Comisia Europeană a cerut explicaţii despre "amendamentul Fritz". România are două săptămâni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Potrivit unei scrisori consultate de Observator, Comisia Europeană a cerut explicaţii autorităților române cu privire la noua Lege a integrității. Documentul, adresat șefului Reprezentanței Permanente a României la UE, a fost transmis pe 1 septembrie.
Comisia Europeană a cerut României clarificări cu privire la așa-numitul "amendament Fritz", propus de PSD și adoptat cu voturile AUR, inclus în noua Lege a integrității, jalon din PNRR asociat unei plăți de aproximativ 770 de milioane de euro.
Mai precis, Bruxelles-ul vrea să afle cum se raportează noua prevedere la principiul neretroactivității și în ce condiții poate produce efecte asupra unor situații constatate înainte de intrarea în vigoare a legii.
Care sunt clarificările așteptate de Bruxelles
Scrisoarea a fost transmisă pe 1 septembrie de șefa Direcției Generale Justiție și Consumatori din cadrul Comisiei, Ana Gallego, iar autoritățile române au la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde la șapte categorii de întrebări: cadrul juridic anterior și încetarea mandatului, raportarea la principiul ne bis in idem, justificarea încetării automate a mandatului, analiza circumstanțelor individuale și impactul concret, natura juridică a măsurii și caracterul penal, posibilitatea excluderii măsurii în cazurile minore și dreptul la o cale de atac.
Amendamentul Fritz, considerat constituţional de CCR
Amintim că președintele Nicușor Dan a promulgat, pe 28 august, Legea integrității, cu "amendamentul Fritz", fără să mai ceară Parlamentului reexaminarea. Curtea Constituţională a României a decis că "amendamentul Fritz" este constituțional motivând că norma nu introduce o nouă sancţiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcţie sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. În motivare, CCR a arătat că noua normă "întrerupe de drept mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său, (…) eliminând riscurile sistemice cu privire la erodarea protecției constituționale acordate funcției publice".
Liderii grupurilor "Popularilor Europeni" și "Renew" din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene săptămâna trecută să blocheze cele 770 de milioane de euro din PNRR, susținând că amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz este retroactiv, neconstituțional și afectează statul de drept.
După o reuniune cu ușile închise pe tema României, în cadrul unui grup de lucru al Comisiei LIBE, cei din Renew, grup din care face parte USR, au cerut sprijin pentru inițierea unei rezoluții privind statul de drept. Demersul însă a picat după ce nu ar mai fi fost susţinut de PPE.
Redăm mai jos solicitările Comisiei Europene
"Transmitem în anexă scrisoarea adresată Reprezentantului Permanent al României pe lângă UE de către Directorul General DG JUST, Ana Gallego, la 1 septembrie 2026, prin care se solicită punctul de vedere al autorităților naționale competente, pe marginea Legii nr. 180/2026 privind integritatea, care a intrat în vigoare la data de 31 august 2026, în special în ceea ce privește Art. X. Comisia, prin DG JUST, solicită transmiterea unui răspuns la întrebările formulate în termen de două săptămâni de la primirea solicitării.
Comisia Europeană arată că, potrivit actului normativ, în urma aplicării Art. X, mai mulți titulari ai unor funcții publice și ai unor mandate elective urmează să își înceteze funcția sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi. În acest context, solicită clarificări cu privire la anumite aspecte ale noii dispoziții legislative, precum și cu privire la consecințele practice ale aplicării acesteia, atât în raport cu prevederile legislative existente, cât și din perspectiva principiilor generale ale dreptului UE, în special a principiilor referitoare la securitatea juridică, proporționalitate și neretroactivitate.
Astfel, clarificările solicitate vizează:
1. Cadrul juridic anterior și încetarea mandatului
Se solicită clarificarea situațiilor și condițiilor în care, potrivit cadrului juridic aplicabil anterior adoptării noilor modificări legislative, în cazul persoanelor pentru care fusese constatată o incompatibilitate sau un conflict de interese, putea fi dispusă revocarea sau încetarea unui mandat în curs ori a unei funcții publice cu titlu de sancțiune.
Totodată, se solicită precizări cu privire la măsura în care aplicarea unei astfel de sancțiuni era condiționată de o evaluare a circumstanțelor concrete ale fiecărui caz și, în special, de efectuarea unei analize de proporționalitate. De asemenea, se solicită clarificări cu privire la măsura în care noua lege a modificat condițiile în care această sancțiune poate fi aplicată sau devine obligatorie în cadrul procedurilor individuale.
2. Raportarea la principiul ne bis in idem
Se solicită precizări cu privire la măsura în care Art. X poate fi aplicat în situațiile în care încetarea sau revocarea unui mandat aflat în curs ar fi putut fi dispusă, potrivit cadrului juridic anterior, ca sancțiune, de către autoritățile competente sau instanțele judecătorești. În cazul în care o asemenea aplicare este posibilă, se solicită clarificarea modului în care măsura prevăzută de Art. X se raportează la principiul ne bis in idem.
3. Justificarea încetării automate a mandatului
Comisia solicită clarificări cu privire la rațiunea și justificarea încetării imediate și automate a funcției sau mandatului, prin efectul legii, în situațiile în care o asemenea sancțiune nu a fost dispusă anterior de autoritățile competente împotriva persoanelor în cauză.
4. Analiza circumstanțelor individuale și impactul concret
Se chestionează dacă aplicarea Art. X este condiționată de o evaluare a circumstanțelor personale ale fiecărui caz. În acest sens, se solicită precizări, în special, cu privire la relevanța: a) sancțiunilor care au fost deja aplicate persoanei în cauză; b) naturii și gravității conflictului de interese sau a incompatibilității; c) altor circumstanțe relevante ale situației individuale.
Totodată, Comisia solicită informații concrete cu privire la numărul persoanelor care urmează să își piardă funcția, demnitatea publică sau mandatul electiv la împlinirea termenului de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, în temeiul articolului X. Se solicită, de asemenea, precizarea duratei perioadelor de mandat care ar urma să fie afectate, respectiv a perioadei rămase până la expirarea mandatelor respective.
5. Natura juridică a măsurii și caracterul penal
Comisia solicită clarificări cu privire la natura juridică a măsurii constând în încetarea imediată și automată a unei funcții, demnități publice sau a unui mandat electiv, în situația în care aceasta este dispusă de autoritățile competente, respectiv dacă o astfel de măsură poate fi considerată ca având caracter penal.
În acest context, se solicită precizări cu privire la măsura în care o asemenea sancțiune poate fi instituită și aplicată în mod general prin intermediul legislației, în afara unei proceduri judiciare sau a unei proceduri individuale desfășurate împotriva persoanelor vizate.
6. Posibilitatea excluderii măsurii în cazurile minore
Se chestionează posibilitatea ca administrația sau instanțele naționale să excludă aplicarea măsurii de încetare automată a funcției sau mandatului în cazul unor situații de conflict de interese sau incompatibilitate considerate minore.
7. Dreptul la o cale de atac
Comisia solicită clarificarea căilor de atac consacrate de dreptul național prin care se poate contesta încetarea mandatului ca urmare a aplicării acestei dispoziții.
Totodată Comisia precizează că întrebările formulate nu aduc atingere posibilității de a solicita informații suplimentare pe parcursul procesului de evaluare a cererii de plată relevante din cadrul Planului de Redresare și Reziliență după depunerea acesteia de către România. Prin urmare, se menține posibilitatea formulării unor solicitări suplimentare de informații, în funcție de rezultatul analizei și de documentele care vor fi transmise ulterior de autoritățile române.
În final, Comisia arată că ar aprecia furnizarea de clarificări cu privire la modul în care noul cadru legislativ se raportează la regimul juridic anterior, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare personal; categoriile de obligațiile referitoare la transparență; regimul privind publicitatea informațiilor și declarațiilor".
