Luca Niculescu, interviu pentru Financial Times. Planul prin care vrea să reducă cel mai mare deficit din UE
Premierul Luca Niculescu și-a prezentat, într-un interviu acordat Financial Times, planul pentru reducerea celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Acesta promite reforme în administrație, reducerea cheltuielilor publice și o colectare mai eficientă a taxelor, dar exclude tăierile de pensii și ajutoare sociale. Misiunea vine într-un moment dificil pentru economia României, pe fondul datoriei publice în creștere și al neîncrederii populației în autorități.
Luca Niculescu a declarat pentru Financial Times că guvernul său minoritar urmărește reducerea deficitului bugetar la 5,2% din PIB anul viitor, de la 7,8% în 2025, când România a înregistrat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
"Evident, nu este o misiune simplă", a declarat Niculescu pentru FT. "Sper că acest lucru se va întâmpla rapid... Sunt destul de optimist." Niculescu, în vârstă de 55 de ani, fost jurnalist și ambasador în Franța, a coordonat cel mai recent negocierile pentru aderarea României la OCDE. În condițiile în care aderarea este aproape asigurată, experiența sa diplomatică l-a convins pe președintele Nicușor Dan să apeleze la el, după ce mai mulți alți candidați nu au reușit să formeze un guvern în acest an.
Premierul exclude tăierea pensiilor și a ajutoarelor sociale
Premierul a declarat că programul său include "reforme curajoase" pentru reducerea cheltuielilor publice, prin comasarea ministerelor și agențiilor și reorganizarea administrației regionale și locale. De asemenea, a promis îmbunătățirea colectării taxelor, în special a TVA, capitol la care România se află printre țările cu cele mai slabe rezultate din Europa.
În schimb, a exclus reducerea pensiilor și a beneficiilor sociale, un punct sensibil pentru social-democrați, care au provocat căderea guvernului precedent în luna mai, după retragerea din coaliția de guvernare din cauza măsurilor de austeritate și a reformelor companiilor de stat cerute de Bruxelles drept condiție pentru deblocarea fondurilor europene.
Financial Times: Ascensiunea AUR pune presiune pe noul Guvern
Bucureștiul se află într-o cursă contra cronometru, cu doar doi ani rămași până la alegerile parlamentare care ar putea aduce la putere un guvern de extremă dreapta. În prezent, a doua cea mai mare forță parlamentară, partidul ultranaționalist AUR, care promovează sloganul "Să facem România măreață din nou", conduce în sondajele de opinie, reflectând dezamăgirea larg răspândită a populației față de clasa politică, potrivit Financial Times.
Extrema dreaptă din România a atras pentru scurt timp atenția mișcării MAGA anul trecut, după ce autoritățile au anulat alegerile prezidențiale pe fondul suspiciunilor de ingerință rusă în favoarea lui Călin Georgescu, un candidat apropiat de Moscova, care câștigase primul tur.
Vicepreședintele american JD Vance a invocat acest caz drept exemplu pentru ceea ce a descris ca fiind o ofensivă a Europei împotriva politicienilor de dreapta, bazată pe dovezi "șubrede" privind ingerința Rusiei. Georgescu este în prezent urmărit penal pentru fraudă și tentativă de răsturnare a ordinii democratice. Acesta neagă că ar fi comis vreo faptă ilegală.
AUR continuă să îl susțină pe Georgescu, deși legăturile partidului cu mișcarea MAGA s-au slăbit. Niculescu a refuzat să discute despre modul în care intenționează să contracareze ascensiunea AUR, însă Nicușor Dan a declarat pentru FT că restabilirea "încrederii publicului în autoritățile statului" reprezintă cea mai bună modalitate de a împiedica extrema dreaptă să ajungă la putere. Președintele a adăugat că administrația sa are relații bune cu Washingtonul.
Planurile lui Niculescu de consolidare fiscală au primit sprijinul opoziției de centru-dreapta și al unui partid al minorității maghiare, formațiuni care au guvernat anterior alături de PSD. Datoria publică a României a crescut de la 35% din PIB în 2019 la peste 61% în acest an. Instabilitatea politică a adus țara în pragul pierderii ratingului de credit din categoria recomandată investițiilor, ceea ce a dus la o creștere puternică a costurilor de împrumut.
Cu toate acestea, formarea unui nou guvern și angajamentul acestuia de a menține disciplina fiscală au contribuit la diminuarea îngrijorărilor de pe piețe.
"Cred că primele semnale sunt bune", a declarat Niculescu, referindu-se la o emisiune recentă de obligațiuni prin care România a atras 4,5 miliarde de euro, la randamente favorabile, în condițiile în care cererea a depășit cu mult suma oferită. "Pentru mine, acesta este un semn de încredere din partea piețelor în faptul că am format un guvern și în primele măsuri pe care acest guvern le ia."
Economia a dat semne de stabilizare, după ce datele preliminare publicate la începutul acestei luni au indicat o creștere a PIB-ului de 2,1% față de trimestrul precedent, ceea ce a pus capăt unei perioade prelungite de contracție economică. Totuși, creșterea anuală a rămas foarte slabă, de numai 0,1%.
Niculescu a declarat că România dorește să atragă mai multe investiții străine și să stimuleze companiile autohtone să investească mai mult. Premierul se așteaptă la venituri semnificative din industria energetică și cea de apărare. Mediul de afaceri rămâne însă sceptic. Doar 17% dintre antreprenori sunt optimiști în privința viitorului, în timp ce 75% se așteaptă la o deteriorare suplimentară a situației economice, potrivit unui studiu publicat luna aceasta de institutul de cercetare INSCOP.
Aderarea la OCDE ar putea aduce investiții importante în România
Marieke Blom, economist-șef al ING, a scris într-o analiză recentă că restabilirea încrederii este esențială, la fel ca valorificarea capitalului uman al țării, a resurselor energetice și îmbunătățirea infrastructurii. "În familia europeană, România este copilul înzestrat: evident talentat, uneori strălucit, dar adesea incapabil să transforme potențialul în realizări constante", a scris Blom.
Niculescu este de acord cu această evaluare și citează un studiu al Băncii Naționale, potrivit căruia aderarea iminentă la OCDE va adăuga până la un punct procentual la PIB-ul României. "Acest lucru va însemna acces la fonduri mari de investiții, pentru care apartenența la OCDE reprezintă un criteriu de investiție în România", a explicat el. "România este o țară care merită încredere."
