Laura Vicol a încercat să ascundă telefonul mobil la percheziții. Motivarea instanţei în dosarul Nordis

Măsurile dispuse faţă de inculpaţii din dosarul Nordis, Ciorbă Vladimir-Răzvan, Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina, Poștoacă Gheorghe-Emanuel, Poștoacă Nicolae- Cristian, Poștoacă Florin-Alexandru, Șaitoș Bogdan-Adalbert, Răileanu Sanda, Oprea Oana- Claudia, Ivan George-Marian, Vasile Gabriela-Alina, Matei Cristian-Andrei au fost motivate prin pericolul social și riscul recidivei, gravitatea infracțiunilor, impactul asupra ordinii publice, nevoia de protejare a anchetei, presiunea publică și jurisprudența CEDO.

Laura Vicol ştia când urma să aibă loc percheziţiile

Unul dintre motive invocate pentru arestatul preventiv al Laurei Vicol este că fosta deputată PSD a obținut acces la informații confidențiale din anchetă, aflând în avans despre percheziții.

"Judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere şi faptul că, după cum reiese din probele administrate, inculpata ar fi ascuns bunuri care puteau constitui mijloace de probă, respectiv terminalul mobil pe care l-a utilizat până în data de 02.02.2025, aproximativ ora 23,00, dată la care a fost dezactivat, a doua zi, la data de 03.02.2025, cu ocazia percheziţiei domiciliare şi, ulterior, la sediul DIICOT prezentând un alt telefon mobil în contextul solicitării de predare a acestuia", se arată în motivare.

De asemenea, spune judecătoarea, Laura Vicol ştia că vor fi percheziţii la ea acasă. "Din discuţiile telefonice interceptate reiese la modul rezonabil că inculpata, într-un mod sau altul, a ajuns în posesia unor informaţii care nu sunt destinate publicităţii, respectiv iminenţa efectuării unei percheziţii domiciliare la imobilul în care locuieşte împreună cu soţul său, inculpatul Ciorbă Răzvan Vladimir, cu cel puţin câteva zile înainte de efectuarea percheziţiei", spune magistratul.

Pe 31 ianuarie 2025 (cu trei zile înainte de efectuarea percheziţiei), Laura Vicol poartă următoarea discuţie cu numitul Dan Moraru:

Dan Moraru: Da eu nu-l cunosc pe soţul dumneavoastră, dar are... cum să zici, din ce-am văzut eu;

Laura Vicol: Domnule, nu-i hoţ;

Dan Moraru: N-are nici o frică, n-are nici o frică;

Laura Vicol: N-are nimic, nu are...dar el merge cu capul drept înainte, cum să vă spun;

Dan Moraru: Da;

Laura Vicol: Că ne trezim la 6 dimineaţa în fiecare dimineaţă de când ne-au anunţat că vin de la DIICOT să-l ia din casă, asta e cu totul altceva.

"Discuţia evidenţiată anterior conduce la presupunerea rezonabilă că inculpata pare să aibă resursele necesare pentru a accede la informaţii confidenţiale, de natură să compromită ancheta penală în desfăşurare, context în care, faţă de împrejurarea că în sarcina inculpatei se reţine şi ascunderea unui bun ce putea constitui mijloc de probă, alături de celelalte elemente prezentate anterior, conduc la concluzia că privarea de libertate a inculpatei Laura Vicol - Ciorbă este absolut necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol social concret pentru ordinea publică (ce rezultă chiar din materialitatea faptelor şi din modul în care aceasta ar fi acţionat pentru a preîntâmpina descoperirea faptelor şi tragerea la răspundere penală), dar şi pentru buna desfăşurare a procesului penal (evitarea riscului de obstrucţionare a anchetei)", precizează judecătoarea.

Motivarea Curţii de Apel în dosarul Nordis

În primul rând, s-a reținut pericolul social și riscul recidivei, având în vedere gravitatea acuzațiilor și durata activității infracționale. Deși majoritatea inculpaților nu au antecedente penale, există un risc ridicat ca aceștia să comită din nou fapte similare dacă ar fi puși în libertate. De asemenea, judecătoarea a subliniat gravitatea infracțiunilor, precizând că prejudiciul uriaș cauzat justifică aplicarea unei măsuri preventive severe.

Un alt motiv invocat este impactul asupra ordinii publice, judecătoarea considerând că lăsarea în libertate a inculpaților ar putea genera un sentiment de insecuritate în societate și ar putea submina încrederea în justiție. Totodată, s-a evidențiat și nevoia de protejare a anchetei, existând riscul ca inculpații să încerce să influențeze martorii sau să împiedice desfășurarea investigațiilor. Nu în ultimul rând, motivarea face referire la presiunea publică și jurisprudența CEDO, arătând că anumite infracțiuni pot provoca reacții sociale negative, ceea ce justifică luarea unor măsuri restrictive pentru a preveni tulburarea ordinii publice.

Laura Vicol şi soţul acesteia, Vladimir Ciorbă, Gheorghe Emanuel Poştoacă (acţionar principal la Nordis), Cristian Nicolae Poştoacă (acţionar şi administrator la mai multe firme din grupul Nordis) şi Florin Poştoacă, au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile. În cazul Sandei Răileanu, Oanei Claudia Oprea (contabila grupării) şi al lui Bogdan Adalbert Şaitoş (acţionar şi administrator), instanţa a dispus ca aceştia să fie cercetaţi în arest la domiciliu.

Totodată, judecătorii au dispus plasarea sub control judiciar a Gabriela Vasile (manager resurse umane), Cristian Matei (manager achiziţii şi director), diagnosticat cu psoriazis vulgar, şi George Marian Ivan, au fost plasaţi sub control judiciar. Decizia nu este definitivă, dar este executorie. Contestaţia împotriva deciziei instanţei se judecă joi, 13 februarie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la ora 14:00.

Cum a fost creată "maşinăria Nordis"

"Maşinăria Nordis" a fost înfiinţată cu scop clar încă de la început. Magistraţii spun că grupul și-a început activitatea în 2018, axându-se pe dezvoltări imobiliare în București, Sinaia, Brașov și Mamaia-Năvodari. Operațiunile s-au desfășurat prin Nordis Management SRL, companie care a evoluat de la o agenție imobiliară la un dezvoltator imobiliar fără experiență.  Magistraţii au estimat un prejudiciu de 195 milioane de euro provenind din avansurile plătite de peste 1.700 de clienți. Sumele încasate au fost direcționate către persoane fizice și firme afiliate, apoi fie retrase în numerar, fie utilizate pentru achiziții de lux.

Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă sunt acuzaţi că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele din grupul de firme Nordis şi au cheltuit banii pe vacanţe, călătorii cu avioane private, achiziţii de bunuri şi maşini de lux. Sumele retrase proveneau de la clienţii păgubiţi de gruparea Nordis. Astfel, spun procurorii DIICTOT, cuplul Ciorbă - Vicol a achitat 1,5 milioane euro pe zboruri cu avioane private sau elicoptere spre destinaţii de vacanţă din ţară şi străinătate - Nisa, Mykonos, Madrid, Paris, Delta Dunării. De asemenea, au fost achiziţionate maşini de lux - Ferrari, Bentley, Rolls Royce - de aproape 5 milioane de euro.

Acuzaţiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată. În dosar sunt cercetate, în calitate de notăriţe, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, şi fosta deputată PSD Andreea Cosma.

În total, ancheta vizează 40 de persoane fizice şi 32 de firme şi se referă la un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (TVA), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat.

Fondurile financiare ilicite astfel obţinute au fost supuse procesului de spălare a banilor. Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare şi au sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracţional organizat pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 - 2024, liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a cinci societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰