Video Cristian Preda, despre retragerea lui Călin Georgescu şi votanţii săi: "Oamenii aceştia au preferat supunerea faţă de ruşi"
Nicuşor Dan a devenit cel de-al cincilea preşedinte al României post-revoluţionare şi îşi începe "mandatul de coşmar", aşa cum îl cataloghează Politico, cea mai influentă publicaţie din Bruxelles, care aduce aminte de deficitul bugetar uriaş pe care îl moşteneşte, erodarea încrederii a 5 milioane de oameni în democraţie şi riscul scăderii ratingului de ţară. În paralel, cel care până mai de curând îşi spunea "adevăratul preşedinte" ales de 2.100.000 de oameni şi-a abandonat poporul care-l venera. Călin Georgescu a transmis într-un mesaj nocturn că se retrage din viaţa politică activă şi se dedică familiei.
Una peste alta, discursul de preşedinte învestit al lui Nicuşor Dan a inventariat matematic probleme ce au nevoie de o rezolvare stringentă. Noul lider de la Cotroceni speră la un deficit bugetar redus fără preţul sărăcirii populaţiei. Iar pentru asta insistă pentru un Guvern de largă majoritate.
Nicuşor Dan are planuri mari şi cu Serviciul Român de Informaţii, unde va numi un director civil, dar nu e o prioritate în faţa deficitului, deşi de 2 ani stăm fără un şef plin. Dar, până să-şi pună în practică toate proiectele, noul preşedinte are nevoie de un guvern. PNL, UDMR şi USR au răspuns prezent, însă PSD continuă să se lase greu, deşi - potrivit surselor Observator - aproximativ 70 la sută dintre primarii social-democraţi doresc să facă parte din noul Executiv.
Cât îi priveşte pe suveranişti, aceştia au făcut circ la învestirea lui Nicuşor Dan, în timp ce la mitingul la care erau aşteptaţi o mulţime de susţinători AUR, marea adunare generală au venit doar vreo 30-40 de persoane. Ca o ironie a sorţii, mulţi dintre ei aveau umbrele în culorile curcubeului, un semn distinctiv al comunităţii LGBTQ, demonizată de idolul lor, George Simion.
Am analizat întreaga situație împreună cu analistul politic Cristian Preda
Marius Pancu: Vreau să facem analiza politică propriu-zisă imediat, dar mi se pare foarte relevant prin ce aţi trecut dumneavoastră luni, pentru că eu sunt un simptom al societăţii in extenso şi o să vă rog să ne relataţi pentru început acel moment delicat din metrou.
Cristian Preda: Da, din păcate nu e unui izolat, am păţit-o de mai multe ori în săptămânile din urmă. Oameni care sunt foarte nervoşi şi care îmi atribuie mie comploturi, nenorocirea poporului pentru simplu fapt că apar la televizor şi îmi expun o opinie. În general, cred că am fost detul de moderat. Nu am făcut vreun gest care să intimideze pe cineva. Însă, e clar că incitarea la ură cultivată sub platoşa asta a unei pacificări într-un război pe care Georgescu, Simion îl văd ca o realitate a României şi nu o realitate a Ucrainei. Că ăsta e paradoxul, ei neagă existenţa unei agresiuni ruse în Ucraina, dar lasă să se înţeleagă faptul că suntem în război, că e iminentă plecarea tinerilor români în război şi aşa mai departe. P fondul acesta cred că s-a creat o nervozitate şi oamenii nu ştiu că diferenţele de opinii nu trebuie să recurgă la violenţă şi se comportă absolut execrabil. (...) E regretabil, eu am relatat acest episod pentru că îmi place să le spun oamenilor ce văd în jurul meu. (...)
Marius Pancu: Faptul că tocmai am aflat că pleacă domnul Călin Georgescu din viaţa socială, ce efecte va avea?
Cristian Preda: E posibil. E posibil, pentru că vedeţi, el a fost actorul principal al acestei zâzanii pe care a ascuns-o sub un discurs aproape mistic şi un secretist religios, şi telepatia cu voievozii, şi comunicarea cu geto-dacii. El a sădit această ură şi aţi văzut când nu a mai candidat el, ci George Simion. În momentul în care îl însoţea pe Simion, de pildă, chiar în ziua votului, oamenii strigau în jurul lor Georgescu preşedinte!. Adică, oamenii au fost marcaţi de prezenţa asta publică. E o istorie interesantă. Tocmai, dacă dânsul s-a şi retras acum şi tot acest episod absolut şocant e încheiat, ar trebui să analizăm cu mare atenţii mecanismele acestei producţii de ură, de divergenţă, de separaţie şi ar trebui să tragem concluzii de pe urma acestei experienţe. Să ne reamintim, în seara zilei de 24 noiembrie, întrebarea care era pe buzele majorităţii covărşitoare ale românilor a fost "cine e Georgescu?"
Minoritatea care a fost concentrată, impresionată de acest candidat, a trăit cumva discret până în acel moment. De aici şocul şi emoţional şi povara care s-a aşezat pe umeii celor care trebuia să organizeze şi chestiuni electorale, pentru că urmau şi alegerile legislative, pentru că urmau să gestioneze instituţiile. Speranţa mea e că retragerea domnului Georgescu va calma lucrurile. Cumva, retragerea lui era anunţată de destrămarea care s-a revendicat de la el. Înainte de Simion, Partidul Oamenilor Tineri s-a revendicat de la Georgescu. Simion a devenit un purtător de cuvânt, un reprezentant al lui Georgescu doar în clipa în care s-a văzut că nici Diana Şoşoacă nu candidează, nici Călin Georgescu, iar Ana Maria Gavrilă era evident depăşită mult mai rău decât era Simion de povara acestei candidaturi.
Marius Pancu: Pentru două milioane de oameni care au votat cu Georgescu, cu ce efecte asupra comportamentului lor electoral de acum înainte? Se vor reorienta către cineva? Vor deveni apatici şi nu mai ies la vot? Ce fel de efecte va cauza retragerea asta a celor care îl vedeai Mesia?
Cristian Preda: În 2000 noi am trecut printr-o experienţă asemănătoare. Scorul pe care l-a luat Vadim Tudor în turul 1 a fost mai mare decât scorul pe care l-a luat Georgescu în noiembrie. Vadim Tudor în 2000 a câştigat 28%, adică peste performanţa acestui Georgescu. Şocul în cazul Georgescu a venit tocmai din faptul că era un necunoscut. Vadim Tudor era un om ştiut. Nimeni nu s-a mirat în clipa în care el a intrat împotriva lui Ion Iliescu în turul II. (...)
De data asta, surpriza asta, faptul că nu era cunoscut şi ajutorul Rusiei au contat enorm, pentru că am spus-o şi înainte de alegerile din 4 şi 18 mai. Nu am mai avut o situaţie electorală după 1989 în care un candidat să fie îmbrăţişat de Rusia, să fie susţinut pe faţă de Rusia. Nimeni nu a mai fost în această situaţie. Ori, şi in cazul lui Georgescu şi în cazul lui Simion am avut declaraţii formale, şi din partea purtătorului de cuvânt al Kremlinului şi evident că asta a creat un şoc emoţional enorm şi din păcate am văzut ceea ce în teoria politică machiavelică se numeşte servitute voluntară, oameni care de la lideri ca Simion sau Georgescu la susţinătorii lor consideră că o soluţie bună în acest moment este să ne supunem voinţei ruşilor, de frica războiului, antipatie faţă de Occident, din neînţelegerea mecanismelor Uniunii Europene.
Din diverse motive oamenii ăştia au preferat supunerea faţă de ruşi. Eh, asta a creat un şoc în societate. E ceva traumatic. Probabil că aţi auzit în jurul dumneavoastră persoane care nu au putut să doarmă, care au fost în incapacitate de muncă.
Marius Pancu: Ce are de oferit PSD ca să intre la Guvernare şi ce are de pierdut dacă nu intră la Guvernare?
Cristian Preda: Eu văd ca PSD e divizat şi personal consider că această situaţie, cea mai bună soluţie e un guvern minoritar, format doar din PNL-USR şi UDMR, care să fie susţinut de jumătate din PSD. Nu e nevoie de toate voturile PSD-ului pentru a trece un asemenea Guvern. Şi în aceste condiţii sunt întrunite şi dorinţele celor care vor să vadă PSD implicându-se în guvernare şi anume, prin susţinerea unui Guvern minoritar. Guvernul minoritar este mai coerent din punct de vedere ideologic pentru că sunt partide de centru-dreapta, se dă şi şansa PSD-ului de petrece o perioadă în Opoziţie, care e ceva foarte sănătos într-o democraţie. PSD din 2012 încoace, exceptând vreo 9 luni în 2021 a tot fost la guvernare fie prin prim-ministru, fie care parte a Guvernului, fie chiar susţinând guvernul Cioloş. Atunci când s-a recurs la această soluţie tenocratică, PSD a decis acest lucru, nu şi-a mai dorit postul de prim-ministru.
Deci, un partid care de 13 ani e la guvernare, cu bune şi cu rele. Nimeni nu spune că au făcut doar rele sau invers, doar bune, că doar îngerii fac doar lucruri bune şi doar diavolii fac doar lucruri rele şi nu suntem într-o asemenea situaţie. În aceste condiţii cred că se poate recurge la o soluţie foarte elegantă în care noi nu avem impresia că nu se schimbă nimic, nici nu avem în Opoziţie doar izolaţioniştii, pentru că dacă toate partidele pro-occidentale ar fi la Guvern, în Opoziţie ar rămâne AUR, SOS România şi POT, ce mai e din POT. Asta ar însemna că singurele voci care se opun Guvernului ar fi acestea.
Am avea totuşi o tribună extraordinară, vocilor din aceste partide care sunt totuşi radicale, sunt voci care nu îşi doresc ca România să continue pe drum european. Sunt nişte probleme serioase. Dacă se va conveni altfel, dacă va vrea PSD-PNL şi UDMR să constituie cu majoritatea de care dispun, atunci am avea în Opoziţie USR şi partidele ăstea izolaţioniste. Iarăşi, am avea o voce pro-europeană, ar putea să facă Opoziţie într-un sens pro-occidental şi nu în sensul ăsta ultra-naţionalist radical. Între aceste două soluţii cred că trebuie să se aleagă. (...)
Marius Pancu: Cum poate să convingă conducerea centrală PSD liderii din teritoriu care potrivit surselor noastre vreo 70% îşi doresc să fie cuplaţi la banul care vine de la Centru prin rămânerea la guvernare? Cum să îi convingă că e mai bine în Opoziţie?
Cristian Preda: În acest moment, în ţară, 93% din primării sunt conduse de PNL şi PSD. Niciun Guvern cât de auster e nu va tăia fondurile pentru 93% din primăriile din această ţară. Asta e o falsă problemă. Cred că şi în PSD şi în celelalte partide ar trebui să ajungă la un moment 0 al adevărului, în care lucrurile sunt spuse foarte cinstit. Nimeni nu va avea de suferit, nu poţi să închizi 93% din localităţile ţării. Ăstea sunt basme pentru a încurca iţele şi pentru a nu face o fotografie corectă a realităţii. Repet, un Guvern minoritar PNL-UDMR-USR are nevoie de jumătate din voturile PSD-iştilor din Parlament şi trece orice măsură.
Dacă vor toţi PSD-iştii să intre la guvernare atunci poate că e mai bine să avem un guvern PNL-PSD-UDMR şi vedem ce se întâmplă dacă USR-ul face Opoziţie constructivă, dacă se raliază şi el în cazul proiectelor pe care le propune Guvernul. Trebuie văzut şi ce atitudine au aceste partide faţă de Nicuşor Dan, pentru că şi de acolo au fost care l-au susţinut în campanie, dar nu e singur dacă PSD sau PNL vor fi încântate mai mult de trei luni de preşedintele pe care nu l-au vrut de fapt. E posibil şi acest scenariu.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰