CCR, a cincea amânare în cazul sesizării lui Grindeanu privind programul SAFE de 16 miliarde de euro

• Ce se întâmplă dacă CCR admite contestația 
• Grindeanu acuză că Guvernul Bolojan a depășit limitele constituționale

CCR a amânat iar să se pronunţe în cazul sesizării lui Sorin Grindeanu privind programul SAFE prin care ţara noastră beneficiază de peste 16 miliarde de euro. Este vorba despre împrumuturi europene pentru investiții în apărare, nu despre fonduri nerambursabile.

Ce se întâmplă dacă CCR admite contestația 

Liderul PSD susţine că Guvernul Bolojan nu mai avea legitimitatea de a emite Ordonanţa de Urgenţă SAFE. Documentul a fost adoptat pe 4 mai, a fost modificat în ziua moțiunii, pe 5 mai, și forma finală a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial, pe 8 mai, la trei zile după demiterea Guvernului. 

Dacă CCR admite contestația şi constată existența unui conflict juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern, o interpretare ar fi că programul european SAFE ar urma să continue, adică contractele militare deja semnate nu ar fi anulate în mod automat.

Problemele ar putea apărea însă în derularea unor proiecte care se bazează pe mecanismele introduse prin această ordonanță. În acest scenariu, România nu ar pierde automat finanțarea prin SAFE.

Grindeanu acuză că Guvernul Bolojan a depășit limitele constituționale

Amintim că Sorin Grindeanu a cerut CCR să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale.

"Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării", se arată în sesizare, potrivit Agerpres.

Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate reiese că Guvernul a procedat la extinderea substanțială a proiectului inițial al ordonanței de urgență a Guvernului în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

"Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că 'Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului'. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție", spune Sorin Grindeanu în document.