Extrema dreaptă a devenit a treia forţă politica în Germania
Angela Merkel primeşte cel de-al patrulea mandat de cancelar al Germaniei şi astfel stabileşte un nou record de longevitate în această funcţie!
Angela Merkel primeşte cel de-al patrulea mandat de cancelar al Germaniei şi astfel stabileşte un nou record de longevitate în această funcţie! Cel anterior era deţinut de Helmut Kohl, cel care - de altfel - a fost mentorul Angelei Merkel. Victoria lui Merkel nu este, însă, de bun augur.
Aparent, militanţii Uniunii Creştin-Democrate au motive să se bucure: cu peste 33 la sută din voturi, formaţiunea rămâne cel mai puternic partid al Germaniei. Dar, faţă de alegerile precedente, a pierdut aproape nouă procente.
Rata mică a şomajului, starea bună a economiei şi poziţia tot mai importantă a ţării la nivel internaţional au ajutat-o pe Angela Merkel să primească un nou mandat. Dar, ca şi până acum, creştin-democraţii trebuie să formeze o coaliţie pentru a avea majoritatea în Bundestag. Iar actualii parteneri, social-democraţii, care sunt totodată principalii lor rivali politici, vor să treacă în opoziţie deoarece asocierea la guvernare nu le-a adus nimic bun. Au primit mai puţin de 21 de procente, cel mai slab rezultat din 1933.
Angela Merkel respinge orice alianţă cu partidele extremiste, aşa că nu-i mai rămâne decât o singură formulă de coaliţie: cu ecologiştii şi liber-democraţii. Dar cele două partide au, în multe privinţe, opinii diferite. Iar liber-democraţii, reveniţi în Parlament cu aproape 11 procente, pretind ministerul crucial al Economiei. Negocierile vor fi dificile iar eventuala coaliţie, fragilă.
Marele şoc al alegerilor este, însă, intrarea triumfală în Bundestag a partidului eurosceptic şi ultranaţionalist Alternativa pentru Germania.
Cu 13 la sută din voturi, rezultat care întrece chiar şi propriile aşteptări, extrema dreaptă devine a treia forţă politică a ţării. Entuziaşti, liderii săi anunţă prima iniţiativă politică: o comisie parlamentară care să o ancheteze pe Angela Merkel pentru "deschiderea porţilor" în faţa valului de imigranţi, în 2015.
În acelaşi timp, la Berlin şi în alte oraşe germane au avut loc manifestaţii de stradă împotriva prezenţei extremei drepte în Bundestag. Analiştii germani se tem că stabilitatea politică din ultimii ani ar putea rămâne doar o amintire.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰