Video De ce nu se pune problema raționalizării carburanților în România. Explicaţiile ministrului Ivan

De vineri până marţi, barilul de petrol s-a scumpit pe fondul declaraţiilor belicoase şi contradictorii ale aceluiaşi Donald Trump. 

Pe cale de consecinţă, preţurile au fost egale cu cele de joi. Calculele Observator arată că, după cele două măsuri, ale Executivului, adică şi după reducerea adaosului comercial, șoferii au rămas, în final, cu economii modeste raportat la cât ar mai fi putut să crească preţul, mai exact 20 de bani pe litru la motorină și 23 de bani la litrul de benzină. Iar asta în condițiile în care, de la începutul războiului, carburanții s-au scumpit cu aproape doi lei pe litru. 

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Bogdan Ivan, ministrul Energiei, acesta oferind un interviu lui Marius Pancu, pentru Observatorul de noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de Bogdan Ivan:

- Ce-am avut și ce-am pierdut? Cum e pentru dumneavoastră reducerea asta pe care am văzut-o azi? 

- E prea mică și a venit prea târziu, ca să fiu foarte direct. În același timp, dacă nu s-ar fi luat măsurile de reducere a exporturilor, de reducere a specului, de plafonare a adausului comercial, de reducere și a acestei accize, repet, venite prea târziu și prea puțin, probabil că astăzi prețul s-ar fi dus spre 11 lei la pompă. Deci, vedem totuși o diferență destul de consistentă, pe de o parte. Pe de altă parte, vreau să fiu foarte clar cu cei care acum ne urmăresc. Nu în România stabilim cotațiile internaționale ale petrolului și ale tonelor de motorină. 

De la începutul acestui război, cotația petrolului a crescut de la 70 de dolari, în medie, la peste 110 dolari. Fiecare 10 dolari crescuți la prețul barilului de petrol înseamnă automat 45 de bani în plus la pompă în țara noastră. Pe de altă  parte, în cazul motorinei, de unde avem și importuri, tot ceea ce consumăm astăzi în România, la capitolul benzină producem singuri și exportăm o parte din această benzină. 

La capitolul motorină producem aproximativ 60% din cât consumăm. 40% sunt importuri. Acolo s-a dublat prețul tonei de motorină de la 730 de dolari la peste 1400-1500 de dolari în ultimele două zile. Ceea ce inevitabil se răsfrânge asupra prețului din fiecare țară din lumea. 

- Știți care e problema de comunicare aici a autorităților și ce văd deja rostogolindu-se pe canalele obișnuite de propagandă și de teorii ale conspirației? De ce ne spun oamenii, autoritățile, că nu vom avea crize de motorină? Noi ne producem, iată, o bună parte din ea și totuși suntem atât de influențați de prețul ăsta internațional. Spuneți că avem 70% sau cât avem producție internă? 

- În momentul de față producem 60% din motorină pe care o consumăm și toată benzină. 

- 40% de unde importăm? Haideți să o luăm așa, sistematic, ca să explicăm oamenilor. 

- Importăm în special din Arabia Saudită, produs rafinat, importăm din Turcia, importăm din Bahrain și ceea ce e cel mai important, producția noastră principală de motorină și benzină nu este neapărat petrolul din România. Noi astăzi rafinăm la rafinăriile din țara noastră 25% petrol extras din subsolul României, 75% petrol importat în special din Kazahstan, Azerbaidjan, Guiana Franceză. Iar în momentul de față, la nivel global.

- Cât e importat din Golf? 

- Din Golf nu este importat. Și unde voiam să ajung? Faptul că astăzi, la nivel global, înainte de război aveam aproximativ 100 de milioane de barili extrași în fiecare zi. Datorită a două elemente, blocarea strâmtorii Ormuz și bombardarea infrastructurii de extracție, rafinare, transport a combustibililor și a gazelor naturale, s-a ajuns cu o scădere de 25% pe plan internațional. Consumul a rămas aproximativ același. 

Toate statele au rezerve, au avut rezerve, s-au consumat o parte importantă din aceste rezerve pe care le au statele și este evident, dacă ai o cerere constantă și o ofertă mai mică, atunci prețurile cresc. În Statele Unite ale Americii în care nu se importă o moleculă din strâmtoarea Ormuz, au ajuns prețurile să crească cu același nivel ca și în cazul Uniunii Europene. 

- Deci din Golf nu, nici Irak, nici Arabia Saudită, nimic? 

- Foarte puțin aducem din Irak. Din Arabia Saudită aducem produs finit de la rafineria Yanbu. E un butoi cu pulbere acolo. Fiecare perturbație, fiecare rachetă care lovește, o instalație de rafinare, o instalație de transport produce o perturbație de zeci sau chiar sute de dolari pe tona de motorină.  Sunt elemente care sunt greu de intuit. Nu știu ce o să fie după această noapte foarte complicată.  Și în momentul de față vreau să clarific extrem de clar ceea ce depinde de noi ca țară și ceea ce am făcut că am rerutat, am renegociat contracte, am crescut volumul de contracte pe care le avem în momentul de față cu partenerii noștri strategici cu Kazahstan, Azerbaidjan, SUA, Din Guiana Franceză. 

- Ați renegociat contractele, nu erau pe termen lung?

- Deci vă dau un exemplu, dacă până înainte de izbucnirea războiului achizițiile se făceau la prețul plății. Prețul bariului de petrol plus un prime de 3, 5, 7 dolari 10 dolari. Acum se fac la prețul standard plus 25 de dolari. 

- Deci astea sunt contractele spot? 

- Suntem în aceeași situație ca în perioada pandemiei de COVID în care dacă aveam un vapor sau un avion cu măști sau cu vaccinuri, care aveau destinație Singapore, de exemplu, și apărea o altă țară care plătea mai mult era întors din acea destinație spre noua țară. Suntem în aceeași ipostază și astăzi pe piața globală de produse petroliere în care ai nave care vin cu 100.000 de tone înspre Grecia, primesc un bid mai bun din Turcia, se duc în Turcia. 

În această ipostază suntem. Iar noi ceea ce putem să facem pe relația noastră cu toți partenerii noștri, cu companiile private pe care le avem în fiecare zi vorbim cu ei, îi sprijinim pe relații diplomatice, personale, internațional pentru a ne asigura că în România avem suficient produs. Am fost afectați, suntem foarte afectați de ultimul bombardament făcut de Ucraina în portul Novorossiisk unde este terminalul Kazmunaygas din Azerbaidjan care erau pregătite în mai multe nave să vină înspre România.

- Care e rusesc, să nu ne înțelegem greșit.

- Da, dar este în proprietatea Kazmunaygas companie din Kazahstan, cu care noi lucrăm foarte mult și avem acest partener la Rompetrol.

- Au existat și niște alternative pentru Caspica, nu?

- Da. Una este să aduci din Marea Neagră cu un termen de 7-10 zile de transport. Una este să mergem pe alternativă pe care deja o avem făcută și lucrăm din Golful Finlandei în care ajungem să ocolim întreaga Europa, să mergem prin Marea Mediterană, să trecem prin Bosfor, să venim înapoi în România.

- Deci nu e neapărat obiectul discuției, de ce încă mai folosim infrastructură care trece prin Rusia la 4 ani de război în distanță? 

- Deci nu are nicio legătură, vorbesc de tratate internaționale care se respectă, de companii internaționale care, din punct de vedere fizic, au terminarele petroliere și sunt proprietarii lor inclusiv pe aceste terenuri, dar nu au nicio legătură cu ceea ce vine din Federația Rusă. România a încetat să importe orice moleculă din 2023.

- Rusia poate în orice moment să impună, fiind pe teritoriul său, să vină cu o măsură care să ne afecteze. Deci poate că ar fi utilă și debarasarea de infrastructura care trece prin Rusia la un moment dat. 

- În momentul de față mi-aș dori să ne putem permite luxul de a renunța total la geografie. Dar geografia n-am stabilit-o noi.

- Revenind la ce spuneați la început. Prea puțin și prea târziu. Sunteți ministru de resort. De ce prea puțin? De ce prea târziu? Cât ați fi vrut? Și cum ați fi vrut? 

- La trei zile după izbucnirea războiului am venit cu mai multe soluții, și în coaliție, și în guvern. Nu s-a considerat că sunt neapărat acele condiții ca să fie o stare de criză. Consider foarte mult că acele decizii care au trenat aproape 3-4 săptămâni de când le-am depus în guvern României, puteau să fie luate mai devreme.

Nu putem să estimăm cu precizie, la virgulă dacă impactul lor ar fi fost unul mai mare, dar eu sunt convins că ar fi fost mai de bun augur să declarăm mai devreme situație de criză în piața carburanților, să reducem mai din timp tot ce înseamnă adaosul comercial, să reducem mai din timp conținutul de bioetanol din benzină, care asigură automat un cost mai mic și în cazul benzinei și să luăm aceste măsuri de reducere a accizei încă de mai devreme. 

Faptul că, totuși, după presiuni considerabile, s-a ajuns la situația în care fiecare leu încasat în plus de statul român din creșterea prețului și automat din creșterea TVA-ului s-a întors și dintr-o supraimpozitare a companiilor care extrag petrolul și obțin profituri excepționale în această perioadă, se întorc total înspre populație, e un element corect, pentru că nu poți să pui, să lași toată presiunea doar pe companii, doar pe oamenii de acasă, trebuie și tu ca stat să vii să faci acest efort. 

- De ce nu au vrut benzinarii să contribuie cu 25 de bani pe reducerea aceea de 50?

- Pentru că eu aveam puse mai multe scenarii pe masă, inclusiv cel de reducere a accizei, care era cel mai susținut scenariu, și cel de reducere voluntară, care a fost aplicat în 2022 în urma invaziei Federației Ruse în Ucraina, în care s-a redus prețul cu 50 de bani, 25 de bani statul român, 25 de bani companiile, dar atunci ele n-au profitul plafonat, adaosul comercial plafonat, așa cum l-au avut de această dată. 

Erau companii care își permiteau să facă acest lucru, dar aproximativ 30% din piață, importatori în special, nu își permiteau să facă acest efort, lucru care ar fi putut să ducă la o lipsă de produs la anumite rețele din România, la aproximativ 30% din consumul nostru. Nu vreau să-mi imaginez ce ar fi fost dacă la o singură benzinărie din țara noastră s-ar fi închis. Ar fi fost prin televiziunile și TikTok-ul cu acest lucru care ar fi cauzat automat o presiune mai mare asupra consumului și oamenii s-ar fi panicat și ar fi început să consume mai mult și automat prețul ar fi sărit în aer. 

- Apropo de panică, senzația este că în comunicarea pe care o fac autoritățile guvernamentale, încercați din răsputeri să nu creați panică, pe de-o parte, dar mergând astfel cu mesajele, în răspăr cu ceea ce vine dincolo de la Comisia Europeană și de la Agenția Internațională pentru Energie. Comisia Europeană ne-a avertizat că există posibilitatea unei crize, unei penurii de carburanți. Agenția Internațională pentru Energie de asemenea a spus că ce e mai rău abia vine abia în aprilie și că nici nu ne imaginăm ce poate să vină. Dumneavoastră, autoritățile din România spun că nu se pune problema de raționalizare și penurie. Care sunt argumentele pentru care facem notă discordantă cu restul lumei? 

- Eu vă spun ce se întâmplă azi. De la începutul acestei crize, am discutat permanent și m-am consultat cu Fatih Birol, președintele Agenției Mondiale Energie, cu care am o relație foarte apropiată din punct de vedere profesional. 

- Și care azi a spus pentru a doua oară într-un interviu cu Le Figaro că există o criză triplă, mai rău decât în '73 - '79 plus gazele din Ucraina în 2022.

- Da. E cea mai grea criză, cumulat cu toate crizele din anii 70 până astăzi, pentru că afectează principala arteră de transport a gazelor naturale și a petrolului din întreaga lume. Vă dau un singur exemplu. Principala instalație de gaze naturale din Qatar care a fost bombardată, ai nevoie de 5 ani ca să o recuperezi cu toți banii. Nu ai cum să o faci mai devreme odată afectată acea instalație.

- Și atunci, de ce mesajele dumneavoastră nu converg în direcția aceasta?

- În momentul de față sunt două elemente. Sunt elemente internaționale și cele care țin de țara noastră. Faptul că avem 3 rafinării care funcționează la capacitate maximă în momentul de față în România. Faptul că avem deja rezerve care ne ajung timp de 90 de zile și în țară și în afara țării.

- Câte în afara țării? 

- 44% din rezerva totală de aproximativ 2 milioane de tone de carburant echivalent petrol.

- Ce garanții avem că, de exemplu, rezerva din Ungaria va putea fi adusă în România în condițiile în care știm regimul din Ungaria și în condițiile în care... 

- Nu pot să spun unde avem. Suntem în mai multe state cu rezerve strategice, informație confidențială. Ceea ce pot să vă spun 100% e că acum tot ceea ce putem să depozităm în România o facem. 

- Nu, spuneți-mi care sunt garanțiile că puteți să faceți presiune asupra celor state care au și ele...

- Nu vorbesc de presiune, vorbesc de legislația internațională care obligă fiecare operator economic care stabilește aceste depozite și în țară și în afara să asigure că în maxim 30 de zile de când ministrul de resort, adică ministrul energiei a solicitat eliberare în anumite cantități de carburant sau petrol ea ajunge în locul stabilit în România. 

- Și avem în resursa internă de acoperire cele 30 de zile? 

- Resursa internă ne ajunge 45 de zile dacă o accesăm în mod total. În momentul de față suntem în situația în care suntem stabili, trebuie să ținem cont de faptul că da, urmează o potențială problemă după ce se trece luna mai, din punctul meu de vedere suntem total acoperiți cu contracte foarte ferme, foarte clare. Dacă dintr-o întâmplare poate să existe o problemă în canalul Suez, dacă va fi blocată strâmtoarea Suez, dacă va fi bombardată rafineria Yanbu. Sunt elemente pe care nu le cunosc astăzi dar atunci ar produce o perturbație gravă la nivelul întregii Europe care astăzi importă aproximativ 40 de milioane de tone de motorină direct de la Yanbu din Arabia Saudită. Noi importăm undeva la 40% din total importuri tot de acolo din Arabia Saudită.

- Şi în acest scenariu, cel mai negru, care ar fi primele măsuri la care ar recurge România? 

- În acest scenariu, noi avem deja declarată starea de criză în piața de carburanți pe care am inițiat-o acum o lună și jumătate și care a fost adoptată în urmă cu două săptămâni avem o pârghie prin care putem să stabilim care sunt prioritățile, pentru a asigura infrastructura critică de la asigurarea carburanților pentru ambulanțe, transport în comun, ordine publică, siguranță națională, industrie critică și așa mai departe. Dar în momentul de față nu se pune problema de așa ceva. Dar noi ne pregătim pentru ce e mai rău și suntem pregătiți pentru ce e mai rău. 

- Cum s-a întâmplat în statele asiatice? Au introdus telemunca? Au renunțat la o zi de mers la birou? Au renunțat la aerul condiționat? Care ar fi prima măsură? 

- Pentru următoarele săptămâni nu se întrevede acest scenariu în cazul României. Dacă vom ajunge, și eu am avut o discuție foarte pragmatică și eu am discutat permanent și cu piața și cu președintele României, cu domnul Nicușor Dan și cu premierul și cu toți colegii mei pentru a-i pregăti pentru o situație în cazul în care vom avea o perturbație. Am avut o discuție bună la Cotroceni. Am pus acest scenariu pe masă, suntem pregătiți pentru ce e mai rău. 

- Tocmai de asta vă întreb ca și Nicușor Dan, așa a spus că există în lucru și acest scenariu cel mai negru. 

- Tot timpul ne pregătim pentru ce e mai rău cu speranța că nu o să ajungem acolo și facem tot ce ține de noi să nu ajungem acolo. Dar dacă va exista situația de lipsă a lichidității în piață, atunci vom ști cu cel puțin câteva zile înainte 14-15 zile și vom putea să acționăm din timp, vom putea să vorbim cu oamenii, să-i pregătim pentru acest scenariu și vom vorbi transparent și deschis.

Suntem în această situație, atât aducem, atât vom avea pentru că nu avem nimic de ascuns. Iar acest lucru va da în continuare încredere oamenilor. Iar acum nu suntem în această situație pentru că apare următorul fenomen. În clipa în care, la nivel global, avem cu 25% producție mai puțină, în momentul în care oamenii, companiile, aud acest lucru, încep să facă stocuri și consumă mai mult decât consumă într-o perioadă normală din aceeași interval de timp. Noi, de exemplu, în primele 10 zile după izbucnirea războiului, pe retail, pe angro și la pompă, s-a consumat de 4 ori mai mult decât aceeași perioada a anului trecut.

- Niște întrebări punctuale, pentru că nu mai avem foarte mult timp la dispoziție. Pe kerosen, alimentarea care se face în România, are probleme la TAROM? Știți ceva pe zona asta? 

- În momentul de față, nu. Pe kerosen, Uniunea Europeană este foarte afectată pentru că 15% din nevoia de kerosen a Uniunii Europene vine prin strâmtoarea Ormuz. Este evident că e deja o problemă la nivelul Uniunii Europeane. În România, încă nu avem acest lucru, pentru că avem rafinăriile care încă produc și nu suntem în deficit de kerosen, în momentul în care vorbim astăzi.

- Există vreun prag de preț de la care vă gândiți să interveniți pe motorină cu alte măsuri, dincolo de reducerea accizei? 

- Din punctul meu de vedere, măsura, așa cum am spus-o și unii colegi a considerat-o populistă, nu ai alte măsuri de reducere directă a prețului carburanților decât să intervii asupra taxării. Iar ca taxare, singura intervenție pe care poți să o faci într-un mod foarte direct și pragmatic este reducerea accizei. Acum a fost toată această decizie de a reduce cu 36 de bani, pentru că  echivalentul încasărilor suplimentare la bugetul de stat și la taxările suplimentare a exploatării petrolului au dus la o sumă de bani care a fost scăzută din consumul pe care îl are România pentru următoarele 3 luni de zile, undeva la aproximativ 1 miliard de litri. Suntem în această situație. Eu cred că da, trebuie să fim pregătiți și pentru o măsură mai puternică.

- Dar de la ce prag de preț veți milita din nou pentru o altă măsură? De la ce prag de preț dumneavoastră, Ministru Energiei? 

- La cât de volatile sunt astăzi lucrurile, m-aș feri să spun un prag de preț pentru că repet, dacă în 28 februarie aveam 730 de dolari tona de motorină, acum e 1500. Deci, lucrurile s-au schimbat radical într-o lună de zile. 

- De ce n-ați anticipat evoluția asta? Pentru că ați rămas celebru, că ați spus că sunt minciuni sfruntate că ajunge litru de motorină la 10 lei și a ajuns la 24 de ore la 10 lei. 

- Domnule, nu a ajuns la 24 de ore. În clipa în care ai câteva ore de când a izbucnit un război și apar oameni care n-au de unde să știe modul în care avem această direcție a războiului și se intuiască, se anticipeze la câteva momente de când ai izbucnit acest război și panichează întreaga piață spunând că știu ei că o să ajungă în două zile la 10 lei. Nu s-a întâmplat în două zile. Revin. Nu a ajuns în 24 de ore. Revin. Rolul oricărui oficial din orice țară este să spună, stați să vedem unde ajungem. Pentru că și atunci am spus-o foarte explicit. Dacă era dat până la capăt acel interviu, era extrem de bine. Putem să ajungem la 10 lei în ipostaza în care avem barilul de petrol la o cotație de peste 110 de dolari. Și am ajuns acolo. 

- 12 lei, că spunea Sorin Grindeanu că are prețul la motorină în cutie, 12 lei. I-aţi spus dumneavoastră, anticepează?

- În momentul de față, dinamica este una în creștere pe piețele internaționale. Fiecare declarație a liderului politic al Statelor Unite sau a altor lideri politici internaționali fac că această cotație să crească din nefericire în ultima perioadă și eu sper că acest război să se încheie pentru că această criză să se apropie de final. Odată cu escaladarea războiului, va escalada și criza și nu vreau să dau scenarii foarte pesimiste, dar există în continuare acest risc internațional de creșterea costului combustibil.

- Variabila, e sigur, când se încheie războiul. Dacă se încheie însă azi, cu toată infrastructura care e afectată acum, cât durează până repunem fluxurile în normalitate?

- La nivel internațional, până când se creează noi rute, pentru că cele vechele sunt bombardate, nu se le putem pune în funcție mai rapid de 2-3 ani. Vorbim despre rerutări, schimbări de rute comerciale care s-ar putea să dureze minim 6-9 luni de zile. Adică efectele, dacă mâine se oprește războiul, efectele negative pe piața de carburant și pe piața economică și de îngrășiminte chimice vor avea o durată de cel puțin 6-9 luni de zi.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰