Cum poate cere Klaus Iohannis un referendum şi care sunt condiţiile ca el să fie validat

Referendumul pe tema graţierii şi a schimbării codurilor penale anunţat, luni seara, de către preşedintele Klaus Iohannis, va fi a şasea consultare populară de după 1989 şi a treia având ca obiect modificarea legislaţiei. Pentru ca acest demers să se concretizeze, preşedintele Klaus Iohannis va trebui să consulte Parlamentul, care are termen 20 de zile pentru a se pronunţa. În absenţa unei decizii a Legislativului în interiorul acestui termen, preşedintele poate emite decretul privind organizarea referendumului, procedura constituţională considerându-se îndeplinită.

Conform articolului 90 din Constituţie, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Potrivit Legii referendumului, referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:  revizuirea Constituţiei; demiterea Preşedintelui României; probleme de interes naţional.

Articolul 11 al legii prevede că preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional, problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia fiind stabilite de şeful statului prin decret.

"Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui", notează textul legii.

Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul de 20 de zile, şeful statului emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită. Aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului naţional se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, şi prin presă, radio şi televiziune, iar campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoştinţă publică a datei referendumului.

Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate. Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, iar rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

După scrutin, rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu pază militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării. Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia. Curtea Constituţională publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.

Acesta ar fi al şaselea referendum naţional şi al treilea solicitat de un şef al statului cu privire la modificare legislaţiei. Precedentele au avut loc în 2003 - modificarea Constituţiei; 2007 - demiterea preşedintelui; 2007 - introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României; 2009 - referendum pentru trecerea la Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari; 2012 - referendum pentru demiterea preşedintelui României.

news.ro

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰