Concluziile studiului ARA pentru alegerile din Capitală. Un independent nu este încă o amenințare esenţială

Cercetarea sociologică ARA Public Opinion surprinde cinci dimensiuni esențiale ale procesului electoral: raportul dintre votul pentru partide și independente, momentul deciziei de vot, gradul de continuitate ideologică față de alegerile anterioare, percepția asupra stabilității guvernului, precum și orientarea simbolică a alegătorilor între opțiunea pro-europeană și cea suveranistă. Analiza acestor cinci teme, raportată la rezultatul final al alegerilor, permite reconstruirea arhitecturii electorale a Bucureștiului în 2025 și explică atât stabilitatea unor preferințe, cât și zonele de volatilitate care au putut afecta distribuția voturilor, susţine Corina Benga, director general ARA.

Prin caracterul său integrat — combinând sociologia, psihologia deciziei electorale și dinamica partizană — studiul de față evidențiază modul în care Bucureștiul rămâne un oraș profund ancorat în logica politică a partidelor, dar expus totodată unor influențe crescânde din partea curentelor anti-sistem și suveraniste. Rezultatele ARA de la ora 20:00 oferă o fereastră privilegiată în procesul formării opțiunii de vot, arătând cum se articulează votul “predictibil” (de partid, ideologic, stabil) cu votul “contingent” (mobilizat în campanie, influențat de evenimente și percepții de moment).

Principalele concluzii 

În continuare prezentăm câteva dintre concluziile principale extrase în urma studiului realizat pe data de 7 decembrie 2025:

Candidat susținut de partid sau candidat independent.

Un scor de doar 18% “independent” arată clar că Bucureștiul rămâne, structural, un oraș partizan, nu “personalist”. Votul este mediat de: identități de partid, rețele organizaționale (activiști, primari de sector, lideri de opinie locali) și de mesajul “cine poate guverna efectiv”, nu doar „cine îmi place”.

Independenții sunt: fie protest-vote (anti-sistem, anti-partide), fie personalități cu notorietate mare, dar chiar și așa, plafonul este în jur de 15–20%. Cercetarea ARA îi plasează exact acolo.

În comparație cu rezultatul final:

Primarul ales este candidat de partid, deci rezultatele ARA de la 20:00 anticipează corect că independenții nu pot trece de scorurile partidelor.

În cazul candidaților independenți (profil civic/anti-sistem), vedem că electoratul lor este solid, dar insuficient pentru a rupe sistemul partizan.

Observăm astfel că un candidat independent nu poate încă fi o amenințare esențială, dar poate „rupe” în jur de 20% din bazinul de nemulțumiți.

Momentul deciziei de vot

Conform cercetării sociologice ARA Public Opinion 37% din votanți s-au hotărât înainte de campanie, aceștia fiind nucleul „dur”. În timpul campaniei se remarcă alegătorii „clasici”, afectați de campanie, dezbateri și scandaluri, aceștia însumând 41%. În cabina de vot la alegerile locale din București s-au hotărât 19%, acesta fiind electoratul volatil, dezangajat sau „anti-sistem”/„emoțional”.

Astfel, remarcăm faptul că aproximativ 60% dintre votanți (41% + 19%) își decid votul în campanie ceea ce înseamnă că evenimentele din această perioadă pot schimba ordinea candidaților până foarte târziu. În București, diferențele destul de strânse între candidați și surprizele din ultimele zile se explică foarte bine prin această masă de „late deciders”.

Cu alte cuvinte, observăm faptul că nu doar „structura de partid” contează, ci și campania electorală. Mai mult de atât, candidații cu campanie mai puțin convingătoare, dar cu partid puternic nu mai sunt „safe”. În București, ultimele 72 de ore sunt decisive.

Continuitate ideologică

Conform cercetării ARA, 64% dintre votanți și-au acordat votul actual asemănător ideologic cu cel de la precedentele alegeri, 17% au votat „total opus”. Aceste date ne arată că Bucureștiul are în mare parte un pattern stabil de vot. Însă cei 17% din cei care au ales altfel ideologic decât la alegerile precedente sunt oameni care acum migrează spre alternative. Aceștia sunt electoratul care își schimbă nu doar candidatul, ci și logica prin care alege. Așa cum arată și rezultatul final al alegerilor, cei mai mulți votanți rămân în zona ideologică cu care au mai votat în trecut.

Percepția despre Guvernul Bolojan

Votanții la alegerile locale din București au fost de părere în proporție de 43% că Guvernul Bolojan va rezista și după aceste alegeri, 40% că nu va rezista, iar restul, până la 100% fie nu știu, fie nu răspund. Observăm un electorat împărțit aproape simetric în privința stabilității guvernului: nu este nici un entuziasm clar de tipul „toți cred că rezistă”, dar nici un cinism total de tipul „toți cred că va pica”. Această simetrie arată polarizare (două blocuri aproximativ egale de opinie), dar și incertitudine având în vedere că peste 15% nu pot aprecia stabilitatea/instabilitatea actualului Guvern. În acest fel se explică de ce scorurile suveraniștilor și ale altor partide „anti-sistem” nu sunt insignifiante: atmosfera de „guvern fragil” hrănește oferta anti-sistem.

Candidat pro-european versus candidat suveranist

Conform rezultatelor ARA remarcăm marele clivaj simbolic: 78% dintre respondenți spun că au votat pentru un București condus de un pro-european, 18% pentru un sevaranist iar restul nu știu sau nu au dorit să răspundă. Procentul celor care declară că au votat un suveranist se suprapune cu procentul celor care au declarat că au votat un independent. Mai mult de atât, remarcăm existența în București a unui bazin suveranist care percepte o identitate ideologică, care are lideri/mesaje în care se regăsesc, dar este minoritar comparativ cu majoritatea pro-europeană urbană.

Datele furnizate de cercetarea ARA pe parcursul zilei conturează un profil electoral clar al Bucureștiului: un oraș în care votul rămâne predominant partizan și pro-european, cu un nucleu consistent de alegători stabili ideologic și cu un bazin relevant, dar încă minoritar, de electori care se regăsesc în oferta suveranistă sau independentă. Rezultatele finale ale alegerilor confirmă, în mare măsură, liniile trasate de cercetare: candidații susținuți de partide au dominat competiția, iar orientarea pro-europeană a rămas determinantă pentru alegerea primarului general. Acest grad de convergență între datele de la ora 20:00 și votul real indică faptul că cercetarea sociologică realizată de ARA Public Opinion a reușit să surprindă fidel structura opiniilor din ziua votului.

Analiza celor cinci direcții evidențiază și două dinamici esențiale pentru înțelegerea comportamentului electoral urban: pe de o parte, importanța decisivă a campaniei — având în vedere că 60% dintre alegători își stabilesc opțiunea în timpul acesteia sau chiar în cabina de vot —, iar pe de altă parte, existența unui segment electoral fluid, predispus la schimbări de orientare între cicluri electorale. Acest amestec de stabilitate ideologică și volatilitate de moment este specific centrelor urbane mari și oferă un cadru de lucru valoros pentru strategiile electorale viitoare. De asemenea, percepția împărțită privind stabilitatea Guvernului indică un climat politic tensionat, în care mesajele de campanie și capacitatea partidelor de a genera încredere joacă un rol central.

În ansamblu, cercetarea realizată de ARA Public Opinion se remarcă prin valoarea sa operațională și relevanța metodologică: prin faptul că a fost aplicată în ziua votului, la mai multe ore cheie, reușește să surprindă nu doar intenții declarative, ci și dinamica psihologică a deciziei electorale. Calitatea eșantionării, claritatea instrumentului și consistența internă a răspunsurilor fac din acest demers un instrument credibil și util atât pentru analiza academică, cât și pentru actorii politici. Prin consistența cu rezultatul final, datele ARA confirmă utilitatea cercetărilor rapide, în timp real, ca instrument de diagnostic fin al comportamentului electoral urban.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰