Video Europarlamentar român, despre negocierile de la Bruxelles: Viktor Orban şi Robert Fico ţin mai mult cu Rusia

Belgienii solicită o protecţie de tip "cec în alb", în cazul în care Kremlinul îi va da în judecată, aşa cum a ameninţat deja. Adică vrea un buffer de cel putin 75% din activele folosite, un soi de bani puşi de o parte de statele europene, în eventualitatea în care Moscova va fi îndreptăţită la despăgubiri potrivit Dreptului Internaţional. E o cifră avansată de Politico. 

Există, însă, două curente de opinie în rândul specialiştilor în Drept Internaţional. Primul, că războiul e o circumstanţă excepţională, deci pot fi luate măsuri excepţionale. Al doilea, că precedentul e periculos pentru că ar putea duce şi la înstrăinarea altor bunuri suverane, private, ale altor entităţi, deci nu doar din Rusia, prin aceeaşi metodă în forţă.  

Belgia nu este singura ţară care nu este de acord cu această măsură. Evident, şi premierul Ungariei se opune vehement şi spunea chiar că a făcut apel personal la Putin să nu se supere pe Budapesta. Iar Giorgia Meloni, care poate fi kingmaker în această poveste, a fost mai rezervată şi a explicat că e nevoie de o bază foarte solidă pentru această decizie, altfel UE îi încredinţează Rusiei o victorie. 

Mai e o variantă secundară pe masă. Uniunea Europeană să găsească o manieră să ocolească veto-ul Ungariei şi Slovaciei şi să mai acorde un împrumut din fonduri proprii Kievului. Fără acord, va fi sânge şi însăşi independenţa Poloniei ar fi ameninţată, a transmis Donald Tusk. 

Mark Rutte a lansat un avertisment: dacă statele membre nu îşi vor respecta angajamentul de a aloca 5 la sută din Produsul Intern Brut pentru Apărare, în câţiva ani Rusia ar putea deveni mai puternică decât NATO. Până atunci, urmează un weekend tensionat, pentru că va urma o nouă rundă de negocieri între Washington şi Moscova la Miami, iar Vladimir Putin a anunţat, deja, că nu este de acord cu prezenţa unei forţe multinaţionale în Ucraina, după încheierea războiului.

Şi, în timp ce Donald Trump doar ameninţă Kremlinul cu sancţiuni, Uniunea Europeană a luat deja măsuri suplimentare. Oficialii din Bruxelles au sancţionat încă 41 de nave din flota-fantomă a Rusiei, care eludează sancţiunile impuse exporturilor de petrol. De altfel, potrivit CNN, care citează serviciile ucrainene de informaţii, flota din umbră a Rusiei este folosită şi ca resursă de spionaj. În ultimele luni, unele nave au primit membri suplimentari ai echipajului chiar înainte de a părăsi portul. Şi, chiar dacă echipajul nu e format din ruşi, nou-veniţii sunt oamenii Moscovei.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de europarlamentarul Victor Negrescu. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Vreau să vorbim despre ambele subiecte, și despre ceea ce discută acum liderii europeni cu privire la fondurile înghețate ale Rusiei, și despre protestul pe care l-am văzut mai devreme. Ați fost, sunteți la Bruxelles, nu? Ați fost în nesiguranță în vreun moment? V-ați simțit în nesiguranță?

- Nu, pentru că am fost și m-am întâlnit cu fermierii români prezenți acolo, care au protestat pașnic, care au avut o serie de doleanțe. Pe de-o parte, ca acest acord Mercosur să nu fie aprobat, și așa s-a întâmplat în cursul acestei seri și prin prisma faptului că Italia a blocat aceste negocieri, însă este probabil ca acest acord Mercosur să fie semnat undeva în luna ianuarie, pentru că, de exemplu, Germania insistă foarte mult și consideră acest acord ca fiind un element esențial pentru redresarea economică.

De asemenea, fermierii români prezenți acolo au spus foarte clar că, de asemenea, resping propunerea de buget făcută de Comisia Europeană, bugetul european pe termen lung, post-2028, unde sunt nemulțumiți de faptul că nu vor crește subvențiile pentru fermieri și se întâmplă o serie de comasări a programelor europene, care va conduce la o lipsă de predictibilitate în ceea ce înseamnă finanțările pentru ei. Ambele revendicări sunt legitime, de aceea a fost important acest dialog.

În același timp, trebuie spus că la Bruxelles au fost două proteste în paralel. A fost acel meeting cu aproximativ 10.000 de fermieri, bine organizat, fără probleme, și un meeting mai mic, chiar în fața Parlamentului European, care a degenerat. Nu știm exact dacă au fost fermieri cei care au provocat aceste altercații, unde am avut și acele incendieri în fața Parlamentului European. Mai degrabă fermieri francezi au fost prezenți la acel protest, care a fost, de asemenea, frecventat de lideri de extremă dreapta, ceea ce arată că, de fapt, lucrurile pot degenera foarte ușor atunci când vorbim de astfel de nemulțumiri.

De aceea e important ca Uniunea Europeană să fie mai activă. Liderii europeni au mai luat o decizie foarte importantă astăzi, trebuie să spun lucrul ăsta. Au decis să finalizeze foarte rapid negocierile pe bugetul european, până la finalul anului viitor, ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum. De obicei, le trebuie doi ani ca să negocieze un astfel de buget pe termen lung. Acum vor să facă lucrul ăsta în doar 12 luni. 

- Am văzut și bannerul cu "Aici începe dictatura". Aveți vreo suspiciune cu privire la deturnarea protestului de către o entitate statală, Rusia, nu știu?

- Singurul lucru pe care pot să-l menționez este că multe din aceste manifestări puteau fi evitate printr-un dialog mai clar. Eu astăzi am avut ocazia să mă întâlnesc cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, și domnia sa a stat de vorbă și cu fermierii, care au protestat pașnic, însă trebuia să facă lucrul acesta și Comisia Europeană și președinta Ursula von der Leyen. Multe lucruri puteau să fie rezolvate. În același timp, și acest acord Mercosur trebuie să fie dotat de sprijin pentru fermierii afectați. Foarte important lucru acesta.

Propunerea făcută în prezent de executivul european nu e sustenabilă. Vor să ia bani din fondurile pentru gestionarea calamităților ori și acele resurse sunt necesare. Sper ca negocierile să avanseze în direcția bună. Noi, în Parlamentul European, chiar săptămâna aceasta am votat o clauză specială pentru protejarea agriculturii europene în aceste negocieri. Sper ca și România să înțeleagă, la nivelul cel mai înalt, la nivelul președintelui României, cât de important este ca totuși să apărăm interesele fermierilor români, căutând în același timp să fim constructivi în negocierile care se poartă chiar în această zonă. 

- Are nevoie de bani Uniunea Europeană, Comisia Europeană, toată lumea în Europa are nevoie de bani. Cum își atinge țintele pe bugetul multianual fără banii din Mercosur, care era o sumă considerabilă, mai ales în contextul ăsta în care avem tarife de 15% dinspre Statele Unite? 

- Este foarte corectă întrebarea dumneavoastră, în sensul în care executivul european a propus un buget pe termen lung de două trilioane de euro și nu există acești bani. Fie introducem taxe europene, fie creștem contribuția statelor membre și cu siguranță toate depind de creșterea economică, ceea ce în prezent vedem că nu există, avem o stagnare economică în multe state membre. În consecință, noi trebuie să identificăm noi soluții, de aici apare și această discuție pe care aţi descris-o foarte bine, cu privire la folosirea activelor rusești înghețate în statele membre.

De fapt, Europa nu-și mai permite toate lucrurile pe care le vizează în perioada următoare, inclusiv suportul pentru Ucraina, de aceea această opțiune este una viabilă, posibilă, evident trebuie să fie bine fundamentată juridic, în așa fel încât să nu apară probleme. Practic vorbim de un împrumut, nu de grant-uri oferite Ucrainei, și ar fi normal, în contextul în care vom vorbi tot mai mult de reconstrucția Ucrainei, să folosim inclusiv activele care vin dinspre Federația Rusă în contextul în care ei au generat acest război.

Din înțelegerea mea, și e important acest context, de ce sunt cruciale aceste discuții care se poartă în această perioadă? Înțeleg că inclusiv acest împrumut face parte din elementele care pot să conducă la soluționarea acestui conflict. Pentru că, într-adevăr, Ucraina are nevoie de fonduri pentru reconstrucție. Federația Rusă nu e dispusă să plătească această reconstrucție. În contextul acesta, pare să fie un lucru fundamental pentru aceste negocieri. 

- Aici e un punct interesant, pentru că în planul acela inițial de pace, ceea ce spuneți dumneavoastră, în planul acela inițial de pace a lui Donald Trump de 28 de puncte apărea explicit referirea aceasta la fondurile rusești înghețate, doar că Statele Unite, în planul respectiv, spuneau că își doresc un profit de 50% din cele 100 de miliarde pe care le desemnau acolo, în documentul respectiv, ca urmând a fi folosite. Aveți vreo informație că s-au consultat liderii europeni cu partea americană chiar înaintea acestui Consiliu? 

- Din relatările presei, dar și din contactele pe care le-am avut, există un contact permanent între partea americană și liderii europeni. De altfel, la începutul negocierilor nu era foarte clară poziția americană și înțeleg că partenerii americani au clarificat poziția, faptul că nu se opun unei astfel de decizii și că totodată...

- Dar își mai doresc profitul? Că asta e interesant, își mai doresc profitul? 

- Acum nu am aceste detalii, dar în același timp vor fi înghețate și active care nu sunt pe spațiul european. Nu are cum America să pretindă profit din fondurile înghețate în spaţiul Uniunii Europene. În același timp, este evident că Ucraina îşi doreşte niște perspective clare, acele garanții de securitate, pe care le-ați evocat dumneavoastră, dar și aceste fonduri pentru reconstrucții trebuie identificate undeva. Nu avem bani în bugetul UE, nu avem bani în bugetele naționale, așa că pare să fie singura soluție viabilă.

Aș mai sublinia ceva important. Acei lideri pe care i-ați evocat, domnul Viktor Orban și premierul Slovaciei, au propus o soluție alternativă foarte stranie, în opinia mea. Ei au propus ca Europa să se împrumute și mai mult. Ori eu nu înțeleg logica. Adică ei nu sunt cu Europa, dar vor ca Europa să se împrumute și mai mult în loc să folosim niște active care sunt pe spațiul european, generează profit în spațiul european și sunt activele care aparțin statului agresor. Adică țin mai mult cu Federația Rusă decât țin cu banii cetățenilor europeni. Mi se pare chiar stranie. De aceea această propunere a fost respinsă din start. 

- Ce suspectaţi în spatele acestor strategii pe care le-au propus cei doi lideri? 

- Mi se pare că e un nonsens, o abordare populistă, însă ce este evident aici este că trebuie identificată o soluție, că nu există o soluție perfectă în contextul actual și că liderii europeni par să fie foarte convinși că vor reuși să ajungă la un compromis. Italia deja şi-a schimbat poziția și susține această înghețare și folosire a activelor rusești.

- Iertați-mă o secundă. Aici, la Italia, pentru că îi anunțam pe telespectatori că vom reveni la poziția Giorgiei Meloni care poate să încline balanța într-o direcție sau alta. A primit Italia Mercosur-ul, adică abandon, în schimbul susținerii acestei măsuri pentru Ucraina? 

- Italia a cerut explicit schimbarea datei de ratificare a acordului Mercosur pentru ianuarie și a obținut lucrul acesta. De aceea, cred că vor fi mai flexibili. Trebuie să spun că nu ne trebuie unanimitate la nivel european pentru această decizie. Dacă ne împrumutam în comun, trebuia unanimitate. Aici e suficientă o majoritate, însă e nevoie de Belgia pentru că, din punct de vedere juridic, dat fiind faptul că acolo se află sediul Uniunii Europene, Belgia este cea responsabilă juridic dacă eventual în fața unei Curți Internaționale Federația Rusă ar câștiga un proces. De aici aceste temeri ale Guvernului belgian, care cere garanții suplimentare.

Într-adevăr, merg un pic cam departe, însă probabil că se va găsi o soluție de compromis, în așa fel încât la final și Guvernul belgian să fie de acord cu această formulă, care ne permite să nu cheltuim din banii noștri pentru ceea ce reprezintă un argument esențial pentru pace. 

- Acum, premierul belgian spune așa - "dacă vreți să facem pasul ăsta, dați-mi o parașută și sărim toții cu aceeași parașută împreună", adică fiecare stat să-și asume riscuri direct proporționale. Ajutați-mă să le explicăm oamenilor de acasă, pe înțelesul lor, ce-ar însemna ca fiecare stat al Uniunii Europene să-și asume o părticică din riscul acesta pe care îl invocă Belgia. Ce înseamnă pentru omul de rând? 

- Da, stârneşte lucrul acesta foarte multă îngrijorare. Practic, dacă eventual Federația Rusă ar ataca această decizie și ar câștiga în fața unei Curți Internaționale, ceea ce este puțin probabil, automat statele membre ar trebui să plătească acest împrumut, proporțional raportat la fiecare stat. Vorbim de câteva miliarde de euro pentru fiecare stat, însă este mai bună această soluție decât să ne împrumutăm din start, unde ar fi însemnat oricum să plătim direct. De aceea e important ca să existe niște clarificări juridice.

Acum, la acest document au lucrat experți atât europeni, cât și la nivelul statelor membre și în același timp plasa aceea de siguranță evocată de guvernul belgian ar trebui să fie una proporțională, nici de cum una extinsă, ori în momentul de față guvernul mai degrabă conservator din Belgia dorește ca celelalte state să fie responsabile și ei să nu aibă niciun fel de responsabilitate, ori ai beneficiul faptului că ai sediul Uniunii Europene, ar trebui să-ţi asumi un pic mai mult ca stat.

Sperăm să găsim soluția de compromis, de echilibru. Din nou, nu sunt granturi, nu ne împrumutăm, pur și simplu identificăm o soluție în așa fel încât agresorul, Federația Rusă, să plătească reconstrucția și să semnăm acel acord de pace. Cred că este crucial acest acord pentru pacea pe care ne-o dorim cu toții la frontiera noastră. 

- În scenariul cel mai negru, dacă Rusia dă în judecată Uniunea Europeană, Belgia, pentru că a înstrăinat activele acestea rusești înghețate, ce se întâmplă mai departe? E clar scenariul ăsta? Rusia dă în judecată Belgia. Și ce? 

- În primul rând, un astfel de proces ar dura foarte mulți ani și cu siguranță nu s-ar aplica la întreaga sumă. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană va folosi mai degrabă profiturile generate de aceste active rusești. Profituri care sunt generate tocmai de existența Europei și e foarte greu de justificat că această decizie a dăunat acelor afaceri. Însă creează un precedent și pentru alte situații de conflict.

De aceea sunt importante clarificările date juridic acestui demers, în sensul în care sunt folosite anumite excepții permise de legislația internațională. Toate aceste chestiuni, evident, sunt asumate de liderii europeni. Sper ca ele să fie clarificate. Din nou, nu există o altă soluție, nu este ideală această soluție. Ideal era să găsim o formulă prin care agresorul plătește direct reconstrucția și tot ce înseamnă problemele cauzate. Nu se va întâmpla lucrul acesta, este evident, așa că eu cred că Federația Rusă acceptă tacit oarecum această soluție. Așa cum l-ați văzut și pe Viktor Orban, care a spus că a discutat cu președintele rus și oarecum și-a cerut scuze, arătând că există o oarecare înțelegere tacită ca la finalul zilei acest acord să facă parte din Tratatul de Pace. 

- Ce ne facem, domnule Negrescu, din punctul dumneavoastră de vedere, cu băieții rebeli ai Uniunii Europene, Viktor Orban, Robert Fico și, cine știe, poate Andrei Babiș? 

- Discutăm, negociem, dar nu absolut orice. Vă reamintesc faptul că au mai fost decizii care necesitau unanimitate, la finalul cărora Viktor Orban a ieșit din sală și s-a dat votul dorit pentru Uniunea Europeană. Evident, trebuie să ținem cont de particularitățile fiecărui stat, să respectăm deciziile democratice ale fiecărui popor, în același timp, trebuie să avansăm cu proiectul european, cum spunea și cancelarul german astăzi, foarte direct, toate aceste decizii sunt conectate și cu bugetul european.

Adică dacă vrem subvenții pentru fermieri, trebuie să negociem, dacă vrem fonduri pentru dezvoltare locală, trebuie să negociem, dacă vrem pace, trebuie să negociem. Știu, nu este ușoară negocierea, însă în acest context e important ca și România să-și definească obiectivele în aceste negocieri europene. Nu putem doar să asistăm la aceste jocuri de culise sau aceste negocieri intense. Ar trebui să avem o agendă clară cu obiective, fie că vorbim de fermieri, fie că vorbim de reconstrucția Ucrainei, fie că vorbim de garanțiile de securitate pentru Marea Neagră sau Republica Moldova și flancul estic. Sunt elemente care trebuie să fie puse pe masă și mi-aş dori să fie mai prezente. 

- Eu mărturisesc că mă trezesc și adorm cu subiectul ăsta, dar nu știu exact care e poziția oficială a României pe tema utilizării fondurilor înghețate ale Rusiei. 

- Mă tem că nu pot să vă ofer o clarificare în acest sens, ceea ce din nou mă lasă așa un pic fără cuvinte, deși probabil ar fi trebuit să primeze timpul de vedere ...

- Ați discutat vreodată cu Nicușor Dan pe tema asta? 

- Pe subiectul acesta nu, dar din nou informațiile pe care le am la nivelul Consiliului European, și v-am spus că am discutat și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, România susține înghețarea acestor active rusești.

- România le susține pe amândouă, din ce am auzit astăzi de la Nicușor Dan, dar n-are o prioritate exactă, nu știe exact pe care o susține primordial. Dacă totuși nu treci... 

- El trebuie să explice lucrurile acestea, nu pot să le explic eu pentru domnia sa. Eu pot să vă spun ce fac în schimb la nivel european numai pentru a susține pozițiile naționale și inclusiv prezența și discuțiile cu fermierii români dovedesc lucrul acesta. 

- Nu avem totuși decizia. Am vorbit foarte mult despre înghețarea activelor, dar există în continuare pe masă și opțiunea asta secundară, care spuneaţi că nu e ideală. Un împrumut. Ce ar implica asta? Un împrumut nou acordat de statele Uniunii Europene către Ucraina, dacă pică în continuare varianta utilizării activelor înghețate ale Rusiei. Ce ar însemna împrumutul?

- În primul rând ar însemna un dezastru pentru bugetul european, pentru că deja nu mai avem bani. În al doilea rând înseamnă ca România să plătească direct din bugetul propriu sau noi taxe europene pentru a plăti acest împrumut. Înseamnă faptul că Europa nu e capabilă să fie unită pe un subiect care este dificil, dar în același timp pentru care există soluții tehnice. Înseamnă în același timp că Europa plătește reconstrucția pentru un război generat de Federația Rusă, ceea ce este profund incorect.

Însă la finalul zilei, cum spuneam, pare să fie acest subiect esențial pentru acordul de pace. Ori trebuie să prioritizăm pacea și sper totuși să găsim o soluție. Această seară a fost lungă pentru liderii europeni. Ei au găsit un consens și pe alte subiecte. Prioritățile pentru anul viitor, faptul că vor finaliza negocierile pentru buget pentru un an, faptul că totuși vor investi în zona de Apărare mai mult în cursul anului viitor. Sunt și lucruri pozitive, însă cu siguranță negocierile vor continua pe parcursul acestei nopți până se va identifica o soluție tocmai pentru a menține calendarul negocierilor de pace. 

- Coalition of the Willing e Coalition of the Waiting, cum spun vocile critice, adică e coaliția celor care tot așteaptă, așteaptă, așteaptă să se întâmple ceva și nu prea fac mare lucru. De mult discutăm despre activele rusești înghețate. Cum facem, domnule Negrescu, să se miște lucrurile mai repede în ceea ce privește subiectul principal al acestor zile și al geopoliticii în general, războiul din Ucraina? 

- În primul rând sunt unele din instituțiile europene care deja au spus foarte clar că susțin acest demers și aici aș evoca Parlamentul European, care a avut deja un vot clar în această privință. Totodată cred că trebuie să sprijinim aceste eforturi care se poartă în prezent pentru a identifica o soluție de pace. Parcă lucrurile au avansat. Informațiile care au rezultat din negocierile de la Berlin indică speranțe reale că acest acord poate fi rapid stabilit. De asemenea, coaliția există, ea este utilă.

Într-adevăr, mi-aș dori ca România să fie parte activă din această coaliție. Deplâng faptul că nu am fost prezenţi la Berlin, în timp ce Polonia a fost prezentă sau Finlanda a fost prezentă cu lideri pro-europeni la aceste negocieri. În sensul acesta, evident din nou trebuie să abordăm lucrurile un pic mai diferit, în așa fel încât aceste chestiuni pe care noi le discutăm în această seară să nu pară abstracte pentru cetățeni, pentru că oamenii, românii simt un pic că aceste discuții se întâmplă fără noi deși, culmea, suntem acolo și putem să avem un cuvânt de spus în așa fel încât virgula aceea adăugată în interesul României să fie adăugată și cred că putem să facem lucrul acesta.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰