Video România scapă de tăierea fondurilor europene. Economist: Răgaz de la Bruxelles pentru pachetul doi de măsuri

ECOFIN cere urgentarea implementării planului de redresare şi rezilienţă, înăsprirea considerabilă a politicii bugetare şi eficientizarea administraţiei publice. Crede că priorităţile pe cheltuieli ar trebui să fie înzestrarea militară, dar şi proiectele mari de infrastructură care ar trebui pregătite mai bine. De asemenea, pe plan energetic consideră că România ar trebui să renunţe la combustibilii fosili şi să se orienteze spre energia regenerabilă, respectiv să facă mai mult pentru femei şi tineri pe piaţa muncii.

Concluzia de etapă a ECOFIN va fi cel mai probabil luată în considerare şi de Fitch, prima agenţie de rating care îşi prezintă evaluarea pentru România pe 15 august. Iar până pe 15 octombrie, consiliul va evalua felul în care reformele de pe hârtie devin şi realitate.

În paralel, Banca Naţională a României avertizează că inflaţia va creşte considerabil în următoarele luni, pentru că pachetul de consolidare fiscală va duce la majorari de preţuri. Sunt incertitudini legate de impactul creşterii preţurilor la energie după expirarea plafonului de reglementare. De asemenea, măsurile anunţate de creştere a cotelor de TVA şi a accizelor vor amâna planurile băncilor de reducere a ratelor dobânzilor până în 2026. De altfel, şi Banca Centrală a menţinut dobânda cheie la actuala valoare. Prognoza actualizată a inflaţiei va fi prezentată, însă, abia luna viitoare. 

Am analizat întreaga situație împreună cu Christian Năsulea, profesor de economie mondială

Marius Pancu: Ce semnal a transmis ECOFIN prin evaluarea de astăzi?

Christian Năsulea: Este un semnal mixt. Să nu ne bucurăm foarte tare dintr-un punct de vedere. Însă, pe de altă parte, este un semnal extraordinar de pozitiv care confirmă că abordarea pe care a avut-o Guvernul României a fost corectă. Această grabă cu care au fost gândite măsurile din primul pachet, care a făcut să avem în faţă un pachet care este foarte departe de a fi ideal.

Din punctul meu de vedere a fost justificată acum că am văzut reacţia de la ECOFIN. Practic, pur şi simplu pentru faptul că ni s-a spus că evaluarea va fi făcută în toamnă şi că nu vor fi făcute evaluări legate de cât de bun este acest pachet în momentul acesta, ne dă cumva un răgaz în aşa fel încât măsurile din pachetul doi să poată să fie sper eu mult mai bine gândite şi mult mai bine puse în ordine decât ceea ce am văzut până acum pentru că aici, iarăşi, ca să o spunem din nou, dacă nu e clar pentru toată lumea, a fost foarte nefericită ordinea în care au fost anunţate aceste măsuri, e regretabil faptul că odată cu creşteri de taxe avem şi nişte reduceri de cheltuieli care îi vizează tocmai pe oamenii care aveau cea mai mare nevoie şi care, deşi, probabil acolo se ajungea, să fie reduse lucrurile, nu trebuiau să fie primii care să sufere aceste reduceri. 

Marius Pancu: Ultima din cele şase recomandări ECOFIN spune aşa: să reducă riscurile de sărăcie şi de excluziune socială prin extinderea protecţiei sociale şi îmbunătăţirea eficacităţii acesteia, inclusiv printr-un acces mai bun la servicii esenţiale şi de facilitare de calitate cu accent pe serviciile sociale, de sănătate, educaţionale şi e ocuparea forţei de muncă integrate pentru romi, pentru alte grupuri defavorizate menţinând în acelaşi timp şi sustenabilitatea finanţelor publice. Eu mă întreb cum se pupă asta cu faptul că de exemplu pensionarii plătesc CASS?

Christian Năsulea: Nu e vorba doar de faptul că trebuie să ajungem la 7% deficit anul acesta. E vorba de fapt de nevoia de a avea un plan de măsuri care să ne ducă sub 3% cât mai rapid şi dincole de asta trebuie să ne ducă sub 3% cât mai rapid, rezolvând şi toate celelalte lucruri pe care ar trebui să le facă un stat membru al UE în contextul actual.

Practic, tot ceea ce au enumerat cei de la ECOFIN, legat de programele de înarmare, care sunt necesare având în vedere că nu ştim când se va termina problema care e mult prea aproape de graniţa noastră. Să facem ceea ce trebuie în aşa fel încât să fie mult mai bine pentru acele categorii care au fost cele mai lovite în ultima vreme şi aici ajungem tocmai la problema aceasta a consumatorilor vulnerabili, a categoriilor sociale vulnerabile pentru care statul român ar fi trebuit deja să aibă spaţiu în aşa fel încât să poată să gândească nişte programe de asistenţă care să nu ne aducă la faliment, să încapă şi acelea în interiorul unui buget care în nici un caz să nu depăşească 3%. Acolo trebuia să fim.

Şi din păcate, de ani de zile, noi suntem din ce în ce mai departe e această ţintă. Deci, tema care ne-a fost dată sau cumva confirmarea că e foarte bine că am început şi noi în sfârşit să facem ceva, dar locul  în care trebuie să ajungem este foarte departe faţă de cel în care ne aflăm în acest moment. Asta e traducerea, de fapt. 

Marius Pancu: Sunt lucrurile clare şi ieşim la liman sau încă mai pot să apară diferite catastrofe şi care ar fi ele? Care sunt riscurile? De unde pot să apară?

Christian Năsulea: Sunt extrem de multe riscuri. Îmi este imposibil să le enumăr. Din punctul meu de vedere, în acest moment avem un risc foarte mare, care este intern. Pentru că avem o rezistenţă din partea acelor categorii care ar fi trebuit să fie reduse cheltuielie în primul rând. Cred că toată lumea a văzut că există în continuare consilii de administraţie la companii de stat neprofitabile care îşi votează creşteri ale indemnizaţiilor, creşteri de venituri într-un moment în care mi se pare incredibil că se întâmplă aşa ceva. Că nişte oameni care sunt în acele funcţii, vâzând ceea ce se întâmplă în jurul nostru consideră că e oportun şi că e moral să facă aşa ceva şi dincolo de asta avem şi problema mai amplă pentru că sunt unii cu nişte salarii care sunt complet nejustificate, sunt la cârma unor companii care sunt pe pierdere şi care practic trăiesc din banii contribuabililor de rând.

Şi dincolo de asta, mai avem şi problema de ansamblu pentru că în continuare e foarte clar că nu s-a înţeles nici cât de periculos e momentul în care ne aflăm. Practic, angajaţii de la stat, în general nu înţeleg că e într-adevăr o problemă dacă pierdem rating-ul de ţară şi ajungem la vreun blocaj în finanţarea statului român. Şi asta se vede, din punctul meu de vedere, foarte tare pentru că toată lumea spune că este foarte important să se taie, dar nu de la ei. Ori, e foarte clar, pentru mine, cel puţin, ca angajat la stat că lucrul ăsta nu se va putea face. S-a tăiat de la noi, de la cei care lucrează în Educaţie şi va trebuie să se ajusteze peste tot în aşa fel încât să ajungem la o situaţie care să ne aisgure că ne putem lua salariile lună de lună. Pentru că ăsta este un obiectiv pe care pare să-l fi înţeles acest Guvern în sfârşit şi pentru care ar trebui să încercăm să facem o reaşezare care să fie cât mai echitabilă, dar o reaşezare la care din păcate va trebui să contribuim toţi. 

Marius Pancu: Cum ar trebui să arate al doilea pachet de măsuri despre care spuneaţi că trebuie făcut cu mult mai mult cap?

Christian Năsulea: Toate lucrurile care ne pot ajunge într-o zonă a sustenabilităţii ţin de reduceri de cheltuieli. Şi aici, reducerile de cheltuieli pot să fie făcute în zone mai oportune şi anume, prin reducerea risipei, printr-o eficientizare a aparatului de stat, printr-o reformă care să eficientizeze reforma administrativă, să vizeze diverse sectoare în care lucrurile se pot face cu siguranţă mult mai bine pentru că suntem în secolul XXI, nu mai avem nevoie de structuri care să ţină de secolul XX sau chiar XIX în anumite situaţii. Acestea sunt nişte chestiuni care ar trebui să fie făcute, dar reducerile de cheltuieli pentru eficientizarea bugetului se pot face şi într-un mod mai puţin fericit Se pot reduce costurile cu pensionarii, de exemplu.

Săracii pensionari, care şi aşa au un nivel a veniturilor foarte scăzut în comparaţie cu cât au contribuit pentru că sistemul de pensii este prost gândit la noi în ţară. A fost gândit greşit de la începutul anilor 90. Şi atunci, se pot face ajustări în această zonă sau în zona eficientizării statului. Eu zic că ar trebui eficientizat statul, dar una e mai simplă de făcut decât cealaltă şi sper că Guvernul va avea tăria şi capacitatea să ia drumul mai dificil, dar mai corect pentru cetăţenii români. 

Marius Pancu: Care sunt efectele la care vă aşteptaţi pe inflaţie pe toate cele 3 categorii temporale în scurt, termen mediu şi termen lung?

Christian Năsulea: E foarte clar că în perioada imediat următoare vom avea nişte scumpiri suplimentare. Practic, pe lângă cele pe care le aveam deja prognozate, care erau undeva la 5%, trebuie să ne înţelegem că ne aşteptăm la o creştere a preţurilor care să fie undeva, probabil, uşor peste 1%, doar din cauza TVA.

Avem, de asemenea, un impact care va duce preţurile mai sus, care ţine de eliminarea schemei de plafonare şi compensare din domeniul energetic. Probabil, un impact care nu va fi foarte mare şi noi încă facem calcule ca să vedem ce va însemna costul suplimentar pe aceste accize pentru carburanţi. În zona de transporturi va exista iar un impact care va duce preţurile mai sus. Nu ştiu să vă spun la această ora dacă va fi un impact minor, neemnificativ sau daca va fi un impact care să fie mai important decât celelalte. Cumva, ne aşteptăm iarăşi la scumpiri, se va pierde puterea de cumpărare, din nou, din cauză că vom avea aceste scumpiri care sunt inevitabile ca urmare a situaţiei în care ne aflăm.

Marius Pancu: Iar partea dezinflaţionistă de când ar putea să apară? După cât timp de la astfel de măsuri poate să apară şi un puseu dezinflaţionist?

Christian Năsulea: Din punctul meu de vedere, în momentul în care vom avea un pachet de reformă care să meargă într-adevăr într-o direcţie bună, să fie convingător şi pe date să ne arate că statul român reuşeşte să intre în parametrii, lucrul ăsta ar trebui să se reflecte şi în costurile pe care le plătim pentru lucrurile obişnuite de care avem nevoie ca să trăim. Din păcate, în momentul acesta suntem profund dependenşi, aşteptăm să vedem că politicienii pe care îi avem în acest moment sunt mult mai competenţi decât cei pe care i-am avut în trecut sau măcar mult mai responsabili decât cei pe care i-am avut în trecut ca să începem să vedem efecte pozitive în sfârşit pentru cetăţean, nu pentru clientela politică sau pentru alte categorii care au profitat până acum. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰