Legile educației, promulgate marți într-o ceremonie la Palatul Cotroceni

Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, proiectele legilor învăţământului preuniversitar şi superior, pe data de 22 mai. Parlamentarii USR şi partidului Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională pe legile educaţiei naţionale.

Cele două partide au argumentat că au găsit mai multe prevederi neconstituţionale, cele mai grave fiind limitarea dreptului la învăţătură al copiilor şi încălcarea principiul egalităţii în drepturi.

„În ceea ce priveşte legea învăţământului preuniversitar, argumentele de neconstituţionalitate se referă la limitarea accesului la educaţie în funcţie de vârstă, posibilitatea de exmatriculare a elevilor şi discriminarea în ceea ce priveşte admiterea la liceu. USR a subliniat, de asemenea, posibile încălcări ale drepturilor la viaţa privată ale elevilor şi profesorilor, în lipsa garanţiilor legale privind folosirea înregistrărilor video în şcoli”, explica USR, într-un comunicat de presă.

Legile educației, criticate de elevi

Pe 21 iunie, CCR a respins ca neîntemeiate sesizările Opoziţiei, cu unanimitate de voturi. În aceeaşi zi, USR a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să retrimită în Parlament legile Educaţiei, pentru a corecta prevederile propuse de ministrul Educaţiei Ligia Deca, care discriminează între elevi, baronizează universităţile şi protejează plagiatorii.

Şi Consiliul Naţional al Elevilor a criticat Legea învăţământului preuniversitar din pachetul legilor educaţiei, CNE transmiţând preşedintelui Iohannis, un studiu şi recomandări referitoare la lege.

Peste 78% dintre elevi nu doresc un examen separat de Evaluarea Naţională pentru admiterea la liceu, iar 69,5% cred că religia nu ar trebui introdusă materie opţională la bacalaureat, se arată într-o consultare realizată de Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), la care au luat parte peste 16.000 de elevi din toată ţara.

De asemenea, 86,2% dintre elevi consideră că ar trebui să existe un termen-limită, în fiecare lună, pentru acordarea burselor şcolare, un termen ce va asigura plata egală a burselor şcolare către toţi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar din România. 

CNE a mai afirmat că 69,5% consideră că religia nu ar trebui introdusă ca materie opţională la Examenul de Bacalaureat, în timp ce 14,8% consideră că ar trebui evaluată Istoria Religiilor, fapt ce confirmă poziţia CNE încă de la propunerea acestui amendament.

Consultarea a mai arătat că 54,9% dintre respondenţi consideră că elevii ar trebui să participe, în mod obligatoriu, la ore de consiliere psihologică, fără acordul părintelui, lucru ce va limita cazurile de violenţă în şcoli, 63,2% din elevi consideră că diversitatea nu este promovată suficient în sălile de clasă, fapt ce atestă existenţa segregării în mediul şcolar, iar 87,6% din respondenţi consideră că elevii ar trebui să aibă mai multă libertate în alegerea disciplinelor de studiu, astfel aceştia ar alege discipline de studiu în funcţie de orientarea profesională individuală.

Şi studenţii au protestate faţă de prevederi din legea învăţământului universitar, acuzând lipsa de transparenţă din timpul dezbaterilor parlamentare.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰