Curtea Constituţională va dezbate în 28 septembrie, după Congresul PNL, sesizarea privind moţiunea de cenzură - oficial

CCR a stabilit, pentru 28 septembrie, şedinţa de judecată pentru conflictul formulat de prim-ministrul Florin Cîţu, pe tema moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR. Tot azi, Curtea Constituţională a României a anunţat că sesizarea prin care Anca Dragu a cerut CCR să trimită Guvernul Cîţu în Parlament pentru un vot de încredere va fi analizată după 29 septembrie.

Prim-ministrul Florin Cîţu a depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită "neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă", întrucât moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu "încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie".

Părţile implicate au avut termen până miercuri pentru a transmite Curţi Constituţionale punctele de vedere.

Ludovic Orban şi Anca Dragu au trimis opinii separate la CCR

Invocând această sesizare către CCR, liberalii au reuşit până acum să blocheze dezbaterea şi votul moţiunii, ei fiind sprijiniţi în acest demers de către PSD.

Anca Dragu a anunţat marţi, după o situaţie fără precedent în Parlamentul României când atât Camera, cât şi Senatul şi-au însuşit un punct de vedere adoptat de Comisia pentru constituţionalitate, favorabil Guvernului, că ea va transmite un alt punct de vedere Curţii Constituţionale, în nume personal. Exemplul a fost urmat azi şi de preşedintele PNL Ludovic Orban, ambii preşedinţi ai Camerelor susţinând că nu există motive pentru a fi considerată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament.

Anca Dragu spune că e vorba de un conflict politic, nu juridic

În urmă cu o zi, Anca Dragu preciza că va trimite Curţii Constituţionale două puncte de vedere - unul al Comisiei de resort, însuşit de Biroul permanent, şi altul în nume personal - referitoare la sesizarea Guvernului transmisă Curţii privind existenţa unui conflict juridic Guvern - Parlament în cazul moţiunii de cenzură.

"În acest punct de vedere, semnat de mine, în calitate de preşedinte al Senatului României, arăt că nu se constituie motive pentru a considera existenţa unui conflict juridic de natură constituţională. Este de fapt un conflict de natură politică pe care Guvernul îl doreşte transformat într-un conflict de natură constituţională. Mai arătăm în acest punct de vedere transmis Curţii că este vorba mai degrabă de o cerere ce nu poate fi admisibilă din partea Curţii Constituţionale.

Este vorba de o serie de critici legate de iniţierea şi depunerea moţiunii de cenzură. Moţiunea de cenzură reprezintă un instrument juridic constituţional pe care îl au la dispoziţie parlamentarii, un instrument de control asupra activităţii Guvernului şi arătăm, ca atare, că nu se constituie niciun fel de blocaj al activităţii celor două instituţii. Numai un blocaj ar putea sta la baza unui conflict juridic de natură constituţională. Repet: este vorba de un conflict politic, mai degrabă, care de la nivelul Guvernului se doreşte a se transforma într-un conflict juridic de natură constituţională", a arătat Dragu, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Parlamentului.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰