Live Text Ce i-au spus magistraţii preşedintelui: Politicieni, mână în mână cu unii judecători şi sistem oligarhic

S-au terminat discuţiile la Cotroceni despre problemele din Justiţie

Preşedintele Nicuşor Dan a terminat, luni seară, discuţiile la Palatul Cotroceni cu mai mulţi magistraţi despre problemele din Justiţie.

Consultările au început la ora 10:00, cu un prim grup format din 11 foşti sau actuali magistraţi, care au acceptat să vorbească public despre neregulile semnalate recent în reportajul Recorder.

Printre problemele reclamate de magistraţi s-au aflat necesitatea de modificare urgentă a Legilor Justiţiei adoptate în anul 2022, existenţa unui "sistem oligarhic" la vârf, îndeosebi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi CSM, apropierea unor magistraţi de actori politici, abuzuri ale Inspecţiei Judiciare împotriva unor magistraţi incomozi, modul în care sunt făcute detaşările şi delegările, presiunile exercitate de conducerea DNA asupra unor procurori.

Procuroarea Laura Deriuş a confirmat problemele dezvăluite în reportajul Recorder cu privire la schimbarea completurilor de judecată în dosarul de corupţie al lui Marian Vanghelie, dar şi modul în care cei din conducerea DNA "controlează" activitatea procurorilor.

La rândul său, procurorul Bogdan Pîrlog a afirmat că "găşti din interiorul sistemului şi-au dat mâna cu găşti din afara sistemului" şi au reuşit să aducă sistemul judiciar "în stare de moarte clinică". El a explicat modul în care o majoritate constituită la nivelul Secţiei pentru judecători a CSM a reuşit să controleze întreg sistemul judiciar şi există nereguli grave în modul de repartizare a dosarelor în instanţe, prin manipularea sistemului ECRIS. Procurorul spune că sistemul actual de justiţie trebuie reformat din temelii şi consideră că simpla schimbare a Liei Savonea nu va duce la rezolvarea problemelor.

În schimb, judecătorul Dragoş Călin a afirmat că problemele din Justiţie derivă din legile care au fost adoptate în anul 2022, iar singura soluţie pentru a remedia această situaţie este o modificare rapidă a Legilor Justiţiei în Parlament.

La finalul primei runde de consultări, preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că a fost vorba de o discuţie utilă şi a subliniat că "o să aibă spaţiu în acelaşi condiţii oameni care s-au simţit vizaţi" de ce au spus magistraţii prezenţi la această întrevedere.

Discuţiile de la Cotroceni au continuat cu alte două grupuri, formate din câte 20 de magistraţi, care au solicitat ca întrevederea cu şeful statului să fie fără presă. 

Nicușor Dan a început a doua rundă de discuţii cu magistraţii, cu uşile închise

Nicușor Dan discută în aceste momente cu un grup de 20 de magistrați care au solicitat ca întâlnirea să aibă loc fără prezența presei.

Prima rundă de discuții s-a încheiat după mai bine de trei ore și jumătate

Prima rundă de discuții publice dintre magistrați și președintele Nicușor Dan s-a încheiat la Cotroceni după mai bine de trei ore și jumătate. Urmează o a doua rundă, care va fi cu ușile închise, la solicitarea procurorilor și judecătorilor. La finalul discuțiilor, Nicușor Dan va susține o conferință de presă în care va prezenta concluziile.

Inspecția Judiciară răspunde acuzațiilor din documentarul Recorder

Inspecția Judiciară a publicat un raport, chiar în timpul discuțiilor de la Cotroceni, în care susţine că multe dintre faptele din documentarul Recorder au fost deja verificate

Potrivit documentului care poate fi citit integral aici, "sunt formulate o serie de afirmații și acuzații cu privire la funcționarea sistemului judiciar" și sunt discutate "unele dosare penale cunoscute în spațiul public și soluționate prin încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale ori prin achitare".

Inspecția Judiciară afirmă că mai multe sesizări referitoare la presupuse abuzuri sau imixtiuni ale conducerii instituției au fost analizate și respinse.  Totodată, potrivit raportului, procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a cerut apărarea reputației sale după ce, pe rețelele sociale, au apărut două videoclipuri (în mai 2025) care sugerau, fără dovezi clare, că ar avea legături cu politicieni sau persoane din lumea interlopă. Consiliul Superior al Magistraturii a analizat cazul și a decis că acuzațiile nu au bază reală, fiind doar speculații care urmăresc discreditarea lui Voineag. Nu s-au prezentat dovezi, iar afirmațiile nu au fost susținute de fapte.

"În lucrarea nr. 25-1166 s-a înregistrat cererea de apărare a reputației profesionale formulată de domnul Marius Voineag, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, raportat la postarea a două videoclipuri din datele de 19.05.2025 și 20.05.2025 pe rețelele de socializare TikTok, Instagram, Youtube și Facebook. Prin hotărârea nr. 466/2025, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și-a însușit raportul Inspecției Judiciare și a admis cererea domnului procuror M. Voineag, reținând, în esență, că prin aceste postări nu sunt imputate fapte obiective, neavând bază factuală suficientă, fiind prezentate simple speculații cu unicul scop de a-l discredita pe procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție prin asocierea imaginii cu oameni politici care au fost cercetați în cauze penale sau cu oameni cu legături cu lumea interlopă, fără a fi oferit minime elemente doveditoare sau justificative. Împrejurarea că un magistrat a investit sume de bani prin cumpărarea unor imobile pe care ulterior le-a înstrăinat, nu conturează elementele unei infracțiuni, nefiind contestate mențiunile cuprinse în declarațiile de avere. De asemenea, s-a reținut că nu corespund realității nici afirmațiile privind faptul că procurorul-șef al DNA s-ar fi folosit de prerogativele funcției sale pentru a înlătura dintr-un anumit dosar doi procurori menționați ca atare". 

CSM se declarară împotriva referendumului anunţat de Nicuşor Dan: Este ilegal

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis, luni, că nu va fi de acord cu "eludarea" Constituției și a legilor care guvernează Justiția în cazul referendumului anunțat de președintele Nicușor Dan, adăugând că legea actuală prevede modalități clare de demitere a membrilor CSM.

"Referitor la comunicatul din ziua de duminică al Administrației Prezidențiale, prin care președintele României a solicitat convocarea unui referendum care, în final, să valideze actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii își exprimă următorul punct de vedere: începând cu luna mai, Consiliul Superior al Magistraturii, în mod repetat, a adresat invitații președintelui României să participe la ședințele plenului Consiliului, existând convingerea că un eventual dialog ar fi lămurit multe dintre neclaritățile la care s-a făcut referire în ultima perioadă. Raportat la exprimarea potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a proteja interesul național sau "interesele de breaslă", trebuie precizat că rolul constituțional fundamental al acestuia este de a fi garantul independenței justiției", se arată într-un comunicat al CSM.

Legea actuală prevede modalități clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea, precizează sursa citată. "Aparte de bunele intenții care ar putea sta la temelia ideii de referendum pentru demiterea sau, după caz, menținerea actualei componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii din cadrul Secției nu vor putea fi de acord cu eludarea Constituției și a legilor care guvernează Justiția, potrivit principiului că nu poți remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii. Legea actuală prevede modalități clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secției pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-și depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o", menționează Consiliul.

Calificarea Justiției ca fiind "a treia putere în stat" și nu una dintre autoritățile statului este indicativ pentru maniera în care politicul se raportează astăzi la Justiție, afirmă CSM, care adaugă că un clasament al autorităților statului nu folosește ideii de democrație și nici nu se subsumează principiilor europene de echilibru și control reciproc între autorități.

Secția pentru procurori mai spune că insistă asupra faptului că modificările succesive ale legilor Justiției au creat "bulversări" ale activității instanțelor și parchetelor, atât în zona de urmărire penală și de judecată, cât și în zonele de management și administrație. "De asemenea, în cei 3 ani de mandat, procurorii din cadrul Secției au comunicat, în mod repetat, că sunt necesare remedieri ale legilor Justiției, unele dintre ele fiind de natura celor solicitate astăzi de mulți dintre cei care se exprimă, prin diferite modalități, în spațiul public", subliniază procurorii din CSM.

Procurorii din cadrul Secției își exprimă susținerea mecanismelor democratice care guvernează societatea românească, sunt adepții dialogului și cooperării loiale între autorități, dar nu vor susține niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem.

Calculele AUR pentru a iniţia procedura de suspendare a președintelui Nicuşor Dan

AUR a anunțat în Parlament că mâine (marţi) se vor reuni toți parlamentarii din partidele suveraniste să vadă câte semnături au pentru a iniția procedura de suspendare a președintelui Nicuşor Dan. Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor. Au nevoie de cel puțin 155 de semnături pentru a iniția procedura de suspendare

Dacă ar iniția procedura, suspendarea ar ajunge la vot în Parlament, acolo ar avea nevoie de majoritate, adică cel puțin 233 de voturi, după consultarea CCR. Dacă ar strânge ipotetic cele 233 de voturi și ar vota suspendarea în Parlament, atunci se ajunge la referendum pentru demiterea președintelui. Deocamdată nu au nici cele 155 de semnături necesare pentru a iniția procedura.

O altă variantă anunțată de AUR ar fi să sesizeze CCR cu un conflict juridic de natură constituțională între puterile statului, în cazul de față, conflict între Președintele României și puterea judecătorească.