Lovitură pentru Iohannis. CCR a respins sesizarea preşedintelui privind modificarea Legii ANI

Curtea Constituţională a respins joi obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la modificarea Legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Intergritate (ANI), act normativ care prevede că interdicţiile aplicate senatorilor şi deputaţilor descoperiţi de ANI în conflict de interese în perioada 2007 - 2013 încetează de drept.

În luna martie, şeful statului a retrimis Parlamentului această lege, însă majoritatea PSD-ALDE a respins cererea de reexaminare.

"În ziua de 10 mai 2018, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a pronunţat, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, obiecţie formulată de Preşedintele României. În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate formulată", se arată într-un comunicat al Curţii.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi va fi comunicată preşedintelui României.

La mijlocul lunii martie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului pentru reexaminare Legea pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, afirmând că, prin adoptarea acesteia, este pusă în discuţie respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de membru al Uniunii Europene.

În 10 aprilie, Senatul, în calitate de for decizional, a respins solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii.

Actul normativ pentru modificarea Legii ANI a fost iniţiat de deputatul PSD Florin Iodache şi prevede ca interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de ANI şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 - 2013 încetează de drept..

Preşedintele a sesizat CCR asupra acestei legi în 20 aprilie, după ce actul normative a mai fost atacat la Curtea Constituţională şi de către PNL, iar sesizarea a fost respinsă.

“Prin obiectul de reglementare această lege vizează încetarea de drept a interdicţiilor aplicate, în temeiul art. 25 din Legea nr. 176/2010, persoanelor care au avut calitatea de senator şi/sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/sau deputat în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013. Legea menţionată a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, instanţa constituţională statuând prin Decizia nr. 52/2018 că dispoziţiile acesteia sunt constituţionale prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), precum şi la art. 147 alin. (4) din Constituţie”, se arată în sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Preşedintele mai afirmă că, distinct de criticile CCR asupra acestei legi, sunt şi alte motive de neconstituţionalitate care, prin “raportare la un subiect de o importanţă semnificativă pentru asigurarea unui cadru de integritate adecvat, dar şi pentru respectarea principiului legalităţii, precum şi a principiului securităţii raporturilor juridice, necesită o analiză suplimentară din partea Curţii Constituţionale”.

De asemenea, în sesizare se arată şi faptul că interdicţiile au fost aplicate prin acte administrative individuale (rapoarte), emise de o autoritate administrativă autonomă – ANI. Preşedintele consider că, prin faptul că respectivele interdicţii vor înceta de drept conform acestei legi în privinţa persoanelor care au avut calitatea de senator/deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013, “norma instituită prin legea dedusă controlului de constituţionalitate nu îndeplineşte cerinţele de claritate, precizie şi predictibilitate, ceea ce afectează atât principiul legalităţii, cât şi pe cel al securităţii raporturilor juridice, aducând atingere şi principiului separaţiei puterilor în stat”.

“Astfel, deşi instituie la nivel legal încetarea de drept a unor interdicţii stabilite printr-un act administrativ individual (deci adresat şi comunicat unor persoane determinate), legea criticată este eliptică cu privire la modul în care această dispoziţie va fi pusă în executare în mod concret, în sensul că nu se precizează care este autoritatea competentă să constate încetarea de drept şi conform cărei proceduri ar trebui ea să acţioneze. Astfel de măsurinu pot fi deduse pe cale de interpretare şi nu pot fi suplinite pe cale jurisprudenţială. Formularea generală a unui efect juridic al legii - precum încetarea de drept a efectelor unor acte administrative individuale - nu poate complini absenţa unor prevederi legale care să precizeze cine are competenţa şi cum trebuie să acţioneze pentru a realiza efectul juridic dorit, fapt care afectează claritatea normei şi securitatea raporturilor juridice, păstrarea sau eliminarea respectivelor interdicţii fiind incertă din perspectiva modului de punere în executare a legii”, potrivit sesizării.

Iohannis spune că, potrivit CCR, Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege încetarea de drept a unor interdicţii stabilite de un organ administrativ sau a unor obligaţii stabilite de organul fiscal: scutiri sau exonerări de la plata unor obligaţii stabilite prin acte ale autorităţilor administrative; exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială; măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului; anularea unor majorări de întârziere/dobânzi impuse prin acte administrativ-fiscale. Însă, ori de câte ori Parlamentul a optat pentru asemenea soluţii a prevăzut, invariabil, ca încetarea de drept să fie constată de anumite autorităţi executive cu atribuţii legale în domeniu, tocmai în scopul asigurării de către acestea a organizării executării şi a executării în concret a respectivelor dispoziţii stabilite de organul legislativ.

“Ca atare, în condiţiile în care rapoartele A.N.I. produc în continuare efecte juridice, aşa cum arată şi Curtea Constituţională, dar legiuitorul dispune încetarea de drept doar a interdicţiilor stabilite de acestea, apare necesară precizarea în lege a autorităţilor, precum şi a procedurilor ce fac posibilă producerea efectelor juridice scontate, astfel încât persoanele care intră sub incidenţa legii, precum şi autorităţile publice care verifică şi constată existenta interdicţiilor să poată fi înştiinţate sau să poată lua la cunoştinţă că unele efecte juridice ale actului administrativ individual respectiv încetează de drept în temeiul legii. Ipoteza în care instanţele ar putea lua act de încetarea de drept a unor astfel de interdicţii dacă pe rolul lor s-ar afla litigii ce ar avea ca obiect contestarea unor rapoarte ale A.N.I. cu privire la fapte comise în perioada 2007-2013 este condiţionată de elemente extrinseci legii criticate care depind de fapte juridice ori manifestări de voinţă incerte şi, în plus,  considerăm că această lege nu oferă o soluţie legală pentru situaţiile în care rapoartele ANI nu ar fi contestate în instanţă ori ar exista hotărâri judecătoreşti definitive ce ar confirma interdicţiile în cauză”, continuă acesta.

În document este specificat că singura variantă judicioasă din punct de vedere constituţional pentru punerea în executare a dispoziţiilor legii criticate ar fi ca autoritatea executivă emitentă a actului administrativ individual să poată emită actul administrativ de constatare a încetării de drept, în temeiul legii, a interdicţiilor care au fost stabilite prin actul administrativ iniţial. Faptul că legiuitorul prevede încetarea de drept a unor interdicţii stabilite printr-un act administrativ care se bucură în continuare de prezumţia de legalitate presupune cu necesitate şi existenta unor măsuri de punere în aplicare a legii, apte să asigure respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, dar şi a principiului securităţii raporturilor juridice.

“Se poate accepta faptul că legea criticată cuprinde o soluţie legislativă bine delimitată din punct de vedere normativ, necesară ca urmare a faptului că în perioada 2007-2013 a existat o situaţie normativă relativ confuză privind conflictul de interese în exercitarea calităţii de deputat sau senator, întrucât nu se indicau, în mod expres, cazurile de conflict de interese. Însă, ce nu se poate accepta din punct de vedere constituţional este ca, prin modul neclar şi imprecis de reglementare a dispoziţiilor legale, să se ajungă la o interpretare excesivă, contrară chiar scopului avut în vedere de legiuitor, anume ca toate interdicţiile pentru toate tipurile de conflicte de interese constatate de A.N.I cu privire la deputaţi şi senatori care şi-au exercitat mandatul în legislaturile 2004-2008, 2008-2012 şi 2012-2016 să înceteze de drept. O astfel de soluţie legislativă ar fi în mod evident contrară jurisprudenţei constituţionale în materia asigurării integrităţii în funcţiile şi demnităţile publice, ceea ce contravine  şi dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie”, mai spune Iohannis în sesizarea către CCR.

Sursa: News.ro

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰