Video Daniel Dăianu, despre decizia S&P şi deficit: România a făcut o ajustare fără egal în UE, există durere

Oricum, Siegfried Mureşan a fost tranşant faţă de pretenţia lui Sorin Grindeanu de a se înfăţişa la sediul PSD - "nu-mi comandă mie la ce oră şi unde să ne vedem". Au existat, totuşi, discuţii între Ilie Bolojan şi Sorin Grindeanu, potrivit surselor noastre politice. O reacţie a venit şi din partea purtătorului de cuvânt al PNL, care a subliniat faptul că susţinerea unui Guvern se discută în Parlament, nu la sediile partidelor. Dar atacurile social-democraţilor s-au întins pe durata întregii zile. Deputatul PSD Mihai Fifor, de exemplu, nu a ezitat să-l numească pe Siegfried Mureşan "clona lui Bolojan, care îl depăşeşte la tupeu". 

Au existat contre şi între Mureşan şi Olguţa Vasilescu. Social-democrata susţine că nimeni nu reuşeşte să-i pronunţe corect prenumele, aşa că ar trebui să i se spună doar Vasile, nu şi Siegfried. Premierul desemnat a contraatacat şi i-a sugerat să-şi trimită soţul la serviciu. Claudiu Manda este europarlamentar şi deţine poziţia a doua în topul chiulangiilor la nivel european, depăşit doar de un ales din Grecia.

Între timp, Siegfried Mureşan şi-a prezentat programul de guvernare, în care a lansat un val de promisiuni. Nu vor fi creșteri de taxe și impozite, iar TVA-ul va reveni înapoi la 19%, dar numai când bugetul o va permite. Totuşi, partidele din fosta coaliție de guvernare au ajuns la un acord. Mai precis, să respingă, în Senat, o propunere legislativă care ar fi pus în mare dificultate viitorul guvern: reducerea impozitului pe profit, una dintre sursele majore de venituri la bugetul de stat. 

Una peste alta, mai vine o clarificare din multiplele necunoscute care planează asupra învestirii Guvernului Mureşan. Aripa anti-Bolojan din PNL va vota "pentru", a dat semnalul Hubert Thuma, care a punctat că locul PNL e la guvernare, nu în tribune.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Domnule Dăianu, euro record astăzi. Din ce motive am ajuns aici? 

- Incertitudinea foarte mare. Guvernul Bolojan a căzut în 5 mai, acest an. Se prezuma că se va reuși formarea unui guvern într-un timp rezonabil, în câteva săptămâni. Uitați că am ajuns la jumătatea, de fapt peste jumătatea lui septembrie și încă, încă suntem în situația facerii unui Guvern. Și nu este clar dacă Guvernul Siegfried Mureșan va trece.

Incertitudinea este neplăcută pentru oameni, pentru cetățeni. Este neplăcută pentru mediul de afaceri. Mi-aţi pus o întrebare punctuală. Leul a atins o cotă de depreciere nemaiîntâlnită. Este record față de euro, nu? Se apropie de 5,3. Este aproape de 5,3. Este rodul incertitudinii și nu numai, fiindcă fluxurile de capital sunt afectate de gradul de incertitudine. Avem și mediul internațional foarte ostil și există presiune pe leu. Banca Națională nu-și poate consuma toate rezervele pentru a apăra leul. Nici nu este indicat să o facă în orice circumstanțe și aceasta se vede.

- Explicați-ne un pic, nouă, telespectatorilor, incertitudinea asta. Cum se transformă ea, cum se traduce ea în comportamentul investitorilor în momentul în care există această incertitudine de ajungem să avem aceste cotații pe leu? Ce se întâmplă concret în piață? 

- Miercuri a avut loc o discuție foarte interesantă, în care a fost prezentat un indice al sentimentului economic. Mai precis, un indice al stării de spirit la nivelul cetățenilor. Cum percep cetățenii situația economică a ţării? Criza politică, pentru că avem de a face cu o criză politică profundă. Nu este vorba doar despre căderea unui guvern. Căderi de guverne se produc în multe, numeroase state din Uniunea Europeană. În Bulgaria, de exemplu, am avut schimbări succesive de guverne. Deci nu ar fi ceva neobișnuit.

Situația în România este particulară, pentru că noi avem de corectat un deficit bugetar foarte mare. Performanța din ultimii doi ani, pentru că eu consider că pentru 2026 se poate și va fi consemnată o continuare a corecției fiscal-bugetare, deci această ajustare pe doi ani este fără egal în Uniunea Europeană. Mai bine de trei puncte procentuale. Și asta s-a văzut în viața oamenilor, în afacerile firmelor. Există durere.

Este drept că costul acestei ajustări, că se poate vorbi despre un cost al corecției fiscal-bugetare, este distribuit în mod inegal. Și, din păcate, au suferit cei cu veniturile cele mai mici. Aceasta este viața. Trebuia să aibă cap cei care au condus la deficite atât de mari în circumstanțe să spunem mult mai favorabile decât cele de acum, pentru că, repet, mediul internațional este puțin spus ostil.

Vom avea, poate, probabil, iar o suire a inflației, în Europa și în Statele Unite se observă această evoluție și care a obligat și FED-ul American, dar și Banca Centrală Europeană să înăsprească politicile monetare. Și această înnăsprire a politicilor monetare se va repercuta în tot sistemul financiar internațional. Va fi afectată și capacitatea României de a îşi asigura finanțare și refinanțare de pe piaţa externă. Dar, iar revin la întrebarea dumneavoastră, leul este, poate, cel mai sensibil seismograf economic. Pe piața valutară se simt cel mai bine dificultățile interne şi problemele externe. Și criza politică de la noi nu a făcut decât să amplifice necazurile care rezultă din corecția fiscal-bugetară. 

- Până unde poate să mai crească euro în raport cu leul? Care este scenariul cel mai negru în ceea ce priveşte leul, de fapt, în raport cu euro?

- Nu îmi cereți și nu îmi permit să fac, chiar dacă am gândurile mele, dar părerea mea este că Banca Națională are motive să intervină, dacă va fi cazul, în sensul unei depreceri care ar putea să creeze percepția unei evoluții dezordonate. Nu este cazul. Nu suntem într-o asemenea situație.

Spunând aceasta, însă amintesc că în mod sistematic comunicatele Băncii Naționale, cele care urmează ședințelor de politică monetară ale Consiliul de Administrație, alte documente ale Băncii Naționale, în mod sistematic, au arătat un deficit, deficite foarte mari, deficitul bugetar, care induce și un deficit al contului curent mare. România, în largă măsură, se finanțează de pe piața externă și finanțează deficitul bugetar și aceasta explică și creșterea datoriei externe a României, datoria publică care are componenta internă și componenta externă. 

- Și scria Bloomberg că se finanțează deja la dobânzi de junk, deși nu suntem acolo oficial. Cum facem să mai reducem dobânzile astea și la ce ne așteptăm pentru decizia de pe 2 octombrie, de pe Standard&Poor's? 

- Părerea mea este că Standard&Poor's nu se va grăbi să retrogradeze România, pentru că, în ultimă instanță, ce contează pentru o agenție de rating este performanța în corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Revin. Corecția din 2025 și ceea ce se conturează în 2026 arată că s-au făcut pași foarte mari. De la peste 9% să ajungem la un deficit în preajma unui deficit de 6% din PIB, este o corecție de peste 3%, subliniez din nou. Este remarcabil.

Și asta e important. Agențiile de rating vor să vadă o direcție a corecției fiscal-bugetare. Este drept că noi mai avem încă cale destul de lungă. Ar trebui să ne ducem în câțiva ani către 3% din PIB cu deficitul bugetar. Și se poate realiza. Pentru că, de exemplu, în 2028, 2027, pentru a ne apropia, eu zic, de 5,5% deficit bugetar, deși există o înțelegere cu Comisia, există așteptări ca și dacă vor avea loc indexări de salarii și de pensii, deficitul în 2027, mă refer la deficitul bugetar, să fie 5,7-5,8%. Eu cred că un control sever, sever al cheltuielilor, chiar dacă se va avea loc o indexare, dar aceasta trebuie să fie foarte prudentă. Și am convingerea că ministrul Finanțelor, domnul Nazare, așa cum a făcut-o până acum, dacă va rămâne în această poziție, știe ce are de făcut. Și nu va permite o indexare care să pericliteze câștigurile din 2025 și 2026, adică trebuie să mergem cu corecția fiscal-bugetară înainte. 

Interviu acordat de Daniel Dăianu lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

- Haideți să venim, iarăși, cu un scenariu punctual. Dacă până pe 2 octombrie nu avem Guvern, cum va lua în calcul Standard&Poor's chestiunea asta? Sau dacă ne îndreptăm și mai mult spre alegeri anticipate? 

- Eu cred că alegerile anticipate sunt periculoase. Eu nu am muştruluit, am exprimat un punct de vedere văzând că, din tot spectrul politic, sunt voci care tratează cu nonșalanță alegerile anticipate, subestimând care ar putea să fie impactul acestora asupra vieții economice, vieții sociale și evaluării riscului suveran de către agențiile de rating. Pentru că alegerile anticipate presupun, deci ar implica o perioadă de timp care posibil să depășească patru luni, să conducă chiar la cinci luni. Adică să ne dăm seama ce înseamnă.

Țara are nevoie de rectificare bugetară. Are nevoie de un buget. Cine să facă rectificarea? Cine să facă bugetul dacă, de pildă, este dizolvat Parlamentul? Cei care vorbesc cu asemenea lejeritate nu știu dacă au în vedere consecințele pe care le-ar putea avea o alegere anticipată într-o țară care are o situație economică încă extrem de complicată. Noi am avut o ajustare remarcabilă a deficitului bugetar, în sensul diminuării, dar situația economică rămâne încă foarte, foarte complicată. Nu suntem nici în zona euro. Deci ne confruntăm și cu riscul valutar, apropo de creșterile pe leu.

Însă, spunând aceasta, făcând acest comentariu privind posibile alegeri anticipate, eu nu cred că dacă nu am avea, să spunem, dacă Guvernul premierului desemnat nu ar trece testul Parlamentului, nu cred că ar determina Standard&Poor's să procedeze la o retrogradare a României. Pentru că se întâmplă căderi de guvern. Agențiile de rating sunt interesate de când se va forma un guvern, ce construcție a bugetului pe 2027 va pune pe tapet, dacă această construcție bugetară este credibilă, adică să se bizuie pe ipoteze macroeconomice, în general, pe date care să fie, să fie solide și măsurile, alte măsuri care acompaniază un buget. Pentru că o politică economică nu se rezumă numai la buget și la execuție bugetară. Intervine și chestiunea absorbției fondurilor europene.

La noi, PNRR-ul se termină din acest punct de vedere. Aceasta nu este o știre bună, pentru că se reduc din banii care au contribuit foarte mult la investițiile publice. Dar vor rămâne fonduri din cadrul financiar multianual. Și acolo trebuie să fim mult mai atenți, trebuie să folosim acei bani mult mai eficient, așa cum de fapt în România trebuie ca toate investițiile publice, investițiile finanţate din bani publici autohtoni, cei împrumutați și cei care vin de la Uniunea Europeană, investiții care să fie mult mai eficiente.

Adică trebuie să ne drămuim resursele, trebuie să facem eforturi pentru a fi mai buni în acest context internațional foarte nefavorabil. Pentru că noi avem o dependență copioasă de resursele europene, de bani europeni, dar nu este întâmplător și nu este de acuzat o asemenea situație, dar acești bani pot să devină mai puțini, în condițiile care la Bruxelles se discută foarte mult, există o dezbatere foarte aprinsă privind cadrul financiar pe perioada 2028-2034 și există o dispută mare între frugali și țările care sunt numite prietenale, de coeziune, adică țările printre care se găsește și România. 

- Vreau să tragem așa, o concluzie, ca să înțelegem mai bine. Dacă politicienii nu înțeleg că trebuie să ieșim cumva din criză, într-un fel sau altul, nu știu care va fi felul ăla. 

- Din criza politică. 

- Da, într-un fel sau altul, fie prin trecerea cabinetului Mureșan, fie prin trecerea altui cabinet, fie prin alegeri anticipate, nu știu. Care e fereastra de timp pe care o mai avem la dispoziție, astfel încât instituțiile internaționale, agențiile internaționale să nu ne sancționeze? Pe de-o parte. Şi, pe de altă parte, în ce scenariu am putea ajunge până la solicitarea de asistență internațională din partea FMI, de pildă? Când ar deveni situația atât de gravă? În ce context? 

- Dacă se va forma un guvern, fie pentru că acest guvern va trece, cel care se construiește acum, fie alt guvern, ce va conta ultimamente va fi construcția bugetului. Ce buget vom avea? Un buget credibil, care să continue ajustarea fiscal-bugetară, să se ocupe și de întreprinderile de stat, între care unele sunt ineficiente, să se ocupe de operaționalizarea programului SAFE, care urmărește întărirea capacității de apărare a țării.

Dialogul cu Bruxelles-ul, vorbeam despre noul cadru financiar multi-anual, deci avem nevoie de un Guvern care să aibă puteri depline, chiar dacă ar fi un Guvern minoritar, să se sprijine pe o susținere parlamentară care să îi permită să se ocupe de marile dosare ale României și eu n-am vorbit prea mult despre chestiunea mare a apărării. România este atacată prin instrumente hibride. Există un război purtat contra României nu numai prin drone. Sunt atacuri cibernetice, se testează capacitatea de apărare a României, ale altor țări din acest flanc. Aceste circumstanțe ar trebui să oblige partidele politice să mai lase la o parte logica politică, logica politicii de partid și să se gândească la marile probleme de securitate națională și de securitate economică, pentru că dacă România și-ar vedea economia mai mult decât frământată din cauza incertitudinilor foarte mari, întâmplător eu sunt împotriva alegerilor anticipate și am văzut că multora nu le-au convenit intervenția mea în care am respins, am respins, pentru că îmi dau seama de consecințele economice.

Am respins alegerile anticipate. Adică noi nu avem, România este mică, nu are putințele pe care de pildă le-au Statele Unite, care își permit să aibă datorie publică aproape 100% din ... sau peste 100% din PIB. Franța este amenințată de o retrogradare a ratingului suveran. Polonia a fost retrogradată de Moody's, dar Polonia are un rating mult superior celui al României. Polonia nu este amenințată să ajungă în junk. România este amenințată să ajungă în junk. Oamenii de afaceri nu mai fac investiții, sunt într-o stare de expectativă. Cetățenii, chiar dacă încearcă să se acomodeze la această situație anormală, încât fiecare gospodărie caută să reziste. Să știți că putem să trecem prin momente mult mai dificile și de aceea este necesară o trezire astfel încât să ne gândim la interesele mari ale țării și nu la interese de partid.