Moşteanu, pentru Politico: România vrea să şi producă arme, nu doar să cumpere
România vrea să profite de valul de reînarmare al Europei și să atragă investiții care să aducă beneficii concrete economiei naționale, afirmă ministrul Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu. Oficialul susține că Bucureștiul își dorește ca banii europeni investiți în apărare să nu ajungă doar la marile puteri militare, ci să genereze și locuri de muncă și capacități de producție în țările din estul continentului.
Bucureștiul caută beneficii industriale în contextul în care Europa se grăbește să se reînarmeze, a declarat pentru POLITICO ministrul român al Apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu. România dorește ca impulsul european de reînarmare să aducă beneficii tuturor statelor membre ale UE, nu doar celor mai mari.
Creșterea masivă a cheltuielilor pentru apărare și a comenzilor de armament, prevăzută pentru următorii ani, ar trebui să se traducă prin noi fabrici și locuri de muncă în România, a spus Moșteanu.
"Dacă cheltuim banii oamenilor pentru apărare, e important ca ei să vadă că o parte din acești bani se întorc în țară, de exemplu prin fabrici. Nu e vorba doar de cumpărat rachete din străinătate. Ne dorim ca o parte din producție să aibă loc în România. Vrem să fim parte din lanțul de producție. Fiecare țară își dorește o cotă cât mai mare, dar până acum doar câteva au reușit", a declarat ministrul într-un interviu la sediul NATO.
Țări occidentale precum Franța, Germania, Italia și Suedia dețin cele mai dezvoltate industrii de armament din UE și atrag majoritatea contractelor profitabile. Țările fostului bloc estic, precum România, au în general companii de apărare mai mici, fără know-how-ul tehnologic necesar pentru a produce gama completă de arme cerută de procesul de reînarmare, ceea ce le face mai dependente de furnizori externi.
Țările NATO au convenit vara aceasta să își majoreze ținta de cheltuieli militare de la 2% din PIB la 5% până în 2035. Potrivit Comisiei Europene, atingerea noului obiectiv va necesita cheltuieli suplimentare de 288 de miliarde de euro anual pentru apărare.
România cheltuie în prezent 2,3% din PIB pentru armată și intenționează să ridice nivelul la 3,5% până în 2030. Una dintre principalele provocări este modernizarea forțelor armate, care au operat timp de decenii cu echipamente militare învechite din epoca sovietică.
Împrumuturi pentru arme
Bucureștiul urmează să fie al doilea cel mai mare beneficiar al programului european SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, solicitând împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 16,7 miliarde de euro pentru apărare. Moșteanu a precizat că două treimi din acești bani vor fi alocați pentru echipamente militare, iar restul pentru infrastructură, incluzând și ajutor militar pentru Ucraina și Republica Moldova.
Condiția pentru orice achiziție prin programul SAFE, destinat în principal companiilor europene, va fi obținerea de beneficii industriale în România, a subliniat ministrul. Un exemplu este licitația în valoare de 6,5 miliarde de euro pentru peste 200 de tancuri, care prevede ca asamblarea finală să se facă în țară.
"Este foarte important ca în anii următori, când vorbim despre cheltuirea banilor, să distribuim beneficiile industriale uniform pe întreg continentul", a declarat Moșteanu, referindu-se și la țări mai îndepărtate de linia frontului, precum Portugalia.
"Este o negociere cu producătorii", a spus el, adăugând că, dacă producătorii europeni nu acceptă cerințele de producție locală, Bucureștiul va colabora cu firme din afara UE dispuse să o facă.
Guvernul român este deja un client important al producătorilor de armament din SUA, Israel și Coreea de Sud. Recent, România a achiziționat sisteme Patriot și avioane F-35 din SUA, precum și obuziere autopropulsate K9 de la compania sud-coreeană Hanwha Aerospace.
Anul trecut, reprezentanții Hanwha Aerospace au declarat pentru POLITICO că România ar putea deveni un hub de producție de armament pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
