Video Jurnalist Le Figaro, despre cum este privit Luca Niculescu în Franţa: Un european absolut convins

La nivel declarativ, Sorin Grindeanu susţine că a solicitat mandat pentru a discuta chestiuni importante şi nu unele minore, cum ar fi numărul de ministere pe care ar trebui să le primească formaţiunea sa. Totuşi, în spatele uşilor închise, social-democraţii speră să primească 8-9 ministere, dar îşi condiţionează voturile de trei măsuri pe care insistă să le vadă în programul de guvernare. Mai precis, ajutoare de stat, colectare mai bună şi măsuri speciale pe sectorul de energie. Cei din PSD mai au o pretenţie pe care nu au exprimat-o public.

Potrivit surselor Observator, Sorin Grindeanu îi va cere lui Luca Niculescu să alcătuiască un cabinet în care să nu există miniştri din PNL şi USR, astfel încât să aibă garanţia că va exista o rupere totală de politicile economice de austeritate ale lui Ilie Bolojan. Doar că acelaşi lucru şi-l doresc şi liberalii, respectiv cei din USR ca să voteze un cabinet Luca Niculescu.

Cât despre posibilitatea unui cabinet de tehnocraţi care revine în discuţie, Sorin Grindeanu a punctat că există o decizie a Comitetului Politic Naţional de a nu vota un guvern din care nu fac parte membri PSD. Dar a lăsat să se înţeleagă că în aceeaşi formulă decizională ar putea fi şi schimbată. Oricum, prima discuţie pe care a avut-o Luca Niculescu a fost cu Kelemen Hunor, care este cel mai dispus la negocieri şi are o singură linie roşie: fără suveranişti în noul guvern, pentru că ar fi anti-maghiari. Desigur, UDMR nu este încântat nici să guverneze cu PSD, la fel ca şi PNL şi USR.

Liberalii îi resping, la rândul lor, pe social-democraţi şi spun că vor lua o decizie cu privire la votarea unui Guvern Niculescu, în măsura în care premierul desemnat va avea un program de guvernare care este conform viziunii lui Ilie Bolojan. Facţiunile din PNL au viziuni diferite însă. Deputatul Adrian Cozma spune că partidul nu va vota cu orice preţ cabinetul Niculescu, în timp ce Rareş Bogdan, din tabăra dizidenţilor care au votat şi guvernul Veştea, transmite că e imperios să voteze cabinetul Niculescu.  

Altminteri, Luca Niculescu acceptase şi un post de ministru de externe în guvernul Veştea, desemnat peste capul lui Ilie Bolojan, iar propunerea număr curent 2 la fotoliul de la Palatul Victoria se şi fotografiase cu actuala propunere numărul 4.

Cât îi priveşte pe cei din AUR, aceştia au început să strângă semnături pentru demiterea lui Nicuşor Dan. Doi parlamentari PSD au semnat lista, în timp ce alt social-democrat şi-a început propriul demers în acest sens. Sorin Grindeanu spune că nu îi va exclude din partid pe motiv de insubordonare, dar că decizia la nivel central nu merge până la suspendarea preşedintelui chiar dacă relaţia dintre PSD şi şeful statului a ajuns într-o etapă în care social-democraţii sunt gata să îl supună criticii pe Nicuşor Dan.

Oricum, AUR susţine că nu mai e mult până când partidul va guverna singur. Iar USR e decis să nu voteze guvernul Niculescu dacă va conţine membri PSD, însă nici tehnocraţii nu i-ar convinge pentru că riscă să fie doar bun pentru încasat critici din toate direcţiile fără putere reală.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Paul Cozighian, jurnalist Le Figaro, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Cum e, domnule Cozighian, cu asta, cu marioneta Franței, că ați auzit ce spune AUR? V-am invitat, în primul rând, pentru că știți foarte clar cum era văzut Luca Niculescu în Franța. Vreau să pornim de acolo, pentru că aici știm, mă rog, mai mult sau mai puțin despre imaginea asta, despre performanțele sale ca ambasador acolo. Se văd altfel lucrurile din Hexagon, spuneți-mi.

- Da, categoric, să știți că a avut o presă foarte bună cât a fost în Franța. Și să știți că chiar și înainte, pentru că era deja cunoscut de către jurnaliști, am fost o perioadă de timp, chiar am fost colegi la Radio France, pentru France Info, France Culture, France Inter. Eu eram corespondent din Belgrad în timpul bombardamentelor NATO asupra Serbiei și domnul Niculescu era corespondent la București, de unde a lucrat ani buni pentru mediile din Franța. Deci el este acolo prezentat în general într-o lumină pozitivă, ca să nu zic foarte pozitivă, un diplomat cultivat, francofil bineînțeles, și un excelent comunicator.

El a fost foarte des invitat să comenteze relațiile franco-române, afacerile europene, inclusiv războiul din Ucraina, în prima parte, și, desigur, rolul NATO în Europa de Est. Am căutat pe internet și am găsit un interviu foarte interesant acordat canalului de știri BFM TV, unde l-am revăzut, de fapt, vorbind într-o franceză impecabilă și tratat, efectiv, ca un om politic desăvârșit. El are acolo în Franța imaginea unui diplomat, desigur, pro-european și, ce este foarte important, un diplomat moderat. Asta este foarte important. Este, desigur, privit ca un european absolut convins.

- Acum, pentru că știți foarte bine ambele lumi, și lumea franceză și lumea românească, e asta suficient pentru România? Se mulează cele două tipuri de aptitudini pe cele două realități astfel încât să fie la fel de bun și ca premier? Sau e o realitate distinctă pe care nu poate să o controleze aici?

- E o întrebare foarte bună pe care mi-o puneți. Eu cred că România a evoluat foarte mult în ultimii 15 ani, în sens bun, a progresat. În ciuda crizei, în ciuda scandalelor pe care le vedem, societatea românească a evoluat și poate să-și permită, să zicem, să aibă un premier de asemenea anvergură. Repet, încă o dată, un diplomat moderat. Deci un premier care impune calm, impune respect și transmite încredere partenerilor.

Și România are nevoie de personalități de acest gen, iar Franța, care este totuși, continuă să fie motorul european, să nu uităm că e actualmente în lipsa Angliei. Bine, Anglia este în NATO, dar pentru Uniunea Europeană, Franța, care este putere nucleară, are un rol foarte important în continuare. La fel, în ciuda crizei economice pe care o suportă și ea, ca și noi, Franța va juca în continuare un rol foarte important. Există legături strânse între președintele Macron și domnul Luca Niculescu. Președintele Macron a și fost invitat la ambasada României.

- Dar nu mai are mult din mandat, domnul Macron.

- Așa este, nu mai are mult din mandat, dar cu siguranță el va avea un rol în continuare. Este un tip ambițios și nu o să dispară de pe scena politică. Va rămâne un om influent cu precădere în ceea ce reprezintă Uniunea Europeană. Să nu uităm că el a avut niște discursuri extrem de importante, de înălțătoare, mai ales la începutul primului său mandat, la Sorbona, a avut un discurs foarte important despre planurile pe care le avea pentru Uniunea Europeană. Evident, acum, situația este foarte complicată din cauza războiului. Vocea lui Macron nu se mai aude la fel de tare. Și această trecere la o înarmare, la o economie de război a Uniunii Europeane, iată că nu s-a produs în ciuda apelurilor repetate ale președintelui Macron.

- Paul Cozighian, până la aceste idealuri, care sigur sună foarte bine și sunt demne de urmat, cu ce putere reală își va controla Luca Niculescu un eventual cabinet? Dacă nu are un partid în spate, dacă nu știm exact de unde vine susținerea, cine va îi da puterea de a se opune unor membrii PSD, care vor fi foarte vocali, unor membrii AUL, care vor fi foarte vocali, poate unor membrii PNL sau USR, care vor avea și ei plângerile lor?

- Da, sunt întrebări, toate aceste întrebări sunt foarte grele. Sper să le audă și premierul desemnat, pentru că e greu să vă dau un răspuns, e mult prea devreme. Din câte am văzut până în acest moment, lucrurile nu stau prea bine pentru domnul Niculescu. În sensul în care Partidul Social Democrat pare un pic șifonat din cauza faptului că președintele Dan nu l-a numit pe domnul Grindeanu.

Ca o mică paranteză, eu vă pot spune așa, din câte îi simt eu pe acești domni, pentru că ambii au și-au făcut studii la Paris, ca și mine de altfel, deci o perioadă de timp am fost și vecini în Paris, pe vremea studiilor. Eu pot să vă spun că îl simt pe președintele Dan că nu a apreciat deloc faptul că Partidul Social Democrat a rupt această coaliție.

- Și de ce n-a spus-o de la început? Sau de ce n-a spus-o din momentul în care se pregătea să o rupă? Că nu mai ajungeam la cinci luni distanță de criză și guvern interimar.

- Nu avea ce să facă. Președintele nu putea să-i interzică domnului Grindeanu să plece de la guvernare.

- Putea să dea semnale, să fie mai puțin mediator. Că știți acea zicală, dacă încerci să fii neutru cu agresorul, de fapt avantajezi agresorul.

- Da, numai că uite că lucrurile par să se fi schimbat. Eu încet, încet îl simt pe președintele Dan mai puternic decât ni-l închipuiam noi după primele două nominalizări. Una care nici n-a ajuns în Parlament și apoi acea nefericită cu domnul Veștea. Pare să fie în continuare, bine, o încăpățânare, dar care până la urmă poate că se va dovedi constructivă. Încrederea în Luca există. Aici l-am văzut și din felul în care a fost prezentat de către președintele Dan ieri seară în fața presei. Este clar că acolo există un punct de înțelegere, dar ați pus punctul pe I, ați apăsat acolo unde doare.

Luca Niculescu, ca și președintele Dan, nu au partid, sunt, să zicem, independenți. Chiar dacă domnul Niculescu a mai fost, cum să spun, și în perioada cu Klaus Iohannis, de fapt a fost numit ambasador de Klaus Iohannis, este secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Deci este un om, totuși, cu experiență, cu foarte mult tact. Este o provocare pe care, iată că a acceptat-o, ceea ce înseamnă că, la fel ca și în cazul domnului Mureșan, o să meargă până la capăt. Cu diferența că pare mult mai deschis dialogului și nu s-a dus așa ca un cocoș, cum a făcut domnul Siegfried Mureșan, care a provocat, totuși, contondențe cu Partidul Social Democrat.

De data aceasta, văd că toată lumea este dispusă la dialog. Nu ne mai gândim unde să mergem, unde să vorbim. Înțeleg că de joi încolo încep discuțiile. Trebuie să vină cu niște propuneri de miniștri. Aici este problema. Are timpul foarte scurt. Sper să se fi pregătit dinainte, pentru că numele dânsului fusese vehiculat deja de acum 3 săptămâni. Deci trebuie să aibă un plan, căci altfel nu ar fi acceptat să preia ștafeta, ca să spun așa.

- Ce a rezolvat intermeuțul acela cu Siegfried Mureșan, care a părut așa o cronică a unui eșec anunțat? Ce i-a adus în plus cabinetului Luca Niculescu ca avantaj, pentru că a existat și bufferul acela de timp?

- Da, iarăși o întrebare formidabilă. Mi-ați spus o întrebare extraordinară, pentru că, de fapt, nu știu cât i-au adus avantaj, pentru că s-a prezentat cu o echipă foarte bună, poate nu sută la sută, dar hai să zicem un 80%, arăta foarte bine guvernul propus de domnul Mureșan și acolo au fost oameni care au și trecut de audierile din Parlament, dar alții, precum doamna Gheorghiu, de exemplu, în care multă lume își punea speranță la sănătate sau doamna Chiș de la Justiție.

Bănuiesc că nu mai au cum să mai apară în această nouă formulă, din moment ce în urmă cu 10 zile nu au trecut prin Parlament, ori comisiile sunt aceleași. Adică îmi pare puțin rău că o parte, o serie de personalități importante din politica românească nu au cum imediat acum să mai apară într-un guvern. Sper că după niște alegeri anticipate sau la termen să putem să profităm de cunoștiințele lor și de pofta lor de a intra și de a face ceva bun pentru România.

- Aveți o explicație pentru care desemnarea nu a fost Sorin Grindeanu? Pentru că, până la urmă, ceea ce spune PSD are sens. Suntem partidul care a câștigat alegerile parlamentare. Pe primul loc, am făcut singura propunere concretă de premier, Sorin Grindeanu, și totuși nici de această dată n-a fost el desemnat. De ce? Care e explicația? Care e calculul președintelui aici?

- În opinia mea, încă o dată, care este cumva diferită de tot ce citesc în jurul meu și de la colegii mei jurnaliști din presa românească, în opinia mea, revin la ce am spus la început. Președintele Dan nu a aprecia deloc faptul că domnul Grindeanu a spart această coaliție care s-a creat în urma a cinci săptămâni de negocieri după ce domnul Nicușor Dan a câștigat președinția României.

Deci, în primul rând, nu a apreciat lucrul acesta și eu personal am simțit din primul moment că domnul Grindeanu nu va ajunge să preia funcția de premier și, pe urmă, a avut și un ton foarte critic la adresa președintelui. A spus că, dacă mai țineți minte, numirea domnului Mureșan a zis că numirea asta este o glumă. Nu știu dacă sunt termeni bine de folosit cu președintele României atunci când vrei să fii într-un parteneriat, până la urmă, cu el pentru că trebuie să faci echipă, până la urmă, și cu președintele chiar dacă, cu atât mai mult, cu cât este un președinte independent.

Deci, nu putem să acuzăm pe Nicușor Dan că are parti-pris-uri pentru un partid sau altul. Multă lume a spus că a protejat PSD-ul în toată această perioadă. În parțial este adevărat. Pentru că dacă guvernul domnului Luca Niculescu trece, Partidul Social Democrat are șansa să se mai redreseze.

Dacă însă nu trece, din cauza Partidului Social Democrat care nu va accepta să facă un efort și să se înțeleagă și cu celelalte forțe politice și să treacă acest guvern, eu cred că domnul Grindeanu riscă să-și piardă funcția de președinte al acestui partid și eșecul și, cum se spune, alunecarea la vale în sondaj al Partidului Social Democrat să continue. Ceea ce nu e bine pentru că, practic, noi nu avem un partid. Actualmente, un partid de stânga solid nu există în România.

- După toată flexibilizarea asta pe care o remarcați și dumneavoastră mai mult sau mai puțin și la partide și la premier, la premierul desemnat și la președinte chiar, care vă așteptați, totuși la fel ... apelând la simțul dumneavoastră jurnalistic, ați văzut nenumărată coaliții făcute și desfăcute și în Franța și în România. Care va fi formula de guvern dincolo de premier? Cu miniștrii de unde?

- O, Doamne, ce întrebări grele îmi puneți. Îmi puneți întrebări grele. Eu vă spun ce văd și cumva.

- Sigur, e analiza dumneavoastră, e opinia dumneavoastră, da.

- Este analiza mea, dar s-ar putea să fie puțin amestecată și cu puțină subiectivitate, dar este o subiectivitate ca să zic așa, pozitivă, că îmi doresc ca noi toți, România să meargă mai bine. Ideal ar fi ca atât USR-ul cât și PNL-ul, împreună cu UDMR-ul și desigur Patriul Social Democrat ...

Eu în locul lui domnul Niculescu i-aș invita pe toți la o masă rotundă să discutăm între noi, fără telefoane, fără camere. Deci oprim orice, cum să spun, fugă de informații și să stăm cu creionul pe hârtie și să facem o listă de oameni care ar putea face parte din acest guvern și să ne înțelegem cu toții, să mergem în continuare până la alegerile la termen.

Cred că ar fi foarte bine, pentru că să știți că dacă aceste neînțelegeri și aceste certuri vor continua, admițând că o să treacă un guvern. Nu e bine. Pentru că opinia publică nu mai are răbdare, toată lumea este stresată, este enervată din cauza atâtor crize care se bat cap în cap, nu? Criza economică, criza energetică, creșterea dolarului, faptul că riscăm să cădem în junk din luna februarie, să știți dacă această criză continuă.

Deci eu în locul domnului Luca Niculescu așa aș face. I-aș aduna pe toți, încă o dată, fără telefoane, fără camere, frumos, liniștiți, într-un loc agreabil, stăm o zi întreagă și luăm de la A la Z și vedem ce putem să facem ca să ne calmăm cu toții, pentru că nu mai sunt soluții decât anticipatele. Eu cred că președintele Dan va declara alegerile anticipate și fără să o anunțe înainte. Mie mi se pare că...

- Dacă nu trecea Luca Niculescu, alegerile anticipate astea, spuneți?

- Eu așa cred și fără să anunțe multă lume și din mass-media. Nu, că trebuie să se anunțe. Nu, președintele nu are absolut nicio obligație să anunțe asta înainte. Ar fi o greșeală strategică enormă. Nu trebuie să spună lucrul ăsta. Dar din momentul în care a căzut, de fapt, și a doua nominalizare care a ajuns până în Parlament, președintele poate să facă asta în orice moment. Nu este obligat, dar este foarte bine că lăsă libertatea Parlamentului și oamenilor politici să se organizeze, să se descurce, să treacă printr-un vot, dar el o poate face, are voie să o facă din momentul ăsta și nu văd ce altă soluție ar mai fi și ce alt nume să mai pună. Chiar nu văd.

- Mai avem nouă zile, Paul Cozighian, să vedem dacă se întâmplă masa rotundă de care vorbeați. Vreau însă să ne uităm și la protestele din Franța, să profit că sunteți alături de noi, că vreau și acolo explicații. Dar întâi vreau să îi introduc pe telespectatori în subiect, pentru că demonstrațiile de acolo, din Hexagon, au luat amploare după ce sindicatele s-au alăturat elevilor și studenților nemulțumiți de supraaglomerarea și starea degradată a salilor de clasă.

Potrivit Ministerului Francez de Interne, aproximativ 250.000 de persoane au ieșit în stradă.Organizatorii demonstrațiilor de amploare au estimat că numărul manifestanților ar fi de 450.000 de oameni. A fost actul 3 al furiei, așa l-au numit, cea mai mare manifestare de până acum. În unele orașe au izbucnit confruntări între poliție și tinerii care cer fonduri și resurse suplimentare pentru educație, iar forțele de ordine au folosit chiar gaze lacrimogene împotriva protestatorilor care blocau accesul în liceele franceze.

Au făcut 500 de rețineri în ultimele 24 de ore, de asemenea au fost întocmite în jur de 1.800 de dosare penale, dintre care peste 1.400 pe numele unor minori. În Strasbourg, Lyon și Rennes, protestatarii au provocat incendii pe străzi, au runcat cu obiecte contondente în polițiști, i-au dispersat forțele de ordine cu tunuri cu apă și din nou cu gaze lacrimogene. Tinerii sunt deranjați de faptul că diferențele dintre școlile aflate în cartierele sărace și cele considerate de elită sunt uriașe. Pare un moment așa, gilet jaune. Care e potențialul de extindere a la long?

-Să știți că lucrurile deocamdată nu au luat-o atât de rău razna ca în perioada cu Gilets Jaunes, în ciuda imaginilor pe care le-am văzut, pentru că întotdeauna arătăm aceste scene de violență care se întâmplă mai ales la sfârșitul manifestațiilor. Să știți că, de data aceasta, liceenii și toată demonstrația de astăzi a fost până la urmă pașnică. Au fost în anumite zone din centrele marilor orașe, au fost ciocniri cu poliția. Inevitabil, pentru că întotdeauna vin huligani care vor să profite de atâta lume pe stradă ca să deterioreze și vin cu alte revendicări care n-au legătură cu protestul, cum sunt mai ales cei de extremă stângă care vin cu drapele palestiniene, care sunt pentru cauza palestiniană și este acest amestec în permanență care deranjează pe toată lumea și strică orice mobilizare din asta în Franța.

Cultul protestelor este extrem de dezvoltat și de respectat. Și, în general, forțele de ordine și politicienii și jandarmeria fac tot posibilul ca lucrurile să se desfășoare în condiții normale, dar, bineînțeles, asta este. Libertatea, democrația, nu ai cum! Nu ai cum! Oricâţi polițiști ai pune pe stradă, nu reușesc să ții în frâu pe toată lumea. Doar ca o mică paranteză, vă aduc aminte ce a fost și când a câștigat Clubul Paris Saint-Germain pentru a doua oară Cupa Campionilor Europeni. Toată lumea zicea o să ieșim afară să ne distrăm. Și au fost incidente, gaze lacrimogene, au spart magazine.

Este o nemulțumire foarte mare, mai ales în suburbiile marilor orașe. Lucruri care s-au văzut și astăzi. La proteste au venit și primarul din Saint-Denis, din nordul Parisului. Extrema stângă alimentează, pentru că are nevoie de această dezordine ca să deterioreze, să destabilizeze puterea centrală de la Paris, dar să știți că astăzi chiar i-am văzut foarte profesioniști pe politicieni.

În timpul manifestațiilor de stradă a fost o ședință la Palatul Parlamentului unde primul-ministru a declarat că școlile treptat pentru miercuri, joi și vineri se vor închide, adică nu vor fi cursuri, dar se vor deschide, se va face o democrație internă, adică se va discuta în clase despre toate problemele astea, adică se împinge iarăși dialogul. În seara asta, de exemplu, pe unul din canalele de știri, timp de două ore erau numai tineri protestatari care au discutat cu unul din candidații la alegerile prezidențiale, fostul prim-ministru Atal.

Deci este și aici totuși o cultură a dialogului, însă totul este pe un fundal extrem de deteriorat din cauza crizei economice care atinge Franța. Să știți că și ei au aceleași probleme ca și noi. Se împrumută, spunea un analist economic, acum ei se împrumută cu 5% dobândă și spunea, nici nu știu, noi ne împrumutăm cu mult mai mult.

- Cu mult mai mult, da, nu avem totuși soliditatea Franței, oricât ar fi deficitele de comparabile.

- Spuneau că cu acest 5% chiar spuneau că este limită, că se dublează datoria țării și că este o nebunie să ne împrumutăm cu 5% și că trebuie să facem ceva. V-am trimis puțin mai devreme, nu știu dacă ați putut...

- Prima pagină din Le Figaro, da.

- Figaroul de mâine dimineață, unde editorialul este foarte dur, se numește Autodistrugere sau Redresare și este criticat, de fapt, de către cotidianul la care lucrez, care e cotidian de dreapta, este criticat premierul care a anunțat această perioadă de democrație internă, zicând din începutul editorialului, această formulă a prim-ministrului menită să calmeze spiritele, rezume situația catastrofală pe care a moștenit-o și care, sub ochii noștri, aprinde o parte a țării, da.

Deci această criză, spune în final editorialul, nu afectează, așa cum se spune, campania prezidențială, ci ne reamintește de lipsa de scrupule a partidelor autodistructive, adică aluzia la extrema stângă, și de munca herculeană care îi așteaptă pe cei care vor dori să redreseze țara. Aș mai adăuga și eu...

- Vă rog, da.

- Dacă mai există.

- Dacă mai există țara.

- Nu, dacă mai există oameni care să dorească asta. Dar știți ce? Vreau să revin un pic la președintele Nicușor Dan, pentru că multă lume uită că și președintele Nicușor Dan a moștenit un parlament complicat, da? Deci nu putem să-i punem în cârcă. Nu este vina lui, când a ajuns la putere, să găsească parlamentul așa cum l-a găsit. Deci poate că acum, după atâtea încercări, iertați-mă că am revenit la subiectul ăsta, poate că e momentul și ca și Parlamentul României ...

- Știți care sunt temerile și le-am auzit alimentate iarăși dinspre zona ... Noi avem momentan doar o extremă dreaptă. Extrema stângă nu există la noi, de-aia e inexistentă. Dar dinspre extrema dreaptă și dinspre grupările acestea pretinşi, suveraniți, patriote... Nu știu, patrioate? Excedent de patriotism, da? Spuneau, vedeți ce se întâmplă în Franța, noi venim cu toate aceste modele franceze, o să se extindă și la noi. O să fie contagiunea și la noi. Pregătiți-vă, temeți-vă, încercând să creeze acest climat de incertitudine.

- Nu, nu... Eu am văzut ce s-a întâmplat acum la ultimele proteste din Piața Victoriei. Să știți că poliția și jandarmeria au acționat foarte inteligent. Bineînțeles că mult mai inteligent decât acel 10 august de tristă amintire. Pentru că chiar am fost impresionat de strategia pe care au adoptat-o, lăsându-i pe acei tot niște huligani de fapt care au venit și au blocat căile de acces în pasajul Victoriei și sau și prin alte zone. I-au lăsat, nu i-au provocat. Nu s-au dus cu scuturile peste ei și nefiind provocare din partea... răspuns, să zicem, agresiv din partea forțelor de ordine, acei oameni la un moment dat au renunțat pentru că nu aveau cu cine să se joace, ca să zic așa. E o abordare foarte interesantă și forțele de ordine din România am impresia că au învățat undeva bine cum să trateze tensiunile acestea.

- Post 10 august.

- Post 10 august, exact. Adică s-au ținut la depărtare, n-au venit, deși eu la un moment dat m-am speriat pentru că și locuiesc în zone foarte aproape de piața Victoriei și mă gândeam unde sunt tunurile cu apă, de exemplu. Dar n-a fost nevoie pentru că... Adică nu s-a reacționat exagerat față de numărul de protestatari care erau prezenți. Eu cred că situația poate să rămână sub control și încă o dată aici politicienii trebuie să se îndrepte totuși către acești alegători și să le explice că cu toții ne dorim o schimbare de sistem, cu toții ne dorim niște reforme care să readucă România acolo unde-și merită locul, cu o țară turistică, o splendoare de țară. Trebuie să muncim cu toții să aducem turiști în țara asta și să câștigăm bani mulți cum câștigă Grecia sau Elveția de forma turismului. De ce să nu facem cu toții un efort?