acelui moment, luna mai nu va arăta ca o lună mai aşa cum am mai avut noi până acum, o lună mai liniştită, frumoasă, aşa cum venim noi după Paşte şi totul e ok. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰