Democraţia alternativă din România, privită cu suspiciune în UE. Iohannis a oficializat la Consiliul European că țara a intrat în HORA INSTABILITĂȚII

Până acum o lună, România privea cu superioritate la turbulențele care macină multe din țările partenere din UE și NATO. La reununiunile pe domenii din Bruxelles sau Strasbourg subiectele grele, scandalurilor ocoleau Bucureștiul, devenit o insulă de stabilitate și campion al creșterii economice.

Alții deveniseră ,,oile negre ale Europei”. Cu marea bombă a Brexit-ului pe masă,divizați în privința migrației, surprinși de victoria  lui Trump, liderii Uniunii Europene caută cu înfrigurare soluții de alungare a norilor negri care anunță o furtună de lungă durată, chiar un tornado devastator prognozat pentru anul 60 al organizației.

Vârsta maturității depline este tradusă de adversării Uniunii Europene ca o vârstă a pensionării, aniversările de la Roma putând fi transformate într-un parastas cu artificii. În multe din țările din UE sunt în derulare conflicte instituționale de amploare, tensiuni cu autoritățile de la Bruxelles, probleme economice care țin în tensiune moneda euro sau regulile de echilibru financiar.

În acest context tulbure, la Consiliul European din Malta,se oficializează și criza politică din România, recunoscută ca atare și pusă pe tapet de Președintele Klaus Iohannis.Declarațiile acestuia sunt fără echivoc și, probabil că i- au surprins pe ceilalți șefi de stat și de guvern care l-au auzit pe omologul român invocând supremația străzii, ca aliat și judecător întrun conflict aflat pe rol la Curtea Constituțională.

Subiectele,, românești” revin în matca lor sintetizată ca ștampile greu de scos- corupția,presiunea asupra justiției-care au făcut din MCV bariera mereu pusă de un deceniu, chiar de la aderare între Români și celalți.Statutul de țară privită cu rezerve,membru de mâna a doua, incapabilă să intre în Schengen,care nu-și poate gestiona conflictele politice interne, fiind nevoie de ,,arbitrajul” cancelariilor le-a servit partenerilor să țină mereu lecții de conduită șefilor de la București.

Colegii din UE privesc însă cu îngrijorare și sub altă prismă  ,,modelul românesc”de tranșare a conflictelor politice.După schimbarea guvernului Ponta, sub presiunea unor ample manifestații de stradă, se cauționează cu acordul Președintelui Iohannis  și cererea vehementă  de alegeri anticipate la o lună de la scrutinul care a impus la guvernare o majoritate substanțială.

Democrația alternativă de la București  care tinde să înlocuiască votul popular cu entuziasmul civic ca bază pentru decizii politice majore poate crea premize pentru abordări similare și în alte țări. Majoritatea din Polonia ar urma să fie pusă sub semnul întrebării deoarece adversarii politici se exprimă ,,political correct” și reușesc să mobilizeze zeci de mii de oameni la proteste.La Budapesta, Orban ar fi trebuit să demisioneze rapid după ce ambasadorul american s-a aflat printre demonstranții care cereau oprirea atacurilor la libertatea de exprimare.

La Sofia, președintele nou ales poate să renunțe la mandat pentru că a fost catalogat pro-rus de societatea civilă.În Spania,  Catalonia era de mult independentă după numărul demonstranților. Principalul partener strategic, și el după prezidențiale contestate, s-ar afla , după acest algoritm de gândire, într-un mare impas:Trump se uita pe fereastră la Casa Albă să vadă câți oameni protestează și nu-și desface bagajele.

Iohannis recunoaște că dușmanii României își freacă acum mâinile de bucurie! Nu a numit locurile unde se află acești dușmani dar  focarele de unde se revarsă mereu ,,gânduri bune” sunt știute.Problema devine mai complicată atunci când prietenii declarați toarnă gaz pe foc pentru a stinge incendiul.

Voiajul din Malta, capitala gambling-ului, i-a servit președintelui să i-a pulsul și așa mărit  al Europei . Ce sfaturi a primit de la liderii care nu găsesc soluții pentru ei dar sunt gata să indice altora drumul drept , vom vedea în zilele următoare. Democrația alternativă se bazează, așa cum spunea președintele pe ,,românii mei”. Ce se întâmplă însă cu românii, milioane,care nu sunt ai președintelui Iohannis și au fost la vot în decembrie 2016? Cum vor putea să ajungă și ei cu vorba la Angela Merkel?

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰