Nicuşor Dan, în POLITICO. Preşedintele nu a contrazis declaraţia lui Trump că liderii europeni sunt "slabi"

De când marele perturbator al normelor internaționale s-a întors la Casa Albă în ianuarie, el a arătat clar cât de puțin îi pasă cu adevărat de Europa - unii dintre locotenenții săi cheie sunt în mod evident ostili.

Președintele SUA a redus ajutorul financiar și militar acordat Ucrainei, a lovit Uniunea Europeană cu tarife vamale și a atacat liderii acesteia numindu-i "slabi". Administrația sa are acum misiunea de a interveni în democrația europeană pentru a sprijini partidele "patriotice" și a îndrepta politica către obiectivele anti-migrație ale MAGA.

Pentru lideri precum președintele României, un moderat, dilema este întotdeauna cât de mult să accepte prioritățile lui Trump - pentru că Europa are încă nevoie de America - și cât de puternic să reziste ostilității sale față de valorile europene centriste. Există oare o adevărată alianță peste Atlantic?

"Lumea s-a schimbat", a spus Dan într-un interviu acordat POLITICO. "Am trecut de la un mod - într-un anumit sens - moral de a face lucrurile la un mod foarte pragmatic și economic de a face lucrurile."

Liderii UE înțeleg acest lucru, a spus el, și își concentrează acum atenția pe dezvoltarea de strategii practice pentru a gestiona noua realitate a lumii lui Trump. Centriștii vor trebui să ia în considerare o mișcare concertată din partea americanilor pentru a-și susține adversarii populiști de dreapta, în timp ce Statele Unite încearcă să schimbe direcția Europei.

Oficiali ai administrației, precum vicepreședintele JD Vance, au condamnat alegerile anulate de anul trecut din România, iar noua Strategie de Securitate Națională a Casei Albe sugerează că SUA vor încerca să adapteze politica europeană la agenda sa MAGA anti-migrație.

Pentru Dan, este "în regulă" ca politicienii americani să își exprime opiniile. Dar ar fi o "problemă" dacă SUA ar încerca să "influențeze" politica "nedemocratic" - de exemplu, plătind mass-media din țările europene "cum fac rușii".

Europeni slabi

Relațiile cu America sunt esențiale pentru o țară precum România, care, în mod neobișnuit, a rămas deschisă către Occident în timpul a patru decenii de regim comunist. La marginea estică a UE, la granița cu Ucraina, România găzduiește o importantă bază NATO - în curând cea mai mare din Europa - precum și un sit american de apărare antirachetă balistică. Dar administrația Trump a anunțat retragerea a 800 de soldați americani din România, stârnind îngrijorare la București.

În timp ce soarele de iarnă pătrundea pe fereastră, Dan a susținut că Europa și SUA sunt aliați naturali, deoarece împărtășesc mai multe valori decât alte regiuni ale lumii. El a crezut că "un parteneriat adecvat" va fi posibil - "în viitorul [pe termen mediu]". Dar, deocamdată, "ne aflăm într-un fel într-o perioadă de tranziție în care trebuie să ne înțelegem mai bine".

Evaluarea sinceră a lui Dan dezvăluie amploarea pagubelor care au fost aduse alianței transatlantice în acest an. Trump a injectat pericol în toate aspectele alianței occidentale - chiar și restabilind relațiile cu liderul rus Vladimir Putin.

Uneori, europenii au fost dezorientați în privința modului de a reacționa.

Crede Nicuşor Dan că Trump a avut dreptate când a declarat pentru POLITICO luna aceasta că liderii europeni sunt "slabi"?

"Da", a spus Dan, există "un oarecare" adevăr în evaluarea lui Trump. Europa poate fi prea lentă în a lua decizii. De exemplu, a fost nevoie de luni de discuții și de un summit tensionat la Bruxelles săptămâna trecută, care s-a încheiat la ora 3 dimineața, pentru a se conveni asupra unei modalități de finanțare a Ucrainei. Dar - în mod crucial - chiar și o UE tensionată a luat în cele din urmă "decizia importantă", a spus el.

Această decizie de a împrumuta 90 de miliarde de euro din datoria comună a UE pentru un împrumut pentru Kievul cu probleme de lichiditate va menține Ucraina în lupta împotriva lui Putin în următorii doi ani.

În aşteptarea păcii

Potrivit liderilor UE care susțin planul (Ungaria, Slovacia și Cehia nu vor participa), acest lucru face ca un acord de pace să fie mai probabil, deoarece îi trimite lui Putin un semnal că Ucraina nu se va prăbuși pur și simplu dacă așteaptă suficient de mult.

Nicuşor Dan consideră însă că sfârșitul războiului este încă departe, în ciuda presiunilor lui Trump pentru un armistițiu.

"Sunt mai degrabă pesimist decât optimist pe termen scurt", a spus el. Partea lui Putin nu pare să își dorească pacea: "Ei cred că o pace peste două, trei luni va fi mai bună pentru ei decât pacea de acum. Așa că vor lupta mai mult - pentru că au făcut mici progrese pe teren."

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la summitul Consiliului European de săptămâna trecută că dorește ca Trump să pună mai multă presiune pe Putin pentru a accepta un armistițiu. Este Dan de acord? "Desigur. Susținem Ucraina."

Însă sancțiunile "extrem de puternice" impuse recent de Trump companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil sunt deja de ajutor, a spus Dan. De asemenea, el a salutat angajamentul lui Trump față de pace și noua deschidere a Americii de a oferi garanții de securitate pentru a consolida un acord final.

Este clar că Dan speră ca Putin să nu obțină întregul Donbas din estul Ucrainei, dar nu vrea să-i lege mâinile lui Zelenski. "Orice fel de pace în care agresorul este recompensat într-un fel nu este bună pentru Europa și pentru viitoarea securitate a lumii", a spus Dan. "Dar decizia pentru pace este doar pe umerii ucraineni. Ei suferă atât de mult, așa că nu-i putem învinovăți pentru nicio decizie pe care o vor lua."

România joacă un rol esențial ca centru operațional pentru transferul de provizii către Ucraina vecină. Cu portul Constanța de la Marea Neagră, țara va fi vitală pentru viitoarele operațiuni de menținere a păcii. Soldații ucraineni se antrenează în România și lucrează deja cu Bulgaria și Turcia pentru a demina Marea Neagră, a spus Dan.

Între timp, dronele rusești au încălcat spațiul aerian românesc de peste 12 ori de la începutul războiului la scară largă, iar un sat de la granița cu Ucraina a trebuit să fie evacuat recent când dronele au dat foc unei nave cisternă care conținea gaz. Dan a minimalizat amenințarea.

"Am avut niște drone. Suntem siguri că nu au fost trimise intenționat pe teritoriul nostru", a spus el. "Încercăm să le spunem oamenilor noștri că nu sunt deloc în pericol." Cu toate acestea, România își mărește cheltuielile militare pentru a descuraja Rusia.

Corupţie şi criza încrederii

Nicuşor Dan, în vârstă de 56 de ani, a câștigat președinția în luna mai a acestui an, într-un moment tensionat pentru țara cu 19 milioane de locuitori.

Fostul primar moderat al Bucureștiului și-a învins adversarul populist și sceptic față de Ucraina împotriva așteptărilor. Votul a fost o reluare a scrutinului, după ce prima încercare de a organiza alegeri prezidențiale a fost anulată în decembrie anul trecut, din cauza acuzațiilor de interferență masivă a Rusiei și a activității ilegale în sprijinul candidatului de extremă dreaptă, Călin Georgescu. Sunt în curs de desfășurare procese, inclusiv acuzații împotriva lui Georgescu și a altora pentru un presupus complot de lovitură de stat.

Dar pentru mulți români, anularea alegerilor din 2024 nu a făcut decât să le întărească cinismul față de întregul sistem democratic din țara lor. Ei doreau o schimbare, iar aproape jumătate din electorat a susținut extrema dreaptă pentru a o realiza.

Corupția rămâne astăzi o problemă majoră în România, iar Dan și-a asumat misiunea de a restabili încrederea alegătorilor. În primele șase luni, însă, a prioritizat reducerile dureroase și nepopulare ale cheltuielilor din sectorul public pentru a ține sub control deficitul bugetar - care a fost cel mai mare din UE. "În ceea ce privește marile probleme ale societății, începând cu corupția, nu am făcut prea multe", a mărturisit Dan.

Acest lucru, a spus el, se va schimba. Un documentar TV recent despre presupusa corupție din sistemul judiciar a provocat demonstrații stradale și o scrisoare de protest semnată de sute de judecători.

Dan urmează să se întâlnească cu ei și va lucra apoi la reforme legislative axate pe asigurarea că cei mai buni magistrați sunt promovați pe merit, mai degrabă decât pe relaţii. "Oamenii de la vârf lucrează pentru rețele mici de interese, în loc de binele public", a spus Dan.

De asemenea, a fost clar că statul nu a făcut încă suficiente pentru a explica alegătorilor de ce alegerile de anul trecut au fost anulate. Mai multe detalii vor apărea într-un raport așteptat în următoarele două luni, a spus el.

Imixtiunea rusă

Un lucru evident acum este că atacul Rusiei asupra democrației românești, inclusiv printr-o vastă campanie de influență pe TikTok, nu a fost izolat. Dan a spus că țara sa a fost o țintă pentru Moscova timp de un deceniu, iar alți lideri europeni îi spun că acum suferă aceleași campanii de dezinformare, precum și de sabotaj. Nimeni nu are un răspuns la torentul de știri false online, a spus el.

"Eu pur și simplu am discuții cu lideri din țări care sunt mai avansate decât noi și cred că nimeni nu are un răspuns complet", a spus el. "Dacă ai astfel de informații și acele informații au ajuns la o jumătate de milion de oameni, chiar dacă vii a doua zi spunând că au fost false, ai pierdut deja."

Partidul populist de extremă dreapta, Alianța pentru Uniunea Românilor, conduce în sondaje cu aproximativ 40%, reflectând modelul din alte părți ale Europei. Dan, care l-a învins pe liderul AUR, George Simion, în luna mai, consideră că propria sa echipă trebuie să se apropie de oameni pentru a învinge populismul. Și își dorește ca politicienii naționali din întreaga Europă să înceteze să dea vina pe Bruxelles pentru toate politicile lor nepopulare, deoarece acest lucru nu face decât să alimenteze cauzele populiste.

Dan a spus că a învățat că politica UE este, de fapt, un proces democratic, în care diferite țări membre își aduc propriile idei. "Cu experiența mea de șase luni, pot spune că este o dezbatere destul de intensă", a spus el. "Nu există un stăpân birocrat care să aranjeze lucrurile. Este o democrație. Păcat că oamenii nu simt asta în mod direct."

Dar ce se întâmplă cu acele summituri maraton ale UE care țin pe toată lumea la lucru mult după miezul nopții? "Subiectele sunt bine alese", a spus Dan. "Dar cred că dezbaterile sunt puțin prea lungi."

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰