Galerie foto Cum este sabotată infrastructura Europei și ce arată datele despre “războiul tăcut” dus de Rusia
În timp ce atenția publică este concentrată pe războiul din Ucraina, Europa se confruntă cu un alt tip de conflict: fără tancuri, fără declarații oficiale, dar cu efecte reale asupra vieții de zi cu zi. Datele IISS (The International Institute for Strategic Studies) arată o creștere semnificativă a sabotajelor și operațiunilor îndreptate împotriva infrastructurii critice europene - de la rețele de energie și transport până la cabluri submarine și sisteme de comunicații.
Ce este războiul hibrid
Experții în securitate descriu aceste acțiuni ca parte a unui război hibrid, un tip de confruntare care combină sabotajul fizic, spionajul, vandalismul și dezinformarea.
Scopul său nu este ocuparea teritoriului, ci destabilizarea statelor prin creșterea costurilor economice și slăbirea încrederii publice.
Cum este sabotată infrastructura Europei și ce arată datele despre “războiul tăcut” dus de Rusia
Frecvența atacurilor
Între 2018 și iunie 2025, au fost documentate zeci de incidente suspecte sau confirmate în Europa. După invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, frecvența acestor atacuri a crescut accelerat.
Cum este sabotată infrastructura Europei și ce arată datele despre “războiul tăcut” dus de Rusia
Analiza incidentelor arată că sabotajele nu sunt aleatorii. Cele mai frecente ținte sunt acele infrastructuri care pot produce efecte în lanț rapide și costisitoare.
Transport
Pe primul loc se află infrastructura de transport, în special căile ferate și nodurile logistice. Acestea sunt esențiale atât pentru economie, cât și pentru mobilitatea militară a NATO, iar blocarea unui singur punct poate afecta rute întregi.
Energie
Urmează rețelele de energie, unde întreruperile pot avea impact imediat asupra industriei, populației și serviciilor esențiale.
Comunicații
Rețelele de comunicații sunt o altă țintă frecventă, în contextul în care atât sisteme civile, cât și militare, depind de aceleași rețele digitale.
Unde au avut loc atacurile
Potrivit datelor analizate de IISS, cele mai afectate sunt statele de pe flancul estic al NATO, unde infrastructura are rol-cheie în tranzitul de trupe, echipamente și ajutor militar către Ucraina. În paralel, în vestul Europei (Germania, Franța sau Olanda) sunt concentrate noduri logistice, rețele energetice sau cabluri de comunicații.
Cum este sabotată infrastructura Europei și ce arată datele despre “războiul tăcut” dus de Rusia
Harta incidentelor arată că aceste atacuri nu vizează exclusiv statele aflate în proximitatea Rusiei. Acest tipar sugerează o strategie de presiune la scară europeană, nu doar regională.
Cum pot fi coordonate sabotajele de la distanță
Un element comun al multor incidente documentate în ultimii ani este faptul că ele nu sunt executate direct de agenți ruși aflați pe teren. Potrivit analizelor realizate de IISS, Moscova și-a adaptat metodele după 2022, când sute de diplomați și ofițeri de informații ruși au fost expulzați din capitalele europene.
În locul operațiunilor clasice, coordonate de personal aflat în misiuni oficiale, serviciile ruse au trecut la un model de operare la distanță, bazat pe intermediari locali, comunicații online și acțiuni simple, dar greu de atribuit - adică fapte care nu arată, la prima vedere, ca un atac coordonat de un stat și seamănă cu accidente, infracțiuni obișnuite sau neglijență.
Cum este sabotată infrastructura Europei și ce arată datele despre “războiul tăcut” dus de Rusia
Cum reacționează Europa?
Creșterea atacurilor asupra infrastructurii critice nu a trecut neobservată. În ultimii ani, NATO, cât și UE au recunoscut oficial existența unei amenințări persistente la adresa rețelelor de energie, transport, comunicații și infrastructură subacvatică. În special după 2022, protejarea infrastructurii a devenit un subiect constant pe agenda politică și de securitate a statelor europene.
Una dintre cele mai vizibile reacții a fost întărirea supravegherii maritime, în special în Marea Baltică, zonă traversată de numeroase cabluri de comunicații și conducte energetice. De asemenea, au fost create mecanisme de schimb de informații, exerciții comune și planuri de intervenție rapidă în cazul unor incidente majore. Cu toate acestea, experții subliniază că aceste măsuri sunt în mare parte reactive și depind de inițiativa fiecărui stat. Diferențele de legislație, prioritățile naționale și gradul variabil de investiții fac dificilă aplicarea unei strategii unitare la nivel european.
Sursa: IISS (The International Institute for Strategic Studies)
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
