Primele măsuri de austeritate propuse de guvernul Orban
Concedieri masive printre bugetari, îngheţarea veniturilor pentru demnitari şi interzicerea cumulării pensiei cu salariul. Sunt măsuri de austeritate pe care Guvernul vrea să le ia pentru a face faţă cheltuielilor anul viitor. Afectaţi sunt medici, profesori sau artişti.
Concedieri masive printre bugetari, îngheţarea veniturilor pentru demnitari şi interzicerea cumulării pensiei cu salariul. Sunt măsuri de austeritate pe care Guvernul vrea să le ia pentru a face faţă cheltuielilor anul viitor. Afectaţi sunt medici, profesori sau artişti. Propunerile au stârnit o undă de şoc pe scena politică. Parlamentul a votat în urmă cu puţin timp moţiunea depusă de PSD împotriva şefului de la Finanţe.
Este anunţul care dă fiori reci salariaţilor de la stat. Ministrul Finanţelor nu spune şi câţi oameni vor fi disponibilizaţi.
Referendum în Bucureşti. HARTA: prezenţa pe...
Drumul lui Klaus Iohannis, de la Sibiu la...
Parlamentul a votat cele două comisii de anchetă...
Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă anunţă că...
Marcel Ciolacu reacţionează în scandalul...
Ciolacu a publicat documentul Ucrainei privind...
În prezent, România are peste 1,2 milioane de angajaţi la stat. În adminstraţia locală sunt 784 de mii de salariaţi, iar în aparatul central vorbim de încă 441 de mii. Premierul a anunţat că, în ultimii doi ani, 60 de mii de bugetari ar fi fost angajaţi pe uşa din dos, aşa că acum sunt vizaţi.
Potrivit unor surse, de la Ministerul Dezvoltării - care are o mie de angajaţi - 255 vor fi concediaţi. Adică un sfert. Iar la Ministerul Econonomiei, Energiei şi Mediului de afaceri, din cei peste 1600 de angajaţi, 300 ar putea pleca acasă. Adică unul din cinci. Surse din interiorul Ministerului Transporturilor spun că şi de aici, din cei 600 de salariaţi, 100 de angajaţi ar putea fi concediaţi.
Guvernul speră să mai obţină bani în plus la buget şi prin îngheţarea salariilor demnitarilor.
Potrivit actualei legislații, veniturile lor se stabilesc în funcţie de salariul minim pe economie înmulţit cu un coeficient.
De exemplu, venitul lui Klaus Iohannis este de 12 ori salariul minim pe economie, în timp ce coeficientul pentru miniştri este de 10,5.
După îngheţare, în ianuarie, când salariul minim va creşte cu 7,2 procente, ceea ce înseamnă 150 de lei brut, demnitarii nu vor beneficia de majorări. În acest scenariu, şeful statului pierde aproape 1800 de lei.
A treia măsură pe care Guvernul vrea să o ia a fost anunţată de ministrul Muncii pe Facebook.
"Lucrez la un proiect de lege pentru interzicerea cumului pensiei cu salariul din sistemul public. Celor apți de muncă nu le interzice nimeni dreptul la muncă. Li se cere să opteze între salariul la stat și pensie. Propunerea va ține cont de situația celor cu pensii mici, chiar sub salariul minim brut", a fost mesajul transmis de Violeta Alexandru, ministrul Muncii.
Printre cei vizaţi de această masură sunt profesorii care, în medie, au o pensie cuprinsă între 2000 şi 3000 de lei. Cei care continuă să predea mai obţin în jur de 2500 de lei lunar.
Afectaţi ar putea şi medicii ori artiştii.
PNL mai anunţă că pensiile speciale vor fi modificate. Şi doar militarii şi magistraţii vor mai beneficia de ele. Celelalte pensii cât şi salariul minim vor creşte anul viitor, chiar dacă la buget există o gaură de peste 21 de miliarde de lei.
Cîţu spune că ar putea face public un document care arată că fosta guvernare nu avea intenţia să aplice noua lege a pensiilor. Replica fostului ministru al Finanţelor a venit pe Facebook.
"Această tentativă de șantaj și aceaste amenințări penibile nu fac decât să trădeze faptul că Vasile Cîțu este o marionetă. Întrebarea este cine trage sforile?", a transmis Eugen Teodorovici.
În această seară, Parlamentul a votat cu scandal moţiunea depusă de PSD împotriva lui Florin Cîţu. Asta nu înseamnă însă demitererea ministrului.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰