Video Liniile roşii ale PSD-ului pentru a intra la guvernare. Politolog: Au de ales între propria supravieţuire şi interesul naţional
Curtea Constituţională a României a respins contestaţia prin care George Simion a cerut anularea alegerilor. Liderul AUR a anunţat, printr-un mesaj pe reţelele sociale că nu va renunţa la luptă, doar că a făcut-o în drum spre Varşovia, acolo unde s-a întâlnit, din nou, cu suveraniştii care s-au calificat în turul al doilea. Nicuşor Dan, validat în funcţia de preşedinte al României, a promis că va consolida instituţiile statului şi că va fi un partener al mediului de afaceri, doar că, înainte de toate, trebuie să aibă un Guvern.
Preşedintele ales doreşte să negocieze cu partidele, însă, mai întâi, le va analiza programele de guvernare şi abia apoi va stabili componenţa Executivului. Toate astea ar putea dura dura 3-4 saptamani, spune Nicusor Dan. Liberalii sunt decişi să intre la guvernare indiferent de configuraţia coaliţiei, iar surse Observator vorbesc deja şi de diferite nume la ministere: Ana Birchall la Justiţie, Cristian Diaconescu la Externe şi un fost city manager de la Oradea, Mihai Jurca, la Dezvoltare.
Liniile roşii ale PSD-ului
Social-democraţii nu s-au decis dacă vor intra sau nu la guvernare, i-ar tenta să o facă, dar în termenii lor. Preşedintele interimar al PSD a impus nişte linii roşii, iar una dintre ele se referă la programele derulate de Ministerul Transporturilor, portofoliul pe care şeful interimar al PSD l-ar şi reţine. PSD nu vrea să taie din banii daţi primarilor şi după ce a adus România la un deficit de 9% spune că nu acceptă măsuri de corecţie care să afecteze veniturile românilor. Dincolo de liniile roşii, nu ştim însă şi care ar fi soluţile propuse, au enunţat doar NU-urile.
Între timp, sunt semne că vor apărea un nou partid suveranist. Fostul copreşedinte AUR, Claudiu Târziu, devenit între timp inamic al lui George Simion, ar vrea să alcătuiască o formaţiune politică intitulată Alianţa Conservatoare, în care va încerca să îi coopteze pe suveraniştii nemulţumiţi de propriile partid, fie ca vorbim de plecările din POT, de AUR sau chiar de aripile ultraconservatoare din PNL şi PSD. La pândă stă şi Victor Ponta, iar George Becali e de asemenea gata fie să finanţeze o nouă formaţiune cu unul dintre aceşti lideri, fie să o înfiinţeze de unul singur.
Am analizat întreaga situație împreună cu politologul Andrei Ţăranu
Marius Pancu: Ce fel de context încearcă să îşi creeze PSD prin trasarea acestor linii roşii?
Andrei Ţăranu: PSD se află într-o situaţie extrem de complicată în acest moment şi asta pentru că ultimele trei alegeri, patru chiar, au fost mai curând dezastruoase pentru acest partid. În noiembrie, preşedintele partidului a pierdut pentru prima dată capacitatea partidului de a intra în turul doi pentru prezidenţiale. Apoi, la alegerile parlamnetare au avut un scor, cel mai mic din istoria PSD-ului de până în acest moment. În turul I din 2025, candidatul susţinut de PSD-PNL-UDMR şi minorităţi a pierdut şi în ultimele alegeri, unde nu a sfătuit pe nimeni, nu a dat o direcţie clară, a fost evident că PSD-ul nu a avut cine ştie ce succes fiind mai curând spectator, ca noi toţi, la procesul electoral.
În condiţiile astea PSD-ul va trebui să se reinventeze şi ca să se reinventeze trebuie să fie în Opoziţie. Asta o ştiu toţi politicienii din PSD şi chiar din afara PSD-ului, pentru că PSD-ul şi-a revenit totdeauna după asemenea dezastre, că se numeşte 1996-2000, că se numeşte 2015 - 2016, chiar şi în perioada lui Traian Băsescu. Doar când a fost în Opoziţie. Iar pentru asta, ei trebuie să găsească o formulă prin care să fie în Opoziţie şi în egală măsură, dacă se poate, să tragă şi ceva beneficii de pe urma guvernării.
Soluţia de a susţine un Guvern minoritar, susţinut de PSD, care la un moment fără îndoială va începe un proces de şantaj este foarte important. Mai ales că în jurul PSD-ului aşa cum aţi spus şi dumneavoastră în prezentarea anterioară se învârt foarte mulţi rechini. Domnul Ponta, de exemplu, al cărui atac de astăzi l-a vizat pe domnul Grindeanu şi probabil vor mai urma atacuri. Domnul Ponta probabil este hotărât să formeze un grup parlamentar împrejurul domniei sale în interiorul Parlamentului. (...)
Şi în al doilea rând, faptul că PSD are o hemoragie importantă de electorat între AUR sau alte partide extremiste, un alt rechin care doreşte să ia o parte din electoratul PSD-ului. Pe motivul pentru care în acest moment PSD-ul, raţional vorbind, trebuie să găsească o formulă de supravieţuire mai curând, decât să se gândească la guvernare. Mai ales că, după cum aţi observat este şi considerat vinovat, mai ales de către Traian Băsescu, ba de alte partide precum USR, de tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii trei ani, toată lumea elodând de fapt şi perioada Ciucă şi perioada în care PNL-ul a avut primul-ministru.
De asta, strict într-o analiză politică PSD-ul cam asta poate să facă, nu poate să facă mai mult. Într-o analiză, să îi spunem raţională, care ar presupune salvarea societăţii româneşti, PSD-ul ar trebui să vină la guvernare şi să fie măcar pentru o perioadă acolo astfel încât să dea senzaţia că România are un Guvern stabil, o stabilitate astfel încât această stabilitate să fie garantă pentru reformele şi schimbările structurale care vor urma în vederea atragerii banilor din PNRP, din fondurile de coeziune şi aşa mai departe. Aici este marea întrebare. Ce va alege PSD-ul? Va alege propria supravieţuire sau va alege interesul naţional?
Marius Pancu: Din Opoziţie ce fel de putere mai poate să aibă PSD să distribuie fonduri către teritoriu astfel încât la următorul scrutin, la următoarea rundă de alegeri să nu se afle într-o situaţie şi mai proastă de atât, încât primarii respectivi să nu mai tragă deloc sau chiar să sară în barca extremiştilor?
Andrei Ţăranu: În barca extremiştilor probabil nu vor trece şi asta pentru că cel mai probabil, în România sub preşedenţia domnului Nicuşor Dan extremiştii nu vor ajunge la putere. Frica lor e să nu se întâmple cum s-a mai întâmplat, ca o parte din aleşii locali să fie racolaţi mai curând de partidele prietene, în special de PNL.
Ştiţi foarte bine că s-a întâmplat în 2019-2020 şi apoi în 2023, de data asta, de partea cealaltă, PSD-ul atrăgând primarii PNL-ului. Însă potenţialul de şantaj în Opoziţie a PSD-ului va fi mare pentru că va fi un Guvern minoritar care va avea o problemă foarte serioasă în condiţiile în care între cele două mari partide ale României, din Parlament, PSD şi AUR, care sunt ca număr de parlamentari, suficiente ele să facă majoritatea guvernamentală vor fi în Opoziţie şi permanent ar putea să şantajeze Guvernul. De asta îi era frică domnului Blaga, legat de un asemenea şantaj. Pentru că ni-l aducem aminte din perioada guvernării Tăriceanu. PSD-ul nu era la guvernare, era un guvern care nu avea nici 20%, dar care a supravieţuit până la alegerile parlamentare şantajat permanent de PSD, care a fost şi la putere, şi în Opoziţie. Deci, PSD are experienţa asta.
Marius Pancu: Ilie Bolojan nu a vrut niciodată să-şi asume până acum poziţii la nivel central, un an de măsuri de austeritate. În ce fel va toci această aură providenţială a lui Ilie Bolojan şi ce va însemna asta pentru PNL pe termen lung, adică pentru următoarele alegeri legislative?
Andrei Ţăranu: E prea devreme să facem analize pe termene aşa de lungi şi niciodată nu pot să fac decât maximum pe câteva luni. Pe atât de mulţi ani, pe 4 ani e foarte greu să faci analize pentru că tot timpul pot să apară o mulţime de elemente necunoscute, nevăzute, neştiute.
Marius Pancu: Mă refer la faptul că îşi pierde sau nu omul care era văzut în permanenţă ca salvarea liberalilor.
Andrei Ţăranu: Vă aduceţi aminte că o lungă perioadă a fost mai curând un mit al lui Bolojan, decât o realitate a lui Bolojan posibil prim-ministru. Ori, acum, dacă devine prim-ministru, fără îndoială va trebui să aibă o capacitate de 40 de ori mai mare pentru că domnia sa a fost doar preşedintele ConsiliuluI Judeţean în judeţul Bihor, unde fără indoială a făcut lucruri şi bune, şi unele lucruri care din punctul meu de vedere nu au fost bune. De exemplu, micşorarea masivă a finanţării pentru cultură în judeţul Bihor şi în special în Oradea.
Dar ca să revenim, probabil că va încerca să facă diverse politici. Aventajul mare e că totuşi România are un ghidaj pentru reforme şi acest ghidaj e dat de PNRR, care cum ştiţi a fost lungit cu încă 18 luni. Nu mai există presiunea anului 2027, deja va fi aproape de 2030 şi asta o să îi permită, pe baza acestui ghidaj să poată să ia nişte măsuri, care dacă vor fi raţionale nu vor afecta atât de mult buzunarul cetăţenilor. Dar asta va trebui să fie făcut într-o formă extrem de raţională, fără mişcări bruşte. Marea problemă a politicii româneşti a fost că de prea multe ori, aduceţi-vă aminte de anul 2010, 2012, 2016 s-au făcut mişcări foarte bruşte în spaţiul economic şi asta evident, mai devreme sau mai târziu a produs efecte. Dacă este să ne întoarcem la domnul Bolojan, ar putea să aibă un mandat excepţional, strălucitor sau ar putea să aibă un mandat care într-adevăr să îi toace imaginea şi în final să nu reuşească să mai fie atât de salvator cum spuneţi dumneavoastră.
Marius Pancu: Profit de faptul că sunteţi alături de noi, domnule Ţăranu, sunteţi profesor universitar şi a venit o informaţie pe plan extern, administraţia Trump interzice universităţii Harvard să mai înregistreze studenţi străini. Cei care sunt deja acolo, circa 30% din totalul de studenţi trebuie să se transfere sau îşi pierd dreptul legal de a mai sta în Statele Unite. Vă cer un comentariu, un punct de vedere! Ce spune asta despre regimul Trump?
Andrei Ţăranu: Regimul Trump se duce înspre o formă de autoritarism complet absurd. Bătălia pe care o are Donald Trump cu universităţile şi in special cele din Ivy League cum este fără îndoială şi Harvard şi MTI-ul va genera o mare problemă pe termen lung în SUA. Pentru că studenţii ăştia străini, o parte dintre ei, sunt studenţi care plătesc, vin din familii foarte bogate şi aduc bani universităţii. Pe de altă parte, sunt cei care primesc burse de studiu tocmai pentru că sunt consideraţi ca fiind excepţionali, foarte buni şi universităţi de tip Harvard, MIT fac ceea ce se numeşte brain hunting. Adică, adună persoanele cele mai sclipitoare de pe planetă a căror realizări se văd în domeniul IT, în domeniul medicinei, în domeniul farmaciei. Dacă îţi lipseşte plus valoarea de acest gen mai târziu vei începe să ai pierderi, şi pierderi semnificative.
Ori, Donald Trump gândeşte economic doar pe termen foarte scurt şi revanşard, tocmai pentru că Harvardul, dincole de a fii o universitate excepţională din punct de vedere academic are şi o dimensiune politică asumată, cea a corectitudinii politice, a toleranţei maximale şi asta îl deranjează pe liderul Make America Great Again, care este conservator, care îşi doreşte un model aproape exclusiv american şi cât se poate de puţin cosmopolit.
Marius Pancu: Şi obsesia asta de a submina autoritatea universităţilor, de ce?
Andrei Ţăranu: Pentru că universităţile sunt spaţii ale libertăţii, dintotdeauna a fost aşa. Acolo poate să gândească, să vorbească liber, acolo se pot aduce critici, multe întemeiate şi care fără îndoială îl supără pe Donald Trump pentru că aşa cum aţi observat, încearcă să acopere aproape tot terenul şi în spaţiul economic, şi în spaţiul militar şi în spaţiul de securitate şi în spaţiul politicilor externe. Nu îi iese prea bine. Problema e că în spaţiul intern deja sunt tot mai mulţi americani care sunt supăraţi pe politicile sale şi vocile lor pot căpăta rezonanţă prin critici bine articulate de către universităţi.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
