Antena Meniu Search
x

Video Expert, despre dezastrul de la testele Pisa: "Consacră România ca o ţară bananieră, din punct de vedere educaţional"

Creativitatea elevilor din România este la cote minime - este concluzia celei mai recente şarje de rezultate după testele PISA, care ne situează la coada clasamentului mondial şi la acest capitol. 

Marius Pancu
de Marius Pancu

la 19.06.2024 , 14:55

Concret, doar 14 la sută dintre adolescenţii testaţi se ridică la cel mai înalt nivel de performanţă. Fetele s-au dovedit ceva mai creative decât băieţii. 42 la sută dintre elevi nu au atins, însă, nici măcar nivelul de bază când vine vorba de creativitate. 

Asta înseamnă că nu pot să genereze idei sau soluţii în contexte familiare sau să rezolve probleme simple. În cadrul testării, elevii de 15 ani care au participat la evaluarea de gândire creativă au petrecut o oră încercând să rezolve cerinţele.  

12 aveau drept scop "generarea de idei diverse", 11 – "generarea de idei creative", iar 9 – "evaluarea și îmbunătățirea unor idei". Testele PISA au mai scos la iveală un alt aspect trist al învăţământului din ţara noastră: avem cele mai mari diferenţe între rezultatele elevilor din medii dezavantajate şi ceilalţi colegi ai lor care beneficiază de un context socio-economic privilegiat. Diferenţa e de aproximativ 20%.

Vezi și

În acest context, Ministerul Educaţiei a emis o serie de recomandări pentru profesori pentru ca astfel de probleme să se rezolve cât mai rapid. Iar noi am analizat întreaga situaţie cu ajutorul lui Marian Staș, expert în educație.

Cele mai importante mesaje transmise de Marian Staş

- 99% din existenţele noastre sunt, de fapt, existenţe creative. Avem a ne adapta continuu, a ne plia şi replia pe toate schimbările posibile. PISA dovedeşte că acest lucru poate fi învăţat sau nu poate învăţat, dacă vieţuim într-un sistem educaţional anacronic depăşit de timp.

- Ştirea care pentru mine este cea mai terifiantă dintre toate este cea care caracterizează sau consacră România ca o ţară bananieră, din punct de vedere educaţional. Este vorba despre diferenţa colosală, ecartul uriaş, între calitatea creativităţii pentru copiii din mediul rural şi calitatea creativităţii pentru copiii din mediul urban. Lăsăm la o parte că ambele sunt la cote foarte scăzute. Asta este proba cea mai revoltătoare de impostură politică şi de politici publice, de incompetenţă politică şi de politici publice.

- Toate sistemele educaţionale sănătoase la cap exact asta urmăresc, de a minimiza diferenţele dintre diverse clase ale societăţii economice, fie că sunt orizontale, fie că sunt verticale sau transversale. 

- Şcoala, fiind sistem public, e făcută să fie la fel de bună pentru toţi copiii, indiferent că sunt la Darabani sau în mijlocul Bucureştiului, la Timişoara sau la Sfântu Gheorghe, Zimnicea sau Oradea. Asta, de fapt, este piesa cea mai revoltătoare din acest raport. Sigur, coroborată sau completată cu un rezultat care nu face decât să confirme rezultatele anterioare la testele PISA, respectiv un analfabetism funcţional patent, dat în fapt, şi analfabetism matematic identic.

- După cum am văzut şi acum, la PISA, statul nu face mai nimic pentru elevii din mediul rural, pentru că la fiecare testare sistemul ca atare este plasat, la fiecare nouă testare, în ultima treime a ţărilor. 

- Meditaţiile sunt un sistem pe care eu îl dezavuez şi îl dezaprob, pentru că într-o şcoală bine făcută meditaţiile nu au ce căuta. Astea, de fapt, sunt fabrici de bani pentru o şcoală sau, mă rog, din cauza unei şcoli prost croite. 

- Din celălalt punct de vedere al sistemului sunt două mari componente care otrăvesc existenţa asta şcolară şi educaţională a României. În primul rând ar fi şcoala profund aservită politic, deci croită pentru interese de partid şi pentru interese sindicale. Şi aici am direct critica obiectivă în legătură cu planurile cadru, pentru că acolo, de fapt, este durerea mare. Planurile cadru astea care, de fapt, există acum, nu au niciun fel de legătură cu binele copiilor şi sunt create pentru salariile şi normele profesorilor, ceea ce este o cu totul altă poziţionare faţă de cum ar trebui să funcţioneze un astfel de plan cadru. În al doilea rând avem această profundă politizare, cangrenă politică de sistem în care, de fapt, funcţiile şi poziţiile sunt folosite drept sinecuri pentru a perpetua, nu ştiu, următoarea legislatură, încă mai multe voturi şi aşa mai departe.

- Vă readuc în atenţie faptul că cel mai fierbinte cartof din educaţie, dat, pe rând, de la ministru la ministru la ministru, este cartoful planurilor cadru. Sunt 10 sau 15 ani de când planurile cadru de liceu n-au transformate şi n-au fost aduse la zi, aşa cum ar trebui. De ce? De frică, din impostură şi din incompetenţă.

- În ceea ce priveşte cealaltă dimensiune a ecartului între urban şi rural, acolo iarăşi sunt alte două, trei piese importante care nu ţin numai de zona educaţională ci ţin şi de ceea ce înseamnă o nepăsare şi un comportament revoltător în legătură cu felul în care politicile publice sunt aduse acolo, la firul ierbii, şi mai ales cu o piesă lăsată în aer de ani şi ani de zile tot din interes politic, respectiv reorganizarea administrativ-teritorială. În momentul în care România anilor 2024 încă funcţionează cu o organizare administrativ-teritorială de cu 50 de ani în urmă, politicile socio-economice şi ceea ce înseamnă investiţii reale, autentice, la nivel de sistem nu au cum funcţiona bine. 

- Studii de caz, aşa, "flori" precum Ciugud, din Alba, sunt doar excepţii care nu fac decât să confirme nevoia de o clasă politică necoruptă, competentă, pentru că ce cusur au oamenii de acolo, să-şi facă investiţiile de care au nevoie, doar că ei se vor bloca întotdeauna. Am vorbit cu ei, dar văd că încă nu au avut urechea deschisă. Toate transformările şi toate lucrurile frumoase pe care le-au făcut, cinste lor, se blochează de planul cadru rămas, încă, într-o paradigmă comunistă. Alea sunt piesele care definesc calitatea educaţiei, planurile cadru.

- PISA testează ce are de testat, dar atunci când avem un comportament societal şi sistemic de tip sado-masochist, ani şi ani şi ani la rând, este evident că testele PISA sunt o formă fără fond pentru sistemul nostru educaţional, pentru că el este croit într-o lume paralelă cu ceea ce înseamnă filosofia ca atare a acestei testări. În acest caz, singurul recurs pe care oamenii incompetenţi îl au la îndemână este să spună că ce rost mai are să dăm testările acestea?

- De fapt, filosofia PISA nu face decât să aducă în atenţie nevoia unor transformări profunde şi sunt două transformări relevante pentru conversaţia noastră. Transformarea de planuri cadru de secol XXI, şi putem să dezvoltăm detalii, şi felul în care profesorii sunt formaţi pe filiera didactică. Am făcut pledoarie de ani şi ani şi ani de zile pentru formarea prin licenţă pentru profesie didactică. Pentru că jurnalist înseamnă ceva şi profesor de jurnalism înseamnă altceva. Matematician înseamnă una şi profesor de matematică înseamnă altceva. Istoric înseamnă ceva, profesor de istorie înseamnă altceva. Ori toate acestea, manifestate în acest pachet legislativ intitulat România Educată, un eşec mediocru, pentru că, dacă n-ar fi aşa, am fi fost într-o cu totul altă paradigmă şi un cu totul alt model educaţional, ori continuăm să băltim mediocru, aşa cum a arătat şi acest cel din urmă test, respectiv testul de creativitate.

Ți-a plăcut acest articol?

Like | 10 voturi
Întrebarea zilei
Călătoriți cu trenul pe caniculă?
Observator » Interviurile lui Marius Pancu » Expert, despre dezastrul de la testele Pisa: "Consacră România ca o ţară bananieră, din punct de vedere educaţional"