Calcul. Ce înseamnă să economisești 1 leu pe zi și cum se transformă în economii importante pe termen lung

Trebuie să avem un buget de cheltuieli pe care să îl monitorizăm în permanenţă. Practic, aceasta este cheia care ne ajută să economisim. Fac această analogie. Am întâlnit antreprenori care îmi spun, Iancule, nu pot să fac profil suficient. şi îi întreb, dar la cheltuiel cum stai? Cât ai dat pe chirie? Nu ştiu. Dar pe materie primă, cât ai dat? Habar nu am. Şi salariile cât reprezintă în cifra de afaceri? Nu cunosc. Păi vă daţi seama ce părere vă faceţi despre un asemenea antreprenor.

Este haos. Nu are o evidenţă. La fel şi într-o familie care nu are o evidenţă a cheltuielilor, atunci probabilitatea să economisească este mai mică decât dacă pune banii deoparte la salariu în prima zi şi cheltuie doar ce rămâne. Şi asta e o soluţie. Să pui toate cheltuielile într-un coş. Să zici cheltuieli, economii şi venituri. Să gândeşti simplu. Dar dacă ai ţine evidenţa cheltuielor separat pe fiecare categorie, nu cumva te ajută ca să vezi dacă ai risipă? Să vezi de unde o mai poţi reduce? Să vezi cum poţi să creşti economiile? Tu ştii pe ce dai banii? Asta e foarte important.

Vă propun trei tipuri de granularitate. Atunci când economiile sunt foarte mici, nu înseamnă neaparat că veniturile sunt mici. Ştiu oameni care fac mulţi bani, dar nu economisesc. Vorba aceea, degeaba faci bani dacă nu ai bani. Mă rog, indiferent de venituri, dacă economiile sunt mici, doar 5%, şi în general se întâmplă dacă şi veniturile sunt mici, este de recomandat să ai o analiză foarte detaliată pe cel puţin 15 categorii de cheltuieli. Dacă economiile sunt undeva spre 10%, 10 categorii de cheltuieli ajung. Şi dacă economiseşti 20% sau mai mult, cred că poţi să gândeşti simplificat şi să împarţi cheltuielile între nevoi, dorinţe, sănătate, educaţie şi diverse.

Nu trebuie neapărat să te uiţi la fiecare leu. Asta depinde şi de veniturile tale. Dar, în general, este important să te uiţi la categoriile mari de cheltuieli, ca să vezi unde poţi optimiza, ca să economiseşti mai mult. Toate acestea nu din lăcomie sau din zgârcenie, ci pentru că avem obiective financiare pe care vrem să le atingem.

Şi recomand să nu gândiţi în termen de revoluţie, ci evoluţie. Pas cu pas, 1% dacă economisiţi pe trimestru, pe termen lung poţi să faci diferenţa. Şi nu este greu, pentru că 1% pe trimestru la o familie medie în România, care câştigă la nivel de familie 9500 de lei, 1% pe trimestru înseamnă 95 de lei. Împărţit la 90 de zile înseamnă 1 leu pe zi. Acum, serios, dacă economiseşti 1 leu pe zi, simţi cu siguranţă că nu, dar pe termen lung asta face diferenţa.

Pentru că 1 leu pe zi pe 90 de zile înseamnă 1% în medie din venitul unei familii şi dacă reuşeşti trebuia asta pe fiecare trimestru în parte, deci în trimestru 2 încă 1%, deci 2 lei pe zi, apoi în trimestru 3, 3 lei pe zi şi creşti şi tot aşa, vei economisi în primul an 4%, în anul 2 încă 4%, în anul 3 încă 4% şi tot aşa. Iată că în 4 ani poţi să economiseşti suplimentar 16% în condiţiile în care, atenţie, plecăm de la 6%.

Aceasta este rata medie de economisire astăzi în România şi aceasta poate să crească semnificativ până la 22% doar crescând economiile 1% pe trimestru. Multă lume pe măsură ce câştigă mai mult, cheltuie mai mult imediat. Eu vă recomand să ţineţi acolo cheltuielile, că dacă nu creşteau veniturile, ce făceaţi? Cheltuiaţi cât aveaţi şi atunci strângeţi cureaua pentru iubire, pentru familie, ca să economisiţi mai mult, să vă atingeţi obiectivele financiare. În ultimii 5 ani economiile au rămas la fel, deşi venitul a crescut cu 70% în mediu în România, iar inflaţia a fost 40%.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰