Antena Meniu Search
x
LIVE

CCR a admis sesizarea Guvernului, dar moțiunea de cenzură își va continua traseul în Parlament. Explicaţiile Curţii Constituţionale

Curtea Constituțională a României (CCR) judecă, astăzi, conflictul dintre Parlament și Guvern pe tema moțiunii de cenzură depusă de USR PLUS și AUR împotriva Cabinetului Florin Cîțu.

De Veronica Micu la 28.09.2021, 13:45
Conflictul dintre Parlament și Guvern pe tema moțiunii de cenzură împotriva Cabinetului Cîțu, pe masa CCR - Hepta

UPDATE 13:30 - Curtea Constituţională a explicat într-un comunicat că a admis sesizarea Executivului şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională Guvern - Parlament pe tema moţiunii de cenzură, agumentul fiind că Parlamentul nu a respectat art 113 alin 2 din Constituţie, respectiv obligatia de a comunica Guvernului depunerea moţiunii. 

Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

  • 1. A admis cererea formulată de prim-ministrul Guvernului şi a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de conduita Parlamentului cu privire la modul de desfășurare a procedurii de control parlamentar inițiate prin moțiunea de cenzură nr.2MC/3 septembrie 2021 – „Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”.
  • 2. Parlamentul urmează să dezbată moțiunea de cenzură depusă și să își exprime poziția prin vot asupra acesteia cu respectarea exigențelor constituționale și regulamentare și aplicarea principiului loialității constituționale.
  • Curtea a constatat că moțiunea de cenzură a fost depusă cu întrunirea numărului de semnături necesare. Însă, Parlamentul, în ansamblul său, a încălcat art.1 alin.(5) din Constituție coroborat cu art.94 alin.(1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum și art.113 alin.(2) din Constituție. Parlamentul nu a dezbătut moțiunea de cenzură, astfel că nu a finalizat procedura inițiată și continuă să încalce art.113 din Constituție. În consecință, au fost încălcate și prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept și alin.(4) privind echilibrul puterilor în stat.

Ce spun articolele invocate de CCR

Pe acelaşi subiect
  • Art.1 (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie - Constituţia României;
  • Art. 113 (2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii - Constituţia României;
  • Art. 94 (1) Moţiunea de cenzură iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă. Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii - Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului

UPDATE 12:10 - Curtea Constitutională a admis marţi sesizarea Executivului şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională Guvern - Parlament pe tema moţiunii de cenzură, agumentul fiind că Parlamentul nu a respectat art 113 alin 2 din Constituţie, respectiv obligatia de a comunica Guvernului depunerea moţiunii, au declarat pentru News.ro surse din CCR, care au precizat, însă, că moţiunea îşi va continua traseul în Parlament.

Știrea inițială: 

CCR are pe ordinea de zi a şedinţei de marţi sesizarea premierului Florin Cîţu cu privire la existenţa unui conflict juridic dintre Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură a USR-PLUS şi AUR.

Premierul Florin Cîţu a declarat că, în cazul în care Curtea Constituţională admite sesizarea Guvernului, atunci preşedinţii Camerei şi Senatului trebuie să demisioneze pentru că au susţinut o procedură viciată prin care au vrut să dea jos Executivul.

Guvernul a acuzat că nu au fost respectate procedurile la depunerea moțiunii

Guvernul a solicitat miercurea trecută Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură USR PLUS - AUR, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului.

În documentul semnat de premier, Ludovic Orban este acuzat că a încălcat prevederile constituţionale pentru că nu a comunicat Guvernului moţiunea în ziua în care a fost depusă şi pentru că ulterior a comunicat o moţiune ”iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide”.

Documentul face referire la ”comportamentul neconstituţional şi neloial al Parlamentului prin Preşedintele Camerei Deputaţilor”.

Textul moţiunii de cenzură, depusă de AUR şi USR-PLUS

"Domnule Președinte al Senatului,

Domnule Președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor Senatori și Deputați,

Domnule Prim-ministru,

Doamnelor și domnilor Miniștri,

România este condusă în acest moment de un guvern, care nu mai are legitimitate politică pentru că îi lipsește susținerea unei majorități parlamentare. Cea mai mare lipsă a guvernului condus de Florin Cîțu este însă lipsa legitimității morale. O persoană care a avut grave probleme cu legea în trecut și care abuzează de ea în prezent, nu prezintă garanțiile minim necesare pentru a conduce puterea executivă din România.

Florin Cîțu a dovedit în ultimele luni că este incapabil să conducă un guvern de coaliție, că este incapabil să iasă din logica unei gândiri înguste de partid. Acest om și cei care îl susțin par hotărâți să sacrifice interesul general, bunăstarea cetățenilor acestei țări, doar pentru a câștiga competiția internă din cadrul partidului lor.

Acest lucru este inadmisibil!

Domnilor și doamnelor,

România traversează o perioadă foarte dificilă din punct de vedere economic și social. Țara noastră se confruntă cu riscuri și amenințări pe termen scurt și mediu, peste care se suprapun evoluții nefavorabile pe termen lung la care noi, ca societate, nu am găsit încă un răspuns adecvat. Amenințările imediate țin de criza de sănătate publică generată de pandemia de SARS-CoV-2 sau mediul economic instabil supus unor turbulențe semnificative din cauza creșterilor generalizate de prețuri la numeroase produse și servicii de bază, de la energie și până la materialele de construcții. Peste aceste provocări imediate se suprapun probleme structurale vechi: îmbătrânirea populației, descreșterea demografică, exodul forței de muncă, servicii publice deficitare precum sănătatea și educația și un aparat de stat care nu funcționează la nivelul secolului XXI, ci pare capturat de grupuri de interese de clan sau familie politică.

România are o nevoie uriașă de investiții în infrastructură și servicii publice de calitate pentru cetățenii săi. Nu vom opri exodul românilor peste granițe și nu-i vom convinge că pot avea un viitor bun în propria țară, dacă nu le vom oferi motive solide să rămână aici, indiferent că locuiesc la oraș sau în mediul rural. Aceasta este misiunea oricărui guvern al României, de orice culoare politică: bunăstarea tuturor locuitorilor acestei țări. Nu doar bunăstarea primarilor unui partid, nu doar bunăstarea celor care votează cu un anumit partid, nu doar bunăstarea celor care fac parte din anumite cercuri restrânse de interese. Dacă nu vom construi o țară pentru toți românii, vom sfârși cu o țară din care toți oamenii onești aflați în afara unor cercuri înguste de interese vor pleca. Aceasta este miza sau obiectivul pe care trebuie să le aibă în vedere orice forță politică și orice om politic care ajunge într-o funcție din statul român.

Din păcate, premierul Florin Cîțu și cei care îl susțin au arătat unei țări întregi că interesele de grup sau de partid sunt mai presus decât interesele țării. Pentru a obține sprijinul necesar alegerii în funcția de președinte al PNL, Florin Cîțu a imaginat și pus în aplicare un plan de finanțare a primarilor liberali cu bani de la bugetul național. Fără să instituie criterii clare de selecție a proiectelor, de monitorizare și auditare a acestora, Planul național de investiții „Anghel Saligny” este doar o pușculiță de partid. Pentru punerea în aplicare a acestei scheme de influențare a votului la congresul PNL, Florin Cîțu a demis ministrul Justiției și a numit imediat un interimar care să-i execute ordinele. Îl încurcau procedurile legal-administrative ce trebuiau urmate, așa cum se face într-un stat de drept.

Are România nevoie de investiții? Cu siguranță da. Dar la un plan național trebuie să aibă acces orice comunitate locală, indiferent de culoarea politică a primarului. Trebuie să ieșim din logica relațiilor de cumetrie și a baronilor locali pentru a construi o societate și o țară în care să se regăsească fiecare cetățean și în care accesul la sursele publice de investiții să se facă pe bază de merit și competență, nu pe baza carnetului de partid al primarului.

Doamnelor și domnilor,

În orice guvernare, persoana care ocupă funcția de prim-ministru e foarte importantă. Această persoană dă tonul guvernării și de aceea trebuie să fie cineva cu un caracter exemplar, situat deasupra oricăror suspiciuni de corupție sau comportament imoral. Îndeplinește domnul Florin Cîțu aceste condiții? Categoric, NU! Acest om a avut grave probleme cu justiția din Statele Unite ale Americii. Pentru infracțiunile sale a fost încarcerat. De alte obligații, precum restituirea unor sume de bani împrumutate, s-a eschivat. În România este acuzat că și-a favorizat familia în cazul unei împroprietăriri cu păduri și că, odată intrat în posesia acestor păduri, le-a ras. De când este în funcția de prim-ministru a acționat de cele mai multe ori doar în interes personal sau de partid.

Merită România să aibă un prim-ministru precum Florin Cîțu? Merită românii să fie conduși de un infractor care a fost încarcerat pentru faptele sale? Categoric, NU! Cum poate un individ cu asemenea profil moral, sau mai bine zis cu un asemenea profil infracțional, să mai fie prim-ministrul acestei țări?

Doamnelor și domnilor,

Guvernarea nu este despre partide, despre împărțirea ministerelor și a bugetului, ci este despre oameni. Guvernarea trebuie să răspundă la întrebarea „cum să facem mai bună viața locuitorilor acestei țări?”. Acest lucru nu se poate face fără respectarea principiilor democratice și ale statului de drept. Un guvern, orice guvern, care nu poate sau nu vrea să lucreze în interesul tuturor cetățenilor acestei țări este un guvern ilegitim, care trebuie demis. Este evident că bunăstarea românilor nu contează pentru Florin Cîțu și guvernul pe care îl conduce. Ceea ce pare să conteze pentru acesta este doar lupta de putere din PNL. Pentru a se putea dedica competiției interne din partid, considerăm că este mai bine să îl degrevăm de responsabilitatea guvernării. Guvernul condus de Florin Cîțu trebuie demis! România are nevoie de o nouă guvernare, legitimată prin votul Parlamentului și în a cărui componență să nu se regăsească persoane cu un trecut penal.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Fiți de partea românilor, nu de partea infractorilor, a politrucilor și a „băieților deștepți”!

Votați pentru demiterea guvernului Cîțu!".

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Justitie » CCR a admis sesizarea Guvernului, dar moțiunea de cenzură își va continua traseul în Parlament. Explicaţiile Curţii Constituţionale

Breaking News

Parada de 1 Decembrie LIVE VIDEO

Parada de 1 Decembrie LIVE VIDEO