Un român s-a grăbit să-şi cumpere maşini de lux după ce i-au intrat din greşeală 2 milioane de lei în cont. Pedeapsa primită
Instanţa din Timişoara l-a condamnat pe administratorul unei firme din Bucureşti la 2 ani şi o lună de închisoare cu executare, după ce acesta a refuzat să restituie banii care i-au intrat în cont.
Cazul a început în 2015, când firma de construcţii administrată de acesta a încheiat un contract de subantrepriză, având ca obiect executarea de lucrări de alimentare cu apă şi reţele de canalizare. După plata mai multor facturi, secretara unei companii din Timişoara a vrut să îi achite firmei administrate de Marian Răducu o factură de 8.000 de lei, însă i-a transferat din greşeală 2.016.986 lei. După ce şi-a dat seama de greşeală, femeia a luat legătura cu Marian Răducu şi a primit asigurări că va corecta eroarea, însă apoi a fost de negăsit, transmite Adevărul.
"Înainte de terminarea programului de lucru, în data de 21.06.2016, martora a încercat din nou să ia legătura cu inculpatul, însă acesta avea telefonul închis. În cursul zilei de 22.06.2016, martora a încercat din nou să ia legătura cu inculpatul, însă telefonul acestuia era în continuare închis, trimiţând inculpatului şi mesaje, atât prin aplicaţia whatsapp, cât şi SMS, fără a prim vreun răspuns”, apare în rechizitoriu.
Bărbatul a început apoi să cheltuiască banii cu care s-a trezit în cont pe maşini de lux: două BMW-uri din Germania, un BMW 640 I Grand Coupe şi un BMW X5. La două săptămâni distanţă, inculpatul mai avea în cont doar 450.000 de lei.
Bărbatul a început să aibă regrete înainte de sentinţa finală
Trimis în judecată, bărbatul a fost condamnat în prima instanţă la 2 ani şi o lună de închisoare, sentinţă care a fost menţinută de Curtea de Apel, care i-a considerat regretele târzii.
„Nu pot fi reţinute apărările inculpaţilor privind aplicarea dispoziţiilor art.91 C.p. pe motiv că după pronunţarea sentinţei apelate au înţeles să regrete săvârşirea faptelor şi că au intenţia de a recupera integral prejudiciul, deoarece comportamentul inculpaţilor pe durata activităţii infracţionale prin care au înţeles să ascundă săvârşirea urmelor infracţiunii, iar ulterior negarea faptelor în faţa autorităţilor , lipsa eforturilor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, duc la concluzia că inculpaţii nu prezintă posibilităţi de îndreptare prin supravegherea conduitei acestora pe o perioadă determinată, apărările formulate în apel fiind efectuate pro cauza pentru obţinerea schimbării modalităţii de executare”, arată Curtea de Apel Timişoara, care a dat decizia definitivă.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰